6,924 matches
-
din Nettuno - mulți dintre ei fără contracte de muncă, deci practic fără drepturi -, muncitoare într-o fabrică de pantofi de lux din Iași, care muncesc în condiții precare, muncitori la o fabrică de cauciucuri din Praga, plătiți cu salarii de mizerie. În documentarul <b>Lupta cu Inerția</b></i> (2010),<i> Matei Bejenaru aduce în prim-plan istoria unuia dintre cele mai cunoscute cenacluri din anii 70-80, creat de către Alexandru Tăcu în Combinatul de Utilaj Greu din Iași. Tot în cadrul combinatului
„Am făcut gem în Barcelona din căpşunile culese de căpşunarii noştri” () [Corola-website/Science/295668_a_296997]
-
recunoaște că are o problemă personală: „La mine e o chestie organică asta cu munca. Așa am fost de mică. Să dai tot”. În același timp, e și o metodă de a compensa „eșecul” părinților, care primeau un salariu de mizerie pentru opt ore de muncă. Dar pe de altă parte, tot Raluca spune: „oamenii sunt noul aur, resursă inepuizbabilă, nelimitată”. Astfel se explică de ce se mai găsesc astăzi atât de multe anunțuri de angajare care se încheie în felul următor
Noul aur (For The Win, vineri 17 mai, ora 21.00, Galeria26) () [Corola-website/Science/295663_a_296992]
-
care să apară constant în spațiul public, a intrat în tipologia unei receptări mediatice a binomului stereotip al „țiganului ispășitor”, al infractorului sau victimei, „țigan ispășitor” vinovat pentru sărăcia autohtonă, accentuată de criză economică, prin identificarea cu o imagine a mizeriei. [1] Alice McIntyre, Participatory Action Research, Sage Publications, Los Angeles, London, New Delhi, Singapore, 2008, p. 1. [2] Maja Nazaruk, Reflexivity în Anthropological Discourse Analysis, în Antropological Notebooks 17 (1), pp. 73-83, Slovene Anthropological Society, 2011, p. 81. [3
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
clar: înțelege și simte că muncitorul care refuză sindicatul lucrează împotriva intereselor clasei sale. El înțelege că singurul mod prin care un muncitor poate obține ceva este negocierea colectivă. Asta înseamnă să spună conducerii „Dacă nu ne măriți salariile de mizerie, nu-mi voi da doar eu demisia, ci ne-o dăm toți și oprim activitatea.” E singura cale. Dacă pleacă un om, zece sau o sută, din 50.000, nu înseamnă nimic. Dar dacă pleacă toți, abia atunci sunt pe
Sindicalismul și libertatea personală: Două mărturii () [Corola-website/Science/295694_a_297023]
-
Problema mea e că s-au pierdut din vedere mize enorme ale realismului în literatură. Avem puțini scriitori cu obsesia realului, a adevărului în cel mai demodat și plicticos sens al cuvântului. Priză la realitate nu înseamnă neapărat priză la mizerie (e capcană în care cade uneori Aldulescu, doar uneori; ultima carte, Cronicile genocidului, e, în sfîrșit, cam ce așteptăm de la acest scriitor). Nu înseamnă priză la o anumită tema care ne interesează pe noi politic. Soldații lui Șchiop e o
Unde-s marginalii în literatura nouă? () [Corola-website/Science/295732_a_297061]
-
prin schimbarea celor mai multe comisii și board-uri ce oferă bani publici, granturi, premii etc. Noi canoane artistice sunt stabilite, un canon național (de cele mai multe ori creștin) fiind cel dezirabil. [caption id="attachment 1485" align="aligncenter" width="550"] Scenă din spectacolul „Szutyok” (Mizerie), regia: Béla Pintér[/caption] Sectorul teatral independent ungar a atins un prag al maturității în 2010, moment care a marcat, în mod paradoxal, și începutul dezintegrării lui. Pe de o parte, un deceniu de lobby pentru artiștii independenți, pe de
