7,320 matches
-
literare românești, pp. 624-625. 100 Despre toposul "vizitei la scriitor" în romantism, v. José-Luis Diaz, L'Écrivain imaginaire. Scénographies auctoriales à l'époque romantique, Honoré Champion, Paris, 2007. 101 Despre imaginea de boem al lui H. Grandea se poate vedea prefața lui Pavel Țugui la ediția Grigore H. Grandea, Scrieri, ediție îngrijită de Pavel Țugui, Minerva, București, 1975, pp. V-XLIII. Tiparul de reprezentare se recunoaște și în alte portrete făcute de Sion în același articol, cum e de pildă, cel
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
p. 512. 129 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 300. 130 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 104. 131 Pantazi Ghica, "Despre literatura țărei" (1860), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, pp. 553-563. 132 G. Sion, "Prefață", în D. Bolintineanu, Opere, I, Socec, București, 1872, p. VIII. 133 Odobescu, "V. Cârlova", p. 41. 134 Despre mitul lui Alecsandri și despre rezistența lui până la începutul secolului al XX-lea există articolul mai vechi dar foarte consistent al lui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai învederat, că n-a fost un atare om genial, care cu productele spiritului său să fie în stare încă în viață a atrage atențiunea oamenilor asupra sa în grad mare" (Eminescu. Negocierea unei imagini, p. 190). 1 Titu Maiorescu, "Prefața autorului la ediția din 1874", în Opere, I, p. 4. 2 Titu Maiorescu, "Direcția nouă în poezia și proza română" (1872), în Opere, I, p. 157. 3 Într-una dintre versiunile celei de a XIV-a teze din eseul benjaminian
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și însăși a târgurilor care aveau acum hrana asigurată. Vorbind despre regimul fiscal în fostele județe Fălciu, Tutova și Vaslui, ca și despre fiscalitatea din Moldova, la începuturile ei, nu putem decât să reamintim ceea ce spunea profesorul Gh. Ghibănescu în prefața volumului său VI la „Surete și izvoade", unde, ca o concluzie, ne dă să înțelegem că în legătură cu aceasta, precum și cu altele, nu prea știm exact cum stăteau lucrurile, deoarece nu prea avem date directe. Totuși, ocupându-ne de trecutul fiscal
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de ani și mai mult", ceea ce se înțelege că, pe lângă clasele elementare, în acele școli existau și clase medii și superioare, în care se urmărea și pregătirea preoților. Bucvarul de la 1755 (primul abecedar în limba română) era destinat chiar din prefață „tuturor preoților, părinților, ispravnicilor, stăpânilor și către toți cei ce au un nume părintesc peste copiii cei mici" (Șt. Bârsănescu, Academia Domnească din Iași, 1962, p. 49). Ocupându-se de această problemă, Episcopul Melchisedec crede că astfel de școli, pe la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
secolului al XX-lea. Susținută în urmă cu un an, lucrarea are o valoare academică indiscutabilă, apreciată de alfel de comisia întrunită în vederea acordării titlului științific de doctor în Istorie, și merită pe deplin lumina tiparului. Însă în debutul acestei prefețe, aș dori să mărturisesc ezitarea pe care am avut-o în momentul în care dl. Ghercă a venit la mine, rugându-mă să-i coordonez cercetarea doctorală și propunându-mi titlul de mai sus al propriului demers. Subiectul în sine
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
XI, Enciclica Quas primas, 1925. Pius XI, Enciclica Rerum omnium, 26.I.1923. Pius XII, Enciclica Mystici corporis Christi, 1943. II. Instrumente de lucru Caliga, G., Amanahul dicționar al presei din România și a celei românești de pretutindeni. Cu o prefață de dl. Const. Bacalbașa, Imprimeria Fundației Culturale "Principele Carol", Strada Latină 10, București, 1926. Dicționar Enciclopedic, volumul I, Editura Enciclopedică, București, 1993. Enciclopedia Cattolica, vol. VIII-XII, Citta del Vaticano, 1954. Hangiu, I., Dicționarul presei literare românești (1790-1990), ediția a II
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Muguraș (trad.; pref.) 821.133.1-4=135.1 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA Alain Montandon DESPRE OSPITALITATE De la Homer la Kafka Traducere, prefață și note de Muguraș Constantinescu INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Traducere realizată în cadrul Proiectului