6,787 matches
-
atrofierea acestuia. De unde necesitatea unui mediu care să ofere în suficientă măsură atât stimulentele, cât și modelele corecte de comunicare verbală. Vorbesc cu întârziere și deficitar copii lăsați mult timp singuri, cei dintr-un mediu sărac în stimulenți verbali, cei ocoliți de educatoare și de învățătoare sau cei solicitați excesiv de stimuli extrem de numeroși și disproporționați față de vârsta copilului (cazul bilingvismului înainte de 3-4 ani). De asemenea, tulburările în sfera afectivă, lipsa de afecțiune a mamei, indiferența, apatia condiționează un deficit de atenție
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ar trebui să îl caracterizăm, de exemplu, pe acela al baronului Münhaussen sau chiar pe acela al șugubățului Păcală. Așa cum sociologia minciunii argumentează prin intermediul relevantelor exemple colectate de J. A. Barnes, respectiv prin considerațiile calitative care le însoțesc, minciuna nu ocolește nici pe tineri nici pe bătrîni, nici pe femei nici pe bărbați, nici pe reprezentanții unei clase sociale nici pe ai alteia, nici pe bolnavi nici pe sănătoși, nici pe culți nici pe inculți, nici cuplurile de prieteni nici pe
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fără a vorbi și despre actorii angajați în activarea ei, putem corela practica minciunii cu următoarele două extreme încercări de justificare: • Minciuna ca necesitate este rodul unei mulțimi de motive serioase care, într-un context sau altul, nu pot fi ocolite. În ultimă instanță, această funcție a minciunii derivată din imperativele "vieții ca o pradă" este mai mult decît sugestiv sugerată de un proverb rundi: "Omul care nu minte nu-și poate hrăni copiii". Minciuna ca joc (întrecere, competiție, luptă etc.
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Primul elev din fiecare echipă are o minge la picior. Desfășurarea ștafetei: La semnalul profesorului, primul elev din fiecare echipă conduce mingea cu piciorul, în linie dreaptă, până la un pion aflat la 5 metri de linia de start (1), elevul ocolește de două ori cu mingea la picior acest pion (2), se întoarce cu mingea, pe care o conduce cu piciorul printre patru jaloane așezate la 1 metru distanță unul de altul, la linia de start (3) unde o oprește cu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
o grupă. Fiecare grupă are două perechi. O pereche (2 elevi) stau așezați la 8 metri distanță unul față de celălalt. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, ceilalți doi elevi schimbă mingile (2) în așa fel încât după fiecare pasă să alerge ocolind (3) coechipierul așezat în spatele lor. Înaintea fiecărei pase se execută obligatoriu preluarea mingii cu piciorul (1). Cele două perechi se schimbă constant la execuție. Câștigă perechea care execută prima un număr prestabilit de pase sau care execută cele mai multe schimburi de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
două perechi de câte doi stau așezați la o distanță de 8 metri una față de cealaltă. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, perechea formată din doi elevi schimbă mingile (2) în așa fel încât după fiecare pasă să alerge cu spatele, ocolind în opt pe cei doi din echipa așezată în spatele său la 1 metru (3). Înaintea fiecărei pase se execută obligatoriu preluarea mingii cu piciorul (1). Câștigă cei ce termină primii numărul de schimburi de mingi prestabilit. Urmează apoi schimbul de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ștafetei: La semnalul profesorului, primul elev din fiecare echipă conduce mingea cu piciorul printre patru jaloane așezate la 1 metru distanță unul față de celălalt (1), până la un pion aflat la 6 metri de linia de start pe care elevul îl ocolește cu mingea la picior (2), se întoarce cu mingea și din deplasare îi va dribla pe cei trei adversari semiactivi (3) după care oprește mingea pentru primul coechipier (4) și trece la coada coloanei (5). Următorul elev din coloană reia
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
al doilea pasator (5), continuă deplasarea (6), reprimește mingea (7), pasează din alergare cu ultimul pasator (8), continuă deplasarea (9), preia mingea pasată de acesta (10), o conduce în linie dreaptă 4 metri până la un jalon (11), pe care îl ocolește cu mingea și execută același traseu până în apropierea coechipierului, căruia îi oprește mingea (12) și trece la coada coloanei (13). Următorul elev din coloană reia traseul. După terminarea ștafetei elevii schimbă rolurile: executanții trec în locul pasatorilor. Câștigă echipa care reușește
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în coloană. Primul elev din fiecare echipă are o minge la picior. La semnalul profesorului, primul elev din fiecare echipă conduce mingea cu piciorul, în linie dreaptă, până la un pion aflat la 5 metri de linia de start (1), elevul ocolește de două ori cu mingea la picior acest pion (2), se întoarce cu mingea, pe care o conduce cu piciorul printre patru jaloane așezate la 1 metru distanță unul de altul, la linia de start (3) unde o oprește cu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
