6,754 matches
-
în locuri special amenajate, prin aplicarea regulilor de igienă corespunzătoare. 21. Vasele utilizate sunt ușor accesibile și au forma corespunzătoare comportamentului natural al animalelor. 22. Modalitățile de hrănire a animalelor sunt sigure atât pentru acestea, cât și pentru personal. 23. Prada vie este componentă a dietei numai în cazuri excepționale, la indicația biologului, medicului veterinar sau altui specialist. 24. Hrănitorile și adapătorile automate sunt inspectate la fiecare masă pentru a se asigura că funcționează eficient. 25. Hrana neconsumată se îndepărtează zilnic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192960_a_194289]
-
animalelor, evitându-se condițiile care să conducă la discomfortul acestora. 44. Este interzisă provocarea, iritarea sau stimularea animalelor. 45. Animalele care interacționează în mod excesiv, stresant între ele, nu sunt menținute în amplasamente alăturate sau în imediată apropiere (de exemplu, pradă - prădător, specii concurente etc.). 46. Se recomandă transferul animalelor gestante sau cu pui în spații corespunzătoare. 47. Este interzisă menținerea în stare izolată a animalelor sociale pentru perioade mai mari decât cele recomandate de specialiști pentru a evita dificultățile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192960_a_194289]
-
oamenii să nu fie compromiși și alte aspecte de acest gen, indiferent că este ofițer, subofițer, să descentralizăm treaba aceasta. Rog foarte mult să aibă în vedere toate problemele, să se cunoască greutățile oamenilor, să nu îi lăsăm să cadă pradă șantajului sau altor situații de genul acesta. Noi am discutat și am hotărât chiar și pentru rezerviști să manifestăm mai multă grijă, să fim mai receptivi. Să punem capăt și acestor apucături foarte urâte, că se duc pe la ministere cu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
orice relație vie au fost de un anumit rang. Subtile dar cu înțelesuri puternice, cele câteva castane metaforice pe care le-am primit în diverse contexte, au avut menirea să mă facă să nu mă vând sau să mă las pradă intențiilor mici, meschine, intenții pe care eu doar le serveam prin servicii de producție, nici măcar nu îmi aparțineau. Rangul a fost și acela pe care am preferat să îl aștept să mi se cuvină, nu să îl iau de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
acestei cărți pe care o prezentăm despre omul și opera Alexa Visarion. Și alt rost al acestui volum ar fi îndemnul spre cunoașterea nemijlocită a creației sale, care neîndoielnic este una de referință. Datoria ne poruncește să n-o lăsăm pradă uitării, căci rădăcinile oricărui prezent sunt înfipte în trecut și suntem prezentul unui trecut și trecutul potențial al unui viitor aproximativ, pe care îl dorim dezirabil. Creația sa și a personalităților din generația sa, în al cărei context s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
distant și rece și violența se va manifesta ca un comportament disfuncțional având ca scop aducerea înapoi în relație, reapropierea partenerului. Deși apare evident că un tip de atașament securizant va securiza relația de cuplu și nu o va lăsa pradă violenței, în realitate relația este influențată de ambii parteneri, de combinația sau modul în care ei se completează reciproc. înțelegerea violenței domestice din perspectiva teoriei atașamentului este importantă nu doar pentru explicarea mecanismelor declanșatoare ale comportamentelor violente față de partener, ci
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fără comportament de control, numită de autor „terorismul intim”; 4. violența însoțind comportamentele de control asupra celuilalt, prezentă la ambii parteneri de cuplu, numită „control violent reciproc”. într-o lucrare apărută în 1983, Black vorbește despre tipul de violență „de pradă”, comisă cu scopul obținerii unor avantaje și violența „moralistă”, dezvoltată ca răspuns de persoana care pierde în cadrul conflictului. Black (1983) nu tratează comportamentele violente ca pe devianțe comportamentale, aparținând criminalilor, ci consideră mai degrabă că acestea apar, conducând uneori spre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de atac sau încearcă să facă față unui conflict. Alți autori au identificat profiluri sociale caracteristice acestor tipuri de violență. Astfel, violență moralistă apare mai frecvent între persoane apropiate, comparativ egale, simetrice din punct de vedere organizațional în vreme ce violența „de pradă”ar apărea în cadrul relațiilor asimetrice care creează deja tensiuni și frustrări (Cooney, Phillips, 2002). 