„Guvernul anterior ne-a dat bani, guvernul actual ne oferă subiecte“: Estetici și politici în artele spectacolului din Ungaria () [Corola-website/Science/295765_a_297094]
-
surprinzător - comprehensibil și pentru un public internațional. Un stil care poate fi identificat astăzi drept stilul Béla Pintér reunește o varietate de maniere, subculturi și clișee prezente în viața rurală și urbană din Ungaria. Această „cultură“ e un derivat al mizeriei din media și al comercializării globale. Poveștile sunt la fel de încurcate precum telenovelele. Prezentându-l sub forma „teatrului sărac“, Béla Pintér a dezvoltat un stil de joc specific, stilul unui amator conștient că joacă, dar la un nivel înalt profesionist. Ironia
„Guvernul anterior ne-a dat bani, guvernul actual ne oferă subiecte“: Estetici și politici în artele spectacolului din Ungaria () [Corola-website/Science/295765_a_297094]
-
stil de joc specific, stilul unui amator conștient că joacă, dar la un nivel înalt profesionist. Ironia și autoironia (de a fi ungur) sunt noțiuni cheie. Spectacolele sale recente s-au dovedit a fi empatice cu critica socială și politică: Mizerie (Szutyok), Kaisers TV Ungarn și <i>Secretele noastre</i> (<i>Titkaink</i>) au în vedere procese sociale și retorica politică a prezentului, precum evoluția ideologiei de extremă dreaptă, demagogia vocilor revoluționare, consecințele lipsei unei planificări anterioare. Pintér cercetează cu încăpățânare
„Guvernul anterior ne-a dat bani, guvernul actual ne oferă subiecte“: Estetici și politici în artele spectacolului din Ungaria () [Corola-website/Science/295765_a_297094]
-
acolo de peste 20 de ani, deci nu poți să îi muți cu forța din cartierele lor și să te prefaci că nu s-a întâmplat nimic. De asemenea, cerem anularea legii care a permis FIFA[3] să facă toate aceste mizerii pe teritoriul nostru, printre care criminalizarea oricărei mișcări sociale de protest, sau construirea unei ”zone exclusive” de doi kilometri în jurul stadioanelor, unde nu vor avea acces decât posesorii de bilete și sponsorii și partenerii oficiali. Cerem să fie respectat dreptul
„74 de comunități urmează să fie evacuate din cauza Cupei Mondiale” () [Corola-website/Science/295764_a_297093]
-
și restaura o casă frumoasă și nu în ultimul rând din dorința de a fi „că la Berlin” a unor tineri „cool” și de a avea „în sfârșit, si noi un squat!” se află intenția de a „curată” cartierul de „mizerie” și de a repune pe piața imobiliară proprietatea, de data asta însă, cu un pret corespunzător. Piața imobiliară fiind sensibilă la istoricul clădirii, va fi mult mai avantajos dacă istoricul unui squat adevărat este înlocuit cu istoricul unui „centru cultural
Păzirea ruinelor - un articol în două episoade despre gentrificare și anti-squatting () [Corola-website/Science/295768_a_297097]
-
familii stăm. Și dacă a venit cineva, daca deranjează, să-l sunam dacă e ceva. Ne-a zis: cât putem va ținem, cât nu putem, nu. Și acum mai are vizitatori (n.r. vila este de închiriat). Totul era în paragină, mizerie multă în curte, în casă, erau cioburi, multi saci. M.C.: V-a ajutat primăria înt-un fel? </b> D.M.: Ajutor de la primărie? Nu a ajutat de loc. Fără adresa normală nu te ia în seamă de loc. Pe buletinul provizoriu scrie
Păzirea ruinelor - un articol în două episoade despre gentrificare și anti-squatting () [Corola-website/Science/295768_a_297097]
-
