6,959 matches
-
vegetală, cu nesfârșite aspecte de sfioasă frumusețe. Securea a dat jos podoaba codrilor, care înfrumusețau și apărau, tot odată, țara, care‐i dădeau răcoare și ploaie, care se luptau cu aprigele călduri ale verilor de stepă și stăteau ca o perdea de ocrotire pentru semănăturile puținelor luminișuri. Acum toți taie!” * Făt-Frumos Apare la tipografia Cațafany de la l octombrie 1904-15 februarie 1905 (nr.13-19) iar cele de început la tipografiile „Unirea" și „Română", iar în cele din urmă la tipografia Lupașcu, scriu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prin câte o formulă sau un gest stereotip („curat“ sau „fix“), Cațavencu nu are asemenea ticuri, care i ar contrazice flexibilitatea. Îndreptat mereu spre parvenire, se adaptează la orice situație și cade totdeauna în picioare. Își acoperă „machiaverlâcurile“ cu o perdea alcătuită din fraze bombastice: Scopul scuză mijloacele, a zis nemuritorul Gambetta. Ca și Rică, Cațavencu nu își abandonează frazeologia decât în momentele de restriște, când e încolțit de Tipătescu sau când crede că a pierdut partida. De îndată ce s-a ivit
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
de dolari dacă ideea este acceptată. Ați mai prezenta-o atunci colegilor și supervizorului dumneavoastră pentru a pune la punct ultimele detalii sau v-ați duce acasă, v-ați închide într-o cameră la subsol, dacă aveți casă, ați trage perdelele și ați pune la punct ideea în timpul liber? Nu cu mult timp în urmă, după ce am susținut un discurs despre un subiect asemănător, un bărbat mi-a spus: „Am avut o idee care ar fi permis companiei să economisească 250
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
mă uita, când mă plimbam seara pe străzi, pe ferestre, nu cu altă intenție decât aceea de a surprinde poveștile caselor spuse în lumina palidă a unui bec. Colo un tablou, mai încolo o bibliotecă veche și un lampadar, o perdea care se înfoia lăsând să se vadă un colț de masă cu o ceașcă de cafea și un ziar împăturit, și, din când în când, mustăți de pisoi, ițite, curios, printre jardiniere cu mușcate. Taormina nu are, însă, decât uși
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
care, fără pudoare, le aruncă asupră-ne o clasă politică dezbumbată la pamperși. Mă stăpânesc cu greu, ca brav (și simbolic!) urmaș al vechi-lor conspiratori ieșeni împotriva stăpânirii valahe, etern adăpostiți între zidurile Palatului Roznovanu, să nu spun public, fără perdea, ce cred despre blestemata Cetate a lui Bucur și despre soluția simplă a liniștirii viermuielii toxice și gălăgioase de acolo, obraznic aburcată pe nefericirea și exploatarea tuturor celorlalți români. Nu e cazul, în vremurile grele în care ne e dat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
veleități liberale pe care de-abia au așteptat să le probeze în folosul poporului. Despre încercarea de revoluție de la Iași nu se poate spune decât că, la fel ca și marșul studenților de mai an, urmărit de la ferestre neiluminate, din spatele perdelelor, de concetățeni care n-au avut curajul de a ieși în stradă alături de cei tineri, nu a reușit să mobilizeze simțul civic al unui oraș obișnuit, ca, și la 1848, să dea molcom tonul revoltei pe care să o desăvârșească
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
care roșesc cu ușurință, dar, bine promovată, va face deliciul liceenilor de ieri și de azi, nu am nicio îndoială. Istoricii literari o vor marca, cu siguranță, ca o operă de pionierat în învestirea cu puteri literare a vorbelor fără perdea în contextul în care literatura noastră nu prea a reușit acest lucru până acum. Ar fi însă o capcană ca să reducem acest roman la nivelul primar, al limbajului vitriolant. Folosind o tehnică narativă impecabilă, Dan Lungu reușește să dea legitimitate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
evanghelie legată și un acoperămînt de catifea roșie pentru iconostas. În 1903 İon MÎnăstireanu și soția sa Acrivița donează o cădelniță de argint de China. În a doua jumătate a secolului XX s-au donat preșuri, foi de scoarță, carpete, perdele pentru sfintele icoane și fețe de mese. Satul Valea MÎnăstirii a depins din punct de vedere administrativ de Lupoaia. În 1930 sa declarat autonom. În 1931 revine la Lupoaia. În urma Împărțirii administrativ-tetitoriale din 1950, s-a constituit comuna Cătunele, ce
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
unui univers invizibil, ele se oferă privirii În toată răceala de-contextualizării lor. Ca o consecință directă, intimitatea se relevă și drept un act al distanțării, al reordonării prin contemplare de la distanță a unei sume de reflexii disparate și, deci, incoerente. Perdea de semne derutante, intimul necesită participarea celuilalt, În virtutea ironicei predestinări a reflexului contabilicesc. Paradoxal, jurnalul intim dobândește expresivitate prin anularea forțelor care alcătuiesc materia primă a confesiunii-intimitate și prin reasamblarea lor Într-un corp tensional. Această reorganizare nu e doar