1.7.6. Aspecte specifice ale violenței domestice Familia reprezintă un microclimat social în care ne așteptăm să întâlnim prețuire, iubire, sprijin între membrii ei. Feminismul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se apleacă spre copil cu o față schimonosită de mânie sau face gesturi furioase, aceste gesturi înspăimântă și induc o stare de teroare copilului. Terorizarea copilului: crearea unor sentimente intense de spaima copilului. Acest lucru poate fi făcut lăsând copilul pradă acelor situații de care știi că îi este frică: întunericul, zgomote intense (tunete, tunsul ierbii cu mașina) să stea singur în casă, șerpi și alte animale care îi sperie (copiii victime ale abuzului sunt, în general, speriați de animale), amenințarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai mare a acestuia. Consecințele sunt însă, independent de vârsta copilului, în strânsă legătură cu măsurile de protecție a copilului, luate ulterior abandonării sale. Copilul de vârstă mică, incapabil de prelucrarea cognitivă a evenimentului dramatic al cărui victima este, cade pradă unor trăiri emoționale de o extremă intensitate. Adulții cred în general că incapacitatea copilului de a înțelege ceea ce se petrece îl protejează. Astăzi știm că incapacitatea de a da un sens celor petrecute, de a comunica despre evenimente și trăiri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comunitate sau de către profesioniștii din domeniu, mai ales blamarea mamei, nu ușurează în nici un fel consecințele abandonului. Nu avem cercetări care să ne facă să cunoaștem situația de fapt, dar putem presupune că toate mamele care își abandonează copiii sunt prada unei intense depresii postnatale, a unei disperări (atunci când abandonul se petrece imediat după naștere). Existența unor măsuri de susținere a mamelor în perioada depresivă ar putea conduce la diminuarea abandonului și ar stopa proliferarea unor tehnici abuzive care se practicau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
astăzi pe mapamond despre maladia neoplazică și abordarea ei, din varii perspective, aparent inconciliabile. De asemenea, este și o demonstrație pentru felul în care o cumpănă de viață îți pune destinul în mișcare și nu-ți îngăduie să te lași pradă resemnărilor de scrum. Pe scurt, ne aflăm în fața unui autentic și strălucit rezilient. Iar cuvintele sale țin loc de orice alt comentariu: „nu voi regreta niciodată modul meu de viață actual, deoarece sănătatea și conștientizarea semnificativă pe care transformarea le-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și trăirile copilului. Nu întotdeauna copilul are cuvinte și experiența necesară pentru a-și recunoaște emoțiile pe care le trăiește și a vorbi despre ele. în consecință, putem spune că emoțiile vor domina, vor gira existența copilului. Copilul va fi pradă emoțiilor. Din punct de vedere neurobiologic este vorba despre dominarea funcțională a emisferei drepte a creierului. Intervenientul este chemat să numească emoțiile, trăirile copilului, învățându-l pe acesta să și le recunoască și astfel să le poată controla, stăpâni. Comunicarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de reflecție atât de necesară în orice situație problematică. Capacitatea de a reflecta este generatoare de soluții adecvate. Deprinderea de a reflecta asupra situațiilor în care se află sprijină capacitatea copilului de a se stăpâni, de a nu reacționa doar pradă emoțiilor. Deciziile luate într-o stare intens emotivă (pozitivă sau negativă) scapă controlului rațional și conduc la eșec. La copil, procesele neuroendocrine care susțin luarea unei decizii sunt încă imature până în jurul vârstei de 11 ani. Sprijinind și antrenând copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lupta împotriva violenței și terorismului. Formelor clasice în care s-a manifestat violența în general și cea politică în special li s-au adăugat astăzi altele noi, mult mai cinice și mai perverse, iar victimele tot mai numeroase, care cad pradă acestor acte criminale provin de regulă din rândul unor oameni nevinovați, care nu au nici o legătură cu scopurile urmărite de autorii lor. 2. Ceea ce caracterizează aceste acte violente, în forma lor actuală, este voința autorilor lor de a face cât
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
suferință altora. Prin urmare, dac] o persoan] minte, aceast] acțiune iar putea fi d]un]toare deoarece împiedic] dezvoltarea „sufletului” s]u. De exemplu, un c]lug]r jainist va p]stră ț]cerea chiar dac] o minciun] ar salva pradă inocent] din mâinile unui bandit. O persoan] laic] ar putea fi tentat] s] plaseze interesul victimei deasupra propriului s]u interes, ușor amenințat. Aceast] virtute, evidențiat] într-un mod destul de negativ, a avut o influent] asupra mult mai vastei tradiții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Houellbecq (Platforma), dar și nou-venitele: Tracy Chevalier (Fata cu cercel de perlă), Helen Fielding (Jurnalul lui Bridget Jones); iar ultima, aflată acum chiar aici, pe patul picassian-proustian-procustian al atelierului, deschisă la pagina 291, e Lauren Weisberger (Diavolul se îmbracă de la Prada). Listă infim selectivă! dar suficientă, cred, pentru a răsturna falsa zaveră autohtonă. Și pentru că tot se află pe patul deja pomenit, pictorul să se gîndească, o secundă comparativ și la pictură. Aici lucrurile par (doar par) mai simple. În sensul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
