9,547 matches
-
sătesc, în veacul al XVII-lea, el începe a da a zecea ca cens al ocinilor lui, luată de stăpân indiferent de unde venea să lucreze săteanul pe hotarul său. După dijmă îndatorirea sătenilor era aceea de a măcina numai la moara stăpânului. Acest monopol exista în multe țări, iar în Franța se numea banalitățile și acolo mai cuprindea și dreptul de a avea un singur cuptor pentru coptul pâinii, în schimbul unei plăți, monopol neîntâlnit la români decât în ceea ce privește vama „una din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în multe țări, iar în Franța se numea banalitățile și acolo mai cuprindea și dreptul de a avea un singur cuptor pentru coptul pâinii, în schimbul unei plăți, monopol neîntâlnit la români decât în ceea ce privește vama „una din zece" la măcinat la moara stăpânului. Că în veacurile XVII și XVIII pe hotarul unui stăpân veneau să are și să semene oameni care locuiau în satul altui stăpân stau mărturie documentele: „Între 1636 și 1642. Iată eu Iordache Cantacuzino, vel cămănar, scriem la Dumneata
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
altul din 27 iulie 1599, dat de Mihai Viteazul referitor la satele care aparțineau mănăstirii Bistrița, cel de la 3 iulie 1604 dat de Eremia Movilă care întărește schimbul prin care mânăstirea Galata dădea lui Ureche vornicul satul Petricani cu o moară și luând în schimb satul Scociuhanii pe Bârlad cu cele „șaizeci bordeie de vecini". Din cele 161 sate alcătuind averea lui Iordache Ruset, după catastihul de la 25 februarie 1732, 35 de sate, printre care și Hulturești la Vaslui, erau cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cimitire, școli, urmau a fi date comunelor, fără despăgubire, odată pentru totdeauna. Locurile din interiorul satelor și comunelor urmau să fie îngrădite și bine delimitate. Proprietarii de moșii păstrau pe seama și în folosul lor toate clădirile, zidirile, cârciumile, iazurile, cu morile lor și pământurile de exploatare, fără ca ei să poată opri vitele țăranilor de a se adăpa din iazurile respective. Ei însă rămâneau datori să dea proprietarilor de iazuri ajutor pentru întreținerea iezăturilor, dar numai în măsura în care serveau trebuinței pentru adăpătoare. Monopolul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-i, făceau, ca adesea, locuitorii să-și vândă terenurile, viile și restul bunurilor la alți târgoveți, iar ei să se împrăștie, să li se piardă urma. În felul acesta dobânditorii se făceau stăpâni și pe moșia Episcopiei „posedând acolo vii, mori și grădini". Satul Broscenii de la marginea târgului Huși, mai încoace mahala a Hușilor, cu teren hărăzit Episcopiei de Domnul Ieremia Movilă, aflându-se într-o astfel de situație, episcopul (Mitrofan) cere Domniei să stabilească adevăratul hotar al localității în prezența
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
persoane, participă la delimitarea Broscenilor la 29 noiembrie 1630, iar în baza „mărturiei hotarnice" Domnul, Alexandru fiul lui Radu, dă hrisov în limba română pentru „stâlpitul și alesul hotarului", punând semne, hotărând că „acel sat ce se cheamă Broscenii cu mori și cu tot venitul să fie a Sfintei Episcopii". Domnul Alexandru, la cererea episcopului Mitrofan, la 29 decembrie, confirmă scutirea meșterilor ce erau dați în serviciul Episcopiei, dând ordin deșugubinarilor să nu se amestece la satele episcopiei, respectând „cărțile Domnilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
hună Mai ! - «Mare petrecanie era la Mircești când se spăla grâu. Acest obicei de pe vremuri nu s-a mai păstrat în zilele noastre. După ce se triera grâul, el se strângea în saci, anume pentru curte. Înainte de a fi dus la moară, oamenii duceau grâul la spălat. Ei cărau sacii la malul Șiretului prin locurile pe unde veneau boerii să se scalde. Oamenii spălau grâul, îl întindeau apoi să se usuce, în timp ce Alecsandri cu musafirii săi se scăldau în Siret și făceau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aduc de vânzare, plata pentru imașul poștei, era folosit de Episcopie pentru întreținerea cișmelelor din oraș; - dreptul de a da locuri de casă în cuprinsul orașului era rezervat Episcopiei; - pe locul cedat târgului Episcopia își rezerva dreptul de a avea mori de apă și grădini în întindere de 8 fălcii teren. Propunerile de mai sus au fost sancționate prin hrisoave domnești în anul următor (1848), cedate în exemplare deosebite, Episcopiei și Eforiei târgului. Intr-un articol din „Evenimentul" Iași (19 iulie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vremurile acelea, o dată cu alcătuirea Epitropiei și punerea în aplicare a regulamentului ei, supărările nu s-au curmat. La 30 octombrie 1817 are loc „tocmeala și ponturile cu care slugerul Pavăl Duca s-a învoit cu epitropii târgului să facă o moară în Vadul de la Morănii de Jos;" la 12 martie 1818 „Costache Canta vel visternic vinde obștei târgului Bârlad dughenele ce le avea chironomie de la răposata soacră-sa visteriasa Catinca Ianculea, în preț de 12.000 lei."; la 13 decembrie 1818