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
săptămânal apărut la Buzău între 7 mai și 29 octombrie 1889. La această gazetă politică, editată și redactată de D. I. Pleșoianu, a colaborat și Al. Macedonski cu nuvela Nicu Dereanu, publicată inițial în „Revista literară” din 1886, și cu După perdele. Schițe din viața bucureșteană. Aici Iuliu Cezar Săvescu și-a tipărit întâia dată poeziile Când miezul nopții a trecut și Campestris. R. Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290568_a_291897]
-
micului prinț, fie că e vorba de o casă, de stele sau de deșert, ceea ce constituie frumusețea lor e ceva invizibil" (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) (d) "Păi, lucrul cel mai bun e să se suie de-a dreptul pe perdea și de acolo să treacă pe marginea lăvicerului din perete până la poliță. Și-odată la cașcaval, lasă, n-are el nevoie să-l învețe alții ce să facă cu dânsul..." (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă) (e) "Timpul pe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
era obiceiul atunci când ieșea dintr-o ananghie." (J. M. Barrie, Peter Pan) (b) " După ce umblă cât umblă, cu ochii pe jumătate închiși, oftă fără să știe de ce, fără să știe ce vrea, și se lungi pe iarbă, la umbra unei perdele de chiparoși. Cum sta lungită, o apucă o piroteală și, cum privea într-un adânc fără fund, printre genele lungi, i se păru c-aude un cântec de chitară." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Poveste) (c) " Când, tocmai, la vreme de bătrânețe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
îl conduc, prin tot soiul de subterfugii, către un personaj în egală măsură autentic și inventat, ipseitatea/alteritate devenind marca salvatoare a acestei tentative epuizante și provocatoare de a se suporta pe sine. Noroc de umorul devastator care sparge incontinuu perdeaua grea de ură și energie negativă deversată de fiecare pagină, altfel obositoare după o vreme. Părinții par să concentreze asupra lor cinismul smolit și potențialul de furie devastatoare a scriitorului repudiat de propriii genitori. Dar, cu siguranță, tot un fragment
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
1991), ar trebui să înțelegem sistemul internațional ca pe un sistem al autorității și regulilor (Onuf și Klink 1989), în care ideea de unități asemănătoare este în cel mai bun caz o ficțiune juridică, iar în cel mai rău o perdea de fum care ascunde puterea și responsabilitățile structurale. În timp ce unele teorii realiste din economia politică internațională (vezi capitolul 11) au renunțat la distincția dintre chestiunile interne și cele internaționale, Logic of Anarchy rămîne strict în cadrul vechii diviziuni. Aș spune că
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sprijinită de curtence, În crevat trufaș se culcă sub șalurile subțiri; Și jupineasa bătrână începe trupul să-i frece Cu spirturi de dânsa stoarse din crini și din trandafiri. Iar ca razele luminii să nu-i facă supărare, Fetele slobod perdele de un atlas argintit, Și lângă ea pun în glastre bucheturi mirositoare, Dar cucoana când adoarme la un consul au gândit. Prozatorul nu e mai puțin merituos. Cum era educația nobililor români în secolul trecut, când domnea fanarioții în țeară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
om indolent și terorizat de intemperii, ascuns iarna în casa lui de la Mircești pe care zăpezile o apasă cu albele lor blănuri, se dedă kiefului său hibernal la gura sobei (succedaneu de soare) și creează astfel la noi poezia intimității: Perdelele-s lăsate și lampele aprinse; În sobă arde focul, tovarăș mângâios, Și cadrele aurite ce de păreți sunt prinse Sub palida lumină apar misterios. Afară plouă, ninge; afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe câmpul înnegrit... Așa-n singurătate, pe când
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
țiitoarele sale din Tătărași și Taiebarbă, în chip de harem, îmbrăcat anacronic cu giubea de pambriu portocalie îmblănită cu râs, ciacșiri roșii, meși și papuci galbeni; colo, luxoasa casă a boierului Romanit (Ghica are o extraordinară memorie vizuală): macaturi și perdele de mătăsărie groasă de Damasc și de Alep, scaune de abanos, încrustate cu sidef, îmbrăcate în piele de Cordova, policandre de Veneția; tinerii în straie orientale joacă vals și ecossaise; de pe un pat familia domnului privește hieratică: "În sala de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
direcția evocării sufletului naturii moarte, ca în Umbra camerelor: Sunt camere de-acelea ce sunt pline În draperia mobilelor grele De noi, și-n care sufletele noastre De pulberea nostalgicelor vise, Se-mprăștie tăcute și senine Și-n galbenul masivelor perdele Și se deschid ca florile prin glastre, De-a pururea ușor întredeschise, În mijlocul tăcerii lor depline. Ne risipim ca niște vechi dantele. Apare la N. Davidescu poezia plictisului duminical (Eternă duminecă) și a provinciei în decrepitudine, văzute prin lirismul caducității
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aduc aminte de Torquemada lui V. Hugo. Și tablourile sunt la fel de fastuoase: o cameră neagră cu un catafalc între făclii, o piață publică în care Abrahamo Balmaseda țipă că și-a omorât fata sedusă de Don Juan, Inchiziția proiectată pe perdele negre, o curte de mânăstire, un festin cu strigoi. V. Eftimiu a mai scris numeroase piese de teatru, interesante fiecare dintr-un punct de vedere, poezii onorabile, nuvele, basme, romane, acestea din urmă în manieră senzațională pentru plăcerea publicului și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
arată, oriîncotro privești! Întinsă depărtare se pare că unește, Cu ale lumei mărgini, hotarele cerești.” cu un sentiment de imensitate deșartă. Peisajul dispare repede acoperit de undele meditației triste: viața e o dramă și actul cel din urmă e moartea, perdeaua veșniciei acoperă totul etc... Discursul moral triumfă, Încă o dată, În poem. Stînca, valea, turnul, cîmpia, casa de pe muchea dealului sînt locuri pentru scurte răgazuri. Minuturi de liniște și plăcere. CÎnd minutul trece, spiritul se aruncă din nou În golurile dezamăgirii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
are de loc tăcere; Totul se mișcă, umblă, dar toate sînt părere; VÎntul, umbra mă-nșală, cînd crez a o vedea. Luna aici s-arată, aci iar se ascunde: Abia cîteodată Întunericul pătrunde, Și norii Înainte-i se pun ca o perdea. Poate că și ea are o tainică-ntîlnire, Poate că stăpînită d-asemenea simțire Pășește-nvăluită În umbra unui nor. Chiar și În acele sfere care au ceresc nume, Poate-amorul domnește ca aerul În lume: Cu ce drept omul singur să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Într-o fecundă singurătate, cu rănile Închise, poetul poate, În fine, să-și transcrie melancoliile lui de om Înfricoșat de dezastre. Începutul Pastelurilor sugerează tocmai cadrul și starea ce permite nașterea poeziei. Să cităm cîteva fragmente din Serile de la Mircești: „Perdelele-s lăsate și lampele aprinse, În sobă arde focul, tovarăș mîngîios Și cadrele-aurite, ce de pereți sînt prinse, Sub palida lumină, apar misterios. Afară plouă, ninge! afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe cîmpul Înnegrit; Iar eu, retras În pace
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
așa cum Ștefan se opunea lui Albert. Unul (Balcanul) este trufaș, fanatic, „muncit de aspră ură”, ademenit de visuri nebune, simbol, pe scurt, al unei mărimi putrede, oarbe, agresive. Celălalt (Carpatul) e tînăr, Înțelept, hotărît. Unul reprezintă sclavia, celălalt neatîrnarea. Această perdea de simboluri geologice se dă deoparte și pe scenă apare alt rînd de simboluri: doi vulturi ageri, unul ridicîndu-se de pe Carpat, celălalt de pe Balcan. Urmează o bătălie cumplită În aer, din care victorios iese, bineînțeles, vulturul carpatin. O confruntare de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu de vobire. Copiii pot realiza prin imitație următoarele tipuri de exerciții: umflatul baloanelor; aburirea unei oglinzi; inspir și expir alternativ pe nas și gură; suflatul în lumânare, în apă cu paiul, a unor obiecte ușoare de pe masă, suflatul în perdea (de exemplu: facem valuri!); jocuri de mișcare însoțite de text și cânt (de exemplu „Bate vântul frunzele”); emiterea unor exclamații, unor interjecții, onomatopee, silabe. Educarea auzului fonematic este esențială pentru diferențierea sunetelor, perceperea silabelor și a cuvintelor pentru realizarea unui
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
omisiunea sau înlocuirea se datorează faptului că acești elevi încearcă să vorbească în timp ce inspiră. Cel mai adesea acestea exerciții se desfășoară sub formă de joc: suflatul în apă cu paiul, în lumânare, în confeti, a unor bucăți de hârtie, în perdea, în morisca etc; umflarea baloanelor; aburirea oglinzii prin expirul aerului pe buze sau pe nas; exerciții de inspir și pronunțare pe expir a unor versuri „Ce frumos miroase floarea!”, numărare rapidă, de emitere a unor tonuri muzicale; exclamații, interjecții; pronunțarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]