acțiuni specifice de menținere a posesiei mingii, de depășire, respectiv de marcare și deposedare. 3. Pe linia suprafeței de pedeapsă, din dreptul fiecărei bare, se găsesc mingile, iar în dreptul barelor se află jucătorii. La semnal jucătorii aleargă spre mingi, le ocolesc, după care trag la poartă, căutând fiecare în parte să execute primul. Acest exercițiu este un foarte bun mijloc de consolidare a loviturilor cu întoarcere. 4. Joc 3:3 în care apărătorii (E,C,F) sunt la început semiactivi, apoi
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în acest scop măsuri coercitive de natură penală, administrativă sau contravențională, în cazul nerespectării prevederilor legale. Politica restrictivă aplicată până în anul 1989 privind libera circulație a persoanelor a permis controlul strict al frontierelor, determinându-i pe traficanții de droguri să ocolească teritoriul României, fapt pentru care fenomenul în cauză s-a manifestat sporadic și fără consistență. Tranziția spre o societate democratică, deschiderea totală a frontierelor de stat, trecerea la economia de piață, precum și poziția geografică au constituit factori determinanți în includerea
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de aceea și voiră bucuros să meargă. Ei se pregătiră și porniră. Se luară, deci, după dâra sângelui și merse, merse, până ce ieșiră la pustietate, de acolo mai merse oleacă până ce dete de o prăpastie, unde se și pierdu dâra. Ocoliră împregiurul prăpastiei și văzură că dâra de sânge nu mai înainta. Atunci pricepură ei că în prăpastia aceea trebuie să locuiască furul merelor." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) " Madam Popescu se repede să taie drumul maiorului, care
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
molecule se prezintă într-o diversitate imensă, datorită marilor variații în secvența de aminoacizi a catenelor imunoglobulinice, neîntâlnite la nici o altă proteină dintre cele analizate până în prezent. Heterogenitatea compoziției în aminoacizi afectează îndeosebi regiunile variabile ale catenelor imunoglobulinice, dar nu ocolește nici regiunile constante ale acestora. Această heterogenitate de secvență se reflectă și în sarcina electrică foarte diferită de la un tip de imunoglobulină la altul. Variația secvenței de aminoacizi din catenele imunoglobulinice este consecința mutațiilor punctiforme apărute în decursul evoluției, dar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
numărul de perechi de nucleotide deletate la punctele de joncțiune VK-JK. În plus, mutația somatică petrecută în cursul asamblării segmentelor genice imunoglobulinice își aduce aportul la extinderea variabilității în secvența de aminoacizi de la nivelul regiunilor variabile, dar această variabilitate nu ocolește nici regiunile constante ale catenelor imunoglobulinice. În cazul în care se întâmplă ca în procesul de asamblare de segmente genice imunoglobulinice să fie inclus un segment genic JK suplimentar acesta va fi transcris odată cu transcrierea secvenței intronice dintre JK și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
bolii, a orașului, a spațiului, a dezvoltării și chiar antropologia antropologiei. Cel mai adesea, aceste denumiri sunt create prin conveniențe instituționale, dar sunt apoi rapid consacrate prin utilizarea lor, astfel încât ar fi în van să le contestăm sau să le ocolim. Cu toate acestea, trebuie să înțelegem aceste domenii mai mult sau mai puțin noi ca obiecte empirice diferite, și nu ca subdiscipline. Într-adevăr, acestea din urmă riscă să condamne analiza la un fel de chirurgie sălbatică în domenii specifice
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
orașul acesta. Priviți toate străzile pline de un fel de ciulama specială, priviți atâți trecători murdari până la ceafă de noroi, stropiți de automobile ca de stropitori, abia târându-și paltoanele și galoșii [...] De zece ori omul coboară de pe trotuar ca să ocolească o groapă cu apă și țâșnește din nou imediat sus ca să nu-l strivească vreun automobil"4. Străzile pavate și luminate, bulevardele largi, clădirile impozante, cafenelele boeme sau magazinele cu fațade occidentale contrastau puternic cu periferiile cu străzi desfundate și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
menținerea rolului de gatekeeping al partidelor (bazat pe constrângerile exercitate de structurile de partide prin ocuparea unor poziții decizionale). Mai exact, dacă o societate (complexă și autonomă) poate deveni mai puțin dependentă de sprijinul public, având asociații în masură să ocolească partidele și să intervină direct în luarea deciziilor, în cazul multiplicării acestora apare o îngreunare a controlului. În cele din urmă, partidele însele se transformă (în plan ideologic și organizatoric), calificându-se drept "grupuri" de persoane care concurează pentru câștigarea
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
totodată, caută legile ce acționează la suprafața fenomenului. Ca istoric, Alexandru Zub studiază faptele trecutului și cauzalitățile din spatele lor, voind a prinde sistemul ce le guvernează, nu numai efectele lor în plan social. Acest tip de demers intelectual nu poate ocoli literatura ca parte ficțională a istoriei. Alexandru Zub arată o mare deschidere spre lumea ideilor din literatură și, dacă observ bine, studiile lui vizează cu precădere pe scriitorii-ideologi, adică pe aceia care au un sistem coerent de gândire și au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
dă Paul Valéry mersului: "o serie de căderi evitate". Pentru Robert Buron, această concepție "întemeiază arta politicii pe progresul cunoștințelor din domeniile biologic și psihologic". Dar dacă Robert Buron acorda o importanță deosebită cunoașterii reacțiilor și motivațiilor umane, el nu ocolește problema alegerii politice: "De politică depinde să se afle dacă vom încerca să îmbunătățim armamentul pentru a vinde arme noi unor popoare care nu dispun de mijloace ca să le plătească sau dacă vom căuta să luptăm împotriva foametei din lume
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în care cuvîntul gîfîie scurt, plesnește uscat și răvășește definitiv. Așa apare, în 1987, Le Grand cahier (Gemenii), primul volum din trilogia care i-a adus faima și recunoașterea internațională, transformînd-o într-o voce controversată, dar puternică și greu de ocolit în spațiul literar francofon. Atitudinea însăși a autoarei față de scriitură, față de stil, față de limba franceză e paradoxală și adesea năucitoare. A afirmat în repetate rînduri că detestă termenul de "stil", recunoscînd în același timp că și-a scris și rescris
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
deoparte acuitatea observației și plăcerea pe care o resimte adesea de a "pișca" slăbiciunile contemporanilor săi. Ambivalentă, deci, imaginea portăresei, așa cum sunt practic toate ideile și personajele ce străbat opera cioraniană. De fapt, distorsiunea gîndirii inerente punerii în cuvinte este ocolită, în măsura posibilului, prin fulgurația scriiturii fragmentare și prin frecventa utilizare a paradoxului. Cioran pare să fi găsit o rețetă ce constă în "a ști să dozezi banalitatea și paradoxul, la aceasta se reduce arta fragmentului" (C, p.990). Doar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
comerciale, ne-am fi păzit să înscriem pe drapelul nostru un cuvânt care implică un principiu. Credeți că nu am presimțit obstacolele pe care ni le-ar ridica această declarație de război la adresa injustiției? Nu știam eu foarte bine că ocolind, ascunzând, acoperind jumătate din gândirea noastră am fi ajuns mai devreme la o astfel de victorie parțială? Dar cât ar fi degajat și protejat aceste triumfuri, de altfel efemere, principiul Proprietății, pe care noi înșine l-am fi ținut în
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
unele producții literare, unele încercări retorice, fenomenul „limba de lemn” și poate multe altele. Minciuna, ca stratagemă discursivă manipulatorie, prezintă atât sens cât și referință, valoarea ei referențială fiind însă falsul. Este cu atât mai greu de depistat și de ocolit efectele ei nocive, cu cât locutorul este un mai bun artist în a-și prezenta discursul ca fiind credibil. Vreau să scot, astfel, în evidență, faptul că o intervenție discursivă performativă nu ține neapărat ca enunțul vehiculat să fie adevărat
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
în vreme ce multe popoare din centrul Europei se creștinară în timpuri cu totul apropiate, dacii imperiali fură creștini foarte de curând. Cultul morții și setea vieții eterne îi îndreptau numaidecât spre noua religie. Ceea ce îndreptățește pe mulți să susțină tinerețea noastră (ocolind documentația istorică) este forma țărănească a civilizației române. Unii conaționali deplâng această stare și speră că în mod vitejesc ne vom arunca, asemeni popoarelor de culoare de pe alte continente, în cea mai violentă viață de oraș tehnic. Străinii răuvoitori numesc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lângă mine, Eu caut în natură Prin urletele sale Un loc făr' de murmură Natura să răscoale, Supus singurătății... În aste locuri vine. Mica Tismană devine palat ossianic, într-o scenerie feudală stil Mrs. Radcliffe: Feodală cetățuie, ce de turnuri ocolită, Ce de lună colorată și privită de departe, Părea unul din acele osianice palate, Unde geniuri, fantome cu urgie se izbesc. Poetul are predilecție pentru zgomotele naturii, executate pe orge grave; torente: Urechea mea ascultă torentul ce plesnește, Talazul ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]