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
martie 1818 „Costache Canta vel visternic vinde obștei târgului Bârlad dughenele ce le avea chironomie de la răposata soacră-sa visteriasa Catinca Ianculea, în preț de 12.000 lei."; la 13 decembrie 1818 „locuitorii târgului Bârlad se jeluiesc lui Vodă pentru moara din apa Bârladului pe care o luase cu poruncă Domnească vornicul Constantin Palade și cer să li se întoarcă în a lor dreaptă stăpânire", jalbă care constituie începutul și a altora, pornite și de la vornicul Palade, tot către Vodă", ajungânduse
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
populație de 41.975 locuitori rămânea în delimitarea de la acea dată. Orașul Vaslui, reședință de județ, cu o suprafață de 6.538 hectare și un număr de 20.000 locuitori își cuprindea în delimitare și 5 localități componente: Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu și Viișoara. Orașul Huși rămânea în limitele de la acea dată având o suprafață de 7.787 hectare și 20.972 locuitori. Localitatea Negrești se pregătea pentru trecerea în categoria orașelor, ea avea o suprafață de 1356 hectare, o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
depășea cifra de 200, la care se adăugau aproape 150 de diverși meseriași, circa 35-40% din populație era analfabetă, iar asistența sanitară total insuficientă. Anul 1948 găsește Vasluiul cu un inventar al întreprinderilor naționalizate foarte mic, rezumându-se la câteva mori, prese de ulei, brutării, fabrici de teracotă și cărămizi, mici ateliere, neutilate, insalubre. Din 1968 când Vasluiul devine reședință de județ, zestrea sa sporește neîncetat. Intrată în producție la 1 martie 1967, fabrica de confecții, profilată pe producerea raglanelor bărbătești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care unele conduceri ale partidelor frățești au manevrat raportul „exploziv” al lui Hrușciov. în Darea de seamă se va arăta că PMR a orientat dezbaterile pe marginea Congresului al XX-lea în așa fel încât „să nu dea apă la moară dușmanului, să nu ducă la slăbirea încrederii față de mărețele realizări ale regimului sovietic și ale orânduirii democrat populare, față de socialism, să nu ducă la interpretări tendențioase care să slăbească unitatea partidului”. Era evident însă că „semințele” acestor posibile urmări existau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
promovată de comuniștii italieni, arătând că „existența mai multor centre poate duce numai la scindarea mișcării muncitorești, la formarea unor grupe de partide comuniste contrapuse unele altora, ceea ce ar constitui un pericol pentru mișcarea comunistă și ar aduce apă la moară imperialiștilor”. PMR nu era de acord „nici cu părerile care neagă însemnătatea universală a fundamentelor experienței Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în opera de construire a socialismului” și considera că principalele sarcini la momentul respectiv erau “întărirea unității ideologice a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1740, cănd ia ființă un schit, numit Mitoc, apoi Dealul lui Vodă. Această atestare dovedește că masivul viticol intrase în proprietatea Mănăstirii Neamț, care înființase aici un schit. Ctitorul acestui loc de închinăciune a fost monahul Sofronie. Schitul avea o moară de apă și un iaz, dispunând și de pădurile din jur, care se întindeau și pește actualul cătun Zvarici. Locul vechiului lăcaș de cult era în cimitirul bisericii sătești, întemeiata, în anul 1850, de Șerban Cantacuzino. Formă bisericii este de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
În 1859, erau un numar de 155 capi de familie, cu 705 suflete. Trei decenii mai tarziu, în 1889, s-a înființat o școală, la care erau înscriși un numar de 53 școlari. Din aceeași perioadă, este atestata existența unei mori de aburi. În timpul mandatului lui Spiru Haret la Ministerul Instrucțiunii Publice, s-a construit un nou local de școală, ce funcționează și astăzi, pentru elevii din învățământul de patru ani(primar). Dintre figurile emblematice ale străvechiului lăcaș de educație, înființat
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
care a fost duhovnicul locuitorilor din Bădeni timp de 30 de ani, Ciofu Petru, Coșmincu Adrian, Cozma Marius(în prezent, slujește la această frumoasă și îngrijita biserică preotul Cozma Doru Mihai). Înainte de 1863, în Bădeni se menționează existența a doua mori, prima școală luând ființă abia pe la 1870, odată cu venirea la conducerea „educațiunii” a ministrului Spiru Haret. Școala din Bădeni a fost înființată în anul 1867, când este numit că învățător Mihai Busuioc, celebrul dascăl al marelui povestitor Mihail Sadoveanu. Același
