8,062 matches
-
vo:gur] "val, undă"), -ar ( hund hundar [hөn:d ΄hөn:dar] "cîine", pojke pojkar [΄poj:ke ΄pojkar) "băiat", -(e)r (katt katter [kat: ΄kat:er] "pisică", lektion lektioner [lek:΄∫u:n lek:΄∫u:ner] "lecție", sko skor [(u: (u:r] "pantof"), -n (äpple äpplen [΄ep:le ΄ep:len] "măr"). Unele substantive suedeze (majoritatea de genul neutru) au la plural aceeași formă ca la singular (lärare lärare [΄lä:rare] "pro-fesor", hus hus [h(s] "casă", barn barn [ba:(] "copil"), altele prin modificarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
gutter "băiat băieți"), în vreme ce neutrele o primesc numai dacă sînt polisilabice (bilde bilder "poză poze"), căci cele monosilabice rămîn neschimbate (barn barn "copil copii"). Există și unele substantive de gen comun care nu-și schimbă forma la plural (sko sko "pantof pantofi"), iar majoritatea substantivelor feminine care se termină în -er, primesc la plural -e (l(rer l(rere "profesor profesori"). Există, în sfîrșit, și substantive care formează pluralul cu adăugarea desinenței și cu schimbarea vocalei din rădăcină (umlaut) (far fedre
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
băiat băieți"), în vreme ce neutrele o primesc numai dacă sînt polisilabice (bilde bilder "poză poze"), căci cele monosilabice rămîn neschimbate (barn barn "copil copii"). Există și unele substantive de gen comun care nu-și schimbă forma la plural (sko sko "pantof pantofi"), iar majoritatea substantivelor feminine care se termină în -er, primesc la plural -e (l(rer l(rere "profesor profesori"). Există, în sfîrșit, și substantive care formează pluralul cu adăugarea desinenței și cu schimbarea vocalei din rădăcină (umlaut) (far fedre "tată
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
kort [k(rt] "scurt" ( = consoană vibrantă uvulară: pg. correcto [ku΄(εtu] "corect", fr. rue [(ü] "stradă" ( = consoană fricativă uvulară: dan. hjerte [΄jä(t(]"inimă", s = consoană fricativă dentală surdă: it. strada [΄strada] "drum", sp. casa [΄kasa] "casă", norv. sko [sko] "pantof", neer. kaas [ka:s] "brînză", engl. silk [silk] "măta-se", dan. stor [sto:r] "mare", rom. supă [su:pə] ( = consoană fricativă prepalatală surdă: sued. presentation [presenta:΄(u:n] "prezentare", it. scéndere [΄(endere] "a coborî", rom. șatră [΄(atrə], norv. norsk [n
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
timp" t( = consoană africată prepalatală surdă: rom. cer [t(er], it. città [t(it΄ta] "oraș", engl. change [t(ein(] "schimbare", germ. deitsch [doet(] "german, nemțesc", norv. utslitt [u:΄t(lit] "uzat" θ = consoană fricativă interdentală surdă: sp. zapato [΄θapato] "pantof", engl. thing [θi(] "lucru, obiect" u = vocală posterioară închisă: norv. hundre [΄hundrə] "sută", sued. mor [mu:r] "mamă", engl. cook [ku:k] "bu-cătar", norv. gull [gul] "aur", dan. kuglepen [΄ku:ləpän ] "pix" ü = vocală anterioară labială deschisă: fr. lune [lün
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru doamna Sinus. "N-aveți mobil?", întreabă doamna Sinus surprinsă. Jenată, nu insistă. Așteptând-o pe Cléa, se lungește pe un pat. Cerul e cenușiu, dar nu mai plouă. Dimineață. Se scoală, vrea să plece, dar nu-și mai găsește pantofii. Doamna Sinus, conversând în continuare cu prietena ei, nu vrea să audă de nimic. Nu se amestecă în treburile Cléei. "Și unde e Cléa?" Ridicare din umeri: "Cine să știe unde e Cléa?" Se enervează, vrea să iasă, dă cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
fără să-i mai dea atenție. Prin ușa deschisă, ea vede liftul cum urcă și coboară în continuu. Se trezește tresărind brusc. E dimineață. Luni dimineață. Trebuie să ajungă la spital la 11 fix. Dar, după obiceiul casei, hainele și pantofii i-au dispărut. Între timp, au îmbrăcat-o într-o cămașă jegoasă, absolut dezgustătoare. Se înfurie: "Unde-mi sunt hainele?" Așa-zisa infirmieră continuă să calce fără să-i răspundă. Liftul a rămas deschis la etajul lor. Se ridică hotărâtă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
apa și pământul se înlănțuiau și se despărțeau încet, ca în vis. Anticul Pont Euxin, care, potrivit anumitor ipoteze, ar fi provocat, înălțându-și străfundurile, potopul biblic și înnoirea omenirii, dormea cu obrazul împurpurat de soarele care asfințea. Își scoase pantofii și traversă plaja, răscolind cu plăcere nisipul călduț. Pe malul apei, un câine mare, negru, culcat pe labe, pe care de departe îl luase drept o epavă eșuată pe plajă, își înălță capul și lătră de două ori, calm, în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
să dea copilului o monedă ca să se ducă să-și cumpere bomboane în timp ce el discuta, dincolo de ușa închisă, cu mama lui. De-a lungul anilor, nu a încetat să coboare din taxi cu pachete mari conținând jucării stricate, haine și pantofi purtați, manuale de școală cu foi pătate de cerneală, dicționare cu file smulse, compasuri dezarticulate, caiete din care rămăseseră câteva pagini nescrise, cutii de bomboane începute, pe scurt, tot ceea ce viața privilegiată a copiilor legitimi lăsa îndărătul ei... Cu diploma
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
stricat, Grigore n-are pereche." Patronul aduse numaidecât țuicile și, din proprie inițiativă, un castron cu icre negre. Vezi, Filip, la Bugaz, se merge cu picioarele goale, dar se mănâncă icre negre. Perfect adevărat, interveni Grigore. Prețul unei perechi de pantofi este exact cât al unui pud de icre negre." Și îi explică locotenentului ce e un pud: "Asta înseamnă pe-aici douășpe kile. Deci vedeți că revine mai ieftin să mănânci zilnic icre negre decât să te încalți." Bun, icrele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
care îl vânduse, oferind câteva sticle în plus. Locotenentul află chiar din gura vecinei lui de masă că tatăl ei era un podgorean neamț și că pe ea o chema de fapt Lilly Schuh. Numele ei, care în germană însemna pantof, o distra teribil pe Nel. Tot sărind într-un picior și repetând Lilly-Schuh, Lilly-Schuh, a ajuns la o prescurtare adoptată până la urmă de toți. Mai mult decât poreclă, Lillișu suna ca o alintare. Locotenentul mai află și cum ajunsese la
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ferfenițite. Nici cămăși nu aveau... Și picioarele goale în bocanci cu talpa căscată. Până atunci, locotenentul nu văzuse, sunt sigură, decât morți fardați, culcați în sicrie împodobite cu aurării și înconjurați de flori. Morți care plecau pe lumea cealaltă în pantofi de lac și ciorapi fin mercerizați. Și, odată, un soldat care se omorâse curățindu-și pușca; tânăr și încrezător în sine, părea că doarme. Locotenentul se sprijini de peretele barăcii, cu aerul unui somnambul trezit pe buza unei prăpăstii. Căpitanul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
-o bandiții, nu-i așa, Grig? Restauratorul ridică din umeri: era evident, nu? Învățătorul îi șopti la ureche locotenentului: "A fost unul dintre ăștia... Îl făcusem albie de porci pentru că puștiul lui nu vine la școală, deși i-am cumpărat pantofi, și poftim!" Comisarul se resemnă să îndure reproșurile soției lui, de obicei însoțite de o ploaie de crătiți, decât să piardă petrecerea de la șeful de gară. "O să-i explic", oftă el. Liniștește-te, de data asta ai martori demni de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în sala de așteptare. Scheuna și tremura. Abia se născuse și n-avea încă ochi să se uite la lumea asta care-l primea așa de rău. Era foarte mic, adăugă Caterina, Nel l-a instalat într-o cutie de pantofi. Și, pe urmă, când s-a pus pe crescut!.. Nel a avut ideea să-l dea să sugă la pisica Panaiotei, care tocmai fătase o droaie de pisoi și pisica a făcut pe doica cu dragă inimă! își mai aminti
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
șeful de gară. Da, dar era prea mâncăcios, zâmbi Nel, și nu le mai lăsa lapte pisoilor, atunci am început să-l hrănesc cu lingurița. Și s-a obișnuit atât de tare, că, și după ce a ieșit din cutia de pantofi, nu a vrut să-și lipăie laptele din farfurie, aștepta să-i dea Nel cu lingurița! Și cine l-a botezat Hector? Eu! Domnul învățător ne-a povestit despre căderea Troiei și ne-a spus că Hector a fost nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
misterioasa mireasmă cu urme de tămâie făceau din cămăruța asta alcovul unei curtezane sau chilia unei călugărițe? Și cea care o locuia, chiar ea, cu veșnicele mătăsuri negre și cenușii, cu lungul șirag de perle false, cu ciorapii fini și pantofii delicați, de ce anume atârna mai tare? De sobrietatea hainelor sau de rafinamentul toaletei moderne? Dacă nu crezi în Dumnezeu, în fine, dacă nu crezi în El, de ce ai venit la noi?" Așa a decis tutorele meu, doamnă." "Nu ai părinți
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ce-i rămăsese. De ce? Pentru că, neputând să mai trăiască la Paris, înțelegea să facă să trăiască în ea Parisul. În acest sens, continuă să se așeze în berjera Louis XV, să citească și să recitească aceleași romane franțuzești, să poarte pantofi de dinainte de război, dar cumpărați pe malul Senei, și să coasă cu un ac de cusut fabricat în Franța. Și cu cât Parisul real se îndepărtează mai mult în spațiu și timp, cu atât Parisul lăuntric, cu alte cuvinte, o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
o facă să nu mai tremure: Ce caută aici aversa asta, anotimpul ei nu e toamna!" Margareta izbucni în râs, atât de intrigat părea de intențiile obscure ale meteorologiei. Adăpostul de sub boltă era iluzoriu, apa le pătrundea în haine, în pantofi, în buzunare. Sacoșa cu provizii a Margaretei, cu pachetele muiate, se făcea tot mai grea. Ahile îi desprinse mâna de pe mâner și luă sacoșa: "Mai bine să mergem la mine, nu e departe!" Fără să-i aștepte răspunsul, porniră prin
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Adesea sunt întrebat, de ce asociația noastră este denumită “Asociația Refugiaților...” și nu “Asociația foștilor Refugiați...” Această întrebare mi-a amintit de celebrele cuvinte ale revoluționarului francez Danton care spunea că: “ nu poți lua cu tine pământul patriei pe vârful pantofului”. Noi, cei născuți în Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța vom continua să rămânem refugiați atât timp cât între NOI și ținuturile noastre natale vor exista Hotare.
SUNTEM, ÎNCĂ, REFUGIAŢI.... In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1711]
-
prin sanatoriu, fuge în Germania, colindă Siberia. A scris un volum care numai plictisitor nu poate fi. Patria lui a fost lumea întreagă. O spui pentru cei care nu cred în vorbele lui Talleyrand "patria nu se ia pe talpa pantofului". Lasă-1 încolo pe scriitorul dumitale, oricât te-ar fi impresionat. Te știu preocupat de semiotica lui Eco și de literatura spaniolă. Ești un provocator. Nu-ți răspund decât prin legenda profetului cunoscut. Am citit-o recent într-o carte a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
create de designeri. Hainele descriu stilurile și identitățile diferite ale personajelor Buggin'Out, un tînăr furios negru, poartă o cămașă africană kente de culoare galbenă, un lanț de aur în jurul gîtului și are un dinte de aur. Poartă, de asemenea, pantofi Nike Air Jordan (pentru care Lee face reclamă) și explodează de furie cînd cineva îi murdărește din greșeală. Radio Roheem poartă și el același tip de pantofi, iar muzica rap pe care o face să răsune în tot ghetoul îi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de aur în jurul gîtului și are un dinte de aur. Poartă, de asemenea, pantofi Nike Air Jordan (pentru care Lee face reclamă) și explodează de furie cînd cineva îi murdărește din greșeală. Radio Roheem poartă și el același tip de pantofi, iar muzica rap pe care o face să răsune în tot ghetoul îi conferă identitatea sa culturală (nu difuzează decît Public Enemy). El poartă și un set de inele pe care sînt gravate cuvintele "iubire" și "ură" probabil cele două
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unor pantaloni scurți din lycra, ca cei purtați de bicicliști" (Petterson, 1992:125). Într-adevăr, însuși Spike Lee și-a deschis un magazin de modă în Brooklyn, creîndu-și propriile tricouri și haine, a produs și a apărut în reclame pentru pantofii Nike Air Jordan. În acest mod a impus imaginea unei societăți în care identitatea culturală se obține prin stil, contribuind el însuși la succesul acestei mode prin activitatea sa filmografică și comercială 14. Căile prin care imaginile culturale de masă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
difuzat la MTV, BET și la alte rețele de televiziune este, de obicei, o viziune mai diluată a rapului. Astfel, rapul poate deveni cu ușurință un fetiș și un mod de asimilare. Rapul a fost asimilat și în cadrul reclamelor la pantofi, la mașini și chiar la produse alimentare. Însă toate acestea au efecte duble și chiar multiple. Rapul poate pune în circulație opinii și acțiuni, poate îndemna oamenii să lupte împotriva sistemului opresiv. Și poate funcționa doar ca stimul sexual și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
stil, denigrînd și discreditînd altele. De exemplu, există date care certifică faptul că cei doi detectivi din Miami Vice, Crockett (Don Johnson) și Tubbs (Paul Michael Thomas) au impus o modă, devenind arbitri ai gustului. Sacourile italiene ale lui Crockett, pantofii de tenis purtați fără șosete, tricourile și pantalonii lejeri, barba adesea nerasă, tunsoarea mereu schimbată etc., au produs modelul unui nou look masculin, o alternativă "hip" la moda acceptată, o legitimare a stilului "lejer, nepretențios". Dimpotrivă, Tubbs oferă modelul bărbatului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]