neîncheiat la cămașă. Părul îi stă spășit pe cap, parcă i-ar fi rușine cu proprietarul său. Cam atât despre aspectul fizic. În ceea ce privește activitățile zilnice ale acestui Abces, el se trezește dimineața și varsă ibricul de cafea. Trebuie să curețe mizeria, dar pierde jumătate de oră căutând o cârpă, timp în care mizeria se usucă. Când Bruml își dă seama de asta, se scarpină cu mâna stângă după urechea dreaptă și mormăie ceva, afișând o mutră uimită. Apoi se duce la
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
fi rușine cu proprietarul său. Cam atât despre aspectul fizic. În ceea ce privește activitățile zilnice ale acestui Abces, el se trezește dimineața și varsă ibricul de cafea. Trebuie să curețe mizeria, dar pierde jumătate de oră căutând o cârpă, timp în care mizeria se usucă. Când Bruml își dă seama de asta, se scarpină cu mâna stângă după urechea dreaptă și mormăie ceva, afișând o mutră uimită. Apoi se duce la spălător, unde își udă puțin degetele și iese. E de la sine înțeles
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
câte unul se califica la locul de muncă. Dar, indiferent de categorie sau vârstă, eu aveam senzația că toți trăiesc prost. Și că nu-i pasă nimănui de soarta lor. Iar ei nu prea aveau altă variantă să iasă din mizerie. Nu aveau cum să devină brusc notari sau avocați. Iar din ce era de muncă în același domeniu prin oraș, aici erau condițiile cele mai bune. În alte locuri nu se făceau cărți de muncă sau salariile trecute erau cele
Zece ani de muncă () [Corola-website/Science/295746_a_297075]
-
comandă în seara aceea când s-a întâmplat accidentul. Mai lucrezi acum? Acum nu pot lucra, cu semi-pareză. Adică, nu pot lucra cu acte, angajat. Dacă lucrez cu acte, îmi taie pensia. Dar așa, să lucrez cu ziua, să adun mizerie, să adun moloz de pe șantier, să ajut pe cineva cu ceva, pot așa, să lucrez ceva ușor. Nu am voie să lucrez ceva greu. Unde dormi în noaptea asta? La centrul Sf. Lazar, Concordia, în Băneasa, pe strada Apicultorilor. Și
„Ne luptăm să trăim, să supraviețuim” () [Corola-website/Science/296063_a_297392]
-
culturalizarea” lui era considerată ca panaceu universal al tuturor necazurilor sale, după cum formulase Zigu Ornea în lucrarea dedicată Sămănătorismului. În pofida reformei agrare a lui Cuza și a unor acțiuni menite să-l inițieze în binefacerile școlarizării și igienizării, sărăcia și mizeria caracterizează o bună parte a lumii satului. Muzeele etnografice răsar, elemente ale culturii țărănești sunt culese într-un febril proces de înghețare a tradiției, iar instituțiile dedicate studierii și emancipării acestuia proliferează de zor. În toată această poveste, țăranul este
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
să stau unde, pe stradă, unde să mă duc? Mi s-a repartizat locuința în regim de urgență, că eram deja evacuată de dincolo și eram mamă singură cu trei copii. Am venit aici, era groaznic ce era aici, șobolani, mizerie, era un aurolac care locuia aici în mijloc într-o canapea fără picioare, fără arcuri, unul în sus, unul în jos, cuie pe jos. Atât de mult am muncit aici, dar am fost mulțumită, că mi-au dat undeva. Eram
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
mai meargă, se vor împiedica de te miri ce pietricică. Liniștea o să ne surzească urechile. Autostrăzile ar fi deșerturi deprimante. Radiourile, televiziunile, revistele și ziarele și-ar pierde cei mai generoși sponsori. Țările exportatoare de petrol ar fi condamnate la mizerie. Porumbul și trestia de zahăr, convertite acum în hrană pentru automobile, s-ar întoarce în umilele feluri de mâncare omenești.
22 SEPTEMBRIE. ZIUA FĂRĂ AUTOMOBILE. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296004_a_297333]
-
vorba de vreo 900.000 de lei. VB: Deci s-a ajuns la executare silită?</b> S: Da. Avem colegi care au câștigat irevocabil în alte cazuri, cazuri în care instanța a zis băncii ceva de genul - „Scoateți, domn’le, mizeria asta din contract! Nu va e rușine?!” Iar bancă vine și spune ceva de genul - „Da, si cu ce s-o înlocuiesc? Nu pot s-o pun în aplicare. Învățați-mă cum să fac!” Ce să faci? Avem un coleg
„Cred că, peste câțiva ani, o să ne uităm la chestia asta cum ne uităm acum la Caritas și la FNI” () [Corola-website/Science/296009_a_297338]
-
chinului dar energia morală s-a despărțit de partea ce rămânea să-ți îndure capri- ciul * în vremea aceea trupul se împuțina iar sufletul se înmulțea rarefiindu-se în tot cerul lăsându-ți în seamă un fel de leș cu mizeria lui îndoielnică * te-ai atins de-acel rest ai supt prin pielea ta și prin pupile un nesfârșit blestem care și el se va atinge la nesfârșit de ce e al tău * cer de calcar pentru blestemat apă de uscăciune lui
Umbrire către cules by Constanța Buzea () [Corola-website/Imaginative/14110_a_15435]
-
manșete (piepții nu-s vizibili sub vesta antiglonț, anticorupție...), să se ordoneze fin, unul lîngă altul, se împleticesc în propriile litere ca labele unui ani- mal otrăvit, penibile, descleiate, dezlînate... se întîmplă... se întîmplă ...nu caligrafiezi în dulce necunoaștere de mizerie, de boală, de foame, de dragoste dusă-n mă-sa, nu pocnești de-a moaca, pe clapete, mașina de scris, de vascris etc. Și, dintr-odată, o alăturare fericită, o ciocnire aparent (nu-ți vine a crede!) întîmplătoare: sensul țîșnește
Zice-se că te-ai uzat: pa și pusi, dom'le (1) by Emil Brumaru () [Corola-website/Imaginative/15067_a_16392]
-
fac explozie în uscăciune risipind ca-ntr-un coșmar de foșnete sămânța lor nepăsătoare ieri acoperindu-se de viitor astăzi nu s-a întâmplat chiar totul ziua de mâine visând să spună dar nu știe cum să ascundă mica ei mizerie în haos încrețită în schimb pielița ochiului și polipul gurii care-a gustat și coralul și apa și iată cum uiți totul în chinurile fără istov ale setei ce se întoarce în sine ca scorpionul sinucigaș paltonul constrictor și doamne
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-website/Imaginative/15369_a_16694]
-
destulă lumină 1 Da 2 Nu HS160 F -1 lipsă 1 Variabila este completată X HS170 Zgomot de la vecini sau zgomot din stradă (trafic, întreprinderi, fabrici, etc.) 1 Da 2 Nu HS170 F -1 lipsă 1 Variabila este completată X HS180 Poluare, mizerie sau alte probleme de mediu în zonă cauzate de trafic sau de activitățile industriale 1 Da 2 Nu HS180 F -1 lipsă 1 Variabila este completată X HS190 Delincvență, violență sau vandalism în zonă 1 Da 2 Nu HS190 F -1 lipsă
jrc6204as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91376_a_92163]
-
de pace prin care se încheie Războiul balcanic, tratat cunoscut în istorie sub numele de „Pacea de la Craiova”. Izbucnirea primului război mondial (1914-1918) a fost receptată în mod diferit de populația Craiovei. Marea majoritate condamna deschis războiul, ca aducător de mizerie. După doi ani de neutralitate, România intră în război (1916) de partea Antantei în speranța împlinirii idealurilor de unitate națională. În anii neutralității (1914-1916), Craiova a devenit un puternic centru militar, aici fiind cartierul general al „Armatei I”. În august
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
va crea străzi drepte, paralele, întretăiate de altele, formând dreptunghiuri mari, cu 4 piețe și un bulevard. La 28 iulie 1851 Barbu Știrbei vine personal la Călărași unde este întâmpinat cum se cade. Se convinge de mersul lucrărilor și de mizeriile pe care locuitorii le îndurau din cauza situării orașului pe o moșie particulară. Suma care trebuia achitată, de 250.000 de lei, pentru eliberarea orașului a fost cu greu adunată și, în cele din urmă, plătită. În septembrie 1852, călărășenii începeau
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]