următoare al primilor doi) l-au manifestat față de istoria politică, de istoria-povestire și de istoria evenimențială (Braudel, Mediterana I 41-43) din cronici, din tratatele medievale de istorie și din "oglinzile principilor", toate considerate "o istorie de suprafață, căreia îi scapă prada, preferând să rămână în urmă" (443) - afirmație profund contestabilă, cel puțin în ce privește literatura parenetică. Or, ceea ce propune discipolul lor − autorul însuși, de mult timp și el o voce cu autoritate științifică internațională − este tocmai reevaluarea documentelor oficiale ignorate de maeștrii
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vede pe cerul spuzit de stele. Un greier mic, muiat în tuș și pe aripi pudrat cu brumă se aude cântând din vioară. Un plop negru încrustat în cer pare un uriaș . Liliacul cel mărunt a ieșit din cuib după pradă, zburând amețit dintr-un loc într altul. Sclipirile stelelor se zăresc pe bolta întunecată. Robert Brașoveanu DATINI DE IARNĂ Este iarnă. S-a lăsat gerul și ninsoarea a căzut. Fulgii albi plutesc de parcă ar fi niște fluturi jucăuși. Odată cu iarna
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Nimeni nu ar fi riscat așa ceva dacă nu era deviant sau nebun”2. Viața era trăită În spații restrânse, lucru de Înțeles, deoarece dincolo de ziduri, de câmpuri și de pășuni erau păduri dese și impenetrabile, animale salbatice În căutare de pradă și briganzi. A trăi grupat era o strategie de supraviețuire, a cărei valoare fusese probată de multe ori. Odată cu secolul al XIX-lea, pădurile fuseseră În majoritate tăiate, sălbăticia fusese domesticită, iar bandiții - ținuți la distanță. Oamenii puteau să privească
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și omul sălbatic mai păros decât cel civilizat”5. A lucra noaptea era de asemenea suspect. Juristul englez sir Edward Coke a remarcat că „noaptea este timpul În care omul trebuie să se odihnească, iar animalele sălbatice sunt În căutarea prăzii”6. Epitete de origine animală erau de asemenea folosite mai frecvent pentru a denigra pe alții. John Milton râdea de dușmanii săi chemându-i „cuci, măgari, maimuțe și câini”7. Masa s-a dovedit a fi clasa de școală cea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Autorii tratatului The Habits of Good Society, publicat În 1857, condamnau barbaria de a tăia o halcă Întreagă În fața oaspeților 14. Cuțitul, care pentru mult timp a fost singura ustensilă folosită de meseni, era un memento al vânătorii și uciderii prăzii. Când chinezii i-au văzut pentru prima oară pe europeni mâncând cu cuțitul, au fost oripilați. „Europenii sunt niște barbari”, spuneau ei, „mănâncă cu săbiile lor”15. Furculița a fost introdusă În Evul Mediu târziu, Întâi În Veneția, iar apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și cafea. Masa medievală, haotică, murdară și dezorganizată, a fost transformată Într-o experiență gastronomică ordonată, eficientă și rațională. Mâinile mesenilor nu atingeau niciodată animalele consumate, iar modul de preparare al mâncării elimina orice sugestie a legăturii dintre meseni și pradă. Apariția spațiului privat Schimbarea configurației locuinței, Între Evului Mediu târziu și epoca modernă timpurie, a jucat de asemenea un rol decisiv În crearea individului autonom. În epoca medievală, casa era un spațiu public, cu puține limite care să separe familia
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
familială. Așa se face că în acești ani își petrecea constant verile la fratele său, Dumitrache Brăescu, notar la Galbeni, pe valea Zeletinului. Prefera Galbenii și nu Burdusacii natali, unde îl cunoștea toată lumea. Tot mai tăcut, tot mai suspicios, cade pradă unei adânci tristeți. Tresare la gândul că va fi otrăvit și nu-și ascunde, față de ai săi, această teamă. Se plimba prin grădini, citea în casă și tresărea la cel mai slab zgomot care i se părea suspect. Împărtășea fratelui
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Fântânaru, prefectul județului Iași, Solomon Halită și profesorul Gheorghe Marinescu de la București. Marele nostru neurolog vroia să-l smulgă atmosferei ieșene, sfâșiată de rivalități și de intrigi și să-l convingă să vină la București. El însă nu a acceptat, pradă gravei și cumplitei lui tristeți. Le răspundea deprimat: Voi aveți pentru ce!". Cu toate acestea, primul război mondial nu-l lasă indiferent: cere să meargă pe front ca medic militar. Era locotenent-colonel de rezervă. Această perioadă a vieții sale este
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]