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
tarziu ne lămuresc că „acest schit a fost făcut de părintele Zagavei și alți provaslavnici hristiani, fiind zidit lângă altul, care era mai vechi”. Domnitorii Moldovei(Ștefan Petru Vodă, Antonie Ruset, Constantin Cantemir) înzestrează acest schit cu moșii, văd de moară și prisăci, domnitorii amintiți fiind menționați în pomelnic după Zagavei. În jurul schitului, s-au construit locuințe de către oamenii care lucrau pe moșiile mănăstirii, la livezi, în pădure și la exploatarea carierelor de piatră, unde se făceau pietre de moară. Acest
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de moară și prisăci, domnitorii amintiți fiind menționați în pomelnic după Zagavei. În jurul schitului, s-au construit locuințe de către oamenii care lucrau pe moșiile mănăstirii, la livezi, în pădure și la exploatarea carierelor de piatră, unde se făceau pietre de moară. Acest lucru este evident pe la jumatatea secolului al XVIII - lea, schitul deținând moșii, livezi și vii pe o întindere mai bine de 20 km, de la Zbereni la Prăjeni. Aceste pământuri trebuiau lucrate, iar lucrătorii sezonieri nu mai făceau față lucrărilor
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
acel drum de la Văratic în drumul Țiului la Zbereni, iar alt drum sau cărare nu era, acum și pe unde este Sticlăria era codru și huci de nu putea răzbate nimene”. În tradiția orală a satului este amintită existența unei mori de apă și a unei cariere de piatră, părăsita acum mai bine de o sută de ani, ce a constituit un potențial economic ăla așezării, asupra căreia și-au menținut dreptul de proprietate boierii Zarifopol și Iancu Sticlăreanu, multă vreme
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
ca fiind responsabil, a Încercat să se eschiveze, referindu-se la transportarea cadavrelor ca la un fel de organizare a muncii, care face parte din rutina muncii În primărie. „Transportul cadavrelor din gară la cimitir s’a făcut cu camionul morii și a unei intreprize de drumuri de țigani sub supraveghierea unui agent Botez.” După ce „trenul morții” și-a continuat drumul, el a plecat să vadă ce se Întâmplă la cimitir unde evreii munceau la Îngropare: „Una din gropi având lungimea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
etnic și nici aceea de editură evreească. 8/. Decretul-Lege No. 3810 (Monitorul Oficial No. 271 din 17 Noembrie 1940)553 completează Decretul din 5 Octombrie 1940, privitor la trecerea proprietăților rurale evreești în patrimoniul Statului. Decretul se referă la păduri, mori de orice fel, fabrici agricole de spirt, industrii forestiere, stocuri de cereale și inventar, etc. Decretul cuprinde și societățile evreești socotite astfel când majoritatea capitalului aparține evreilor. Nu reglementează situația societăților în nume colectiv și comandită simplă. 9/. Decretul-Lege No
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 17 Noembrie 1940 care dispune trecerea în patrimoniul Statului a următoarelor bunuri aparținând evreilor, persoane fizice sau societăților evreești: a. Pădurile împreună cu toate construcțiile, instalațiile, uneltele, liniile de căi ferate, mijloacele de transport aflate pe terenul acestor păduri; b. Morile de orice fel și oriunde ar fi situate, pivele și teascurile țărănești de ulei și pivele țărănești de postav situate în comunele rurale și suburbane, împreună cu terenul din jurul lor, construcțiunile, uneltele, întregul lor inventar viu și mort și toate stocurile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
completarea Decretelor-Legi din 5 Octombrie și 17 Noembrie 1940, din 2 Mai 1941 Monitorul Oficial No.102574. Prin această nouă Lege se mai expropriază prin interpretarea Decretelor anterioare: fermele, brutăriile, instalațiile de prelucrat pastele făinoase sau orice alte industrii anexe morilor. Se expropriază de asemenea următoarele bunuri evreești: a. fabricile industriale de spirt, rafinăriile de alcool de orice fel, distileriile; b. cazanele de orice categorie pentru fabricarea rachiurilor și țuicii; c. fabricile de produse și substanțe medicamentoase; d. drepturile de orice
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ucrainieni îmbrăcați în uniformă. Ei fac parte din ucrainenii originari din Bucovina care s'au înrolat în legiunea ucrainiană din Galiția, îndată după desrobirea Bucovinei au fost arestați și trecuți peste frontieră. III. DIVERSE. Într'o cameră din curtea unei mori din Comuna Berezina, Județul Cetatea Albă, au fost găsiți doi soldați morți și doi în agonie. Ei făceau parte din Regimentul 4 Artilerie Grea și veniseră pentru a se îmbarca în tren. Se fac cercetări pentru a stabili cauzele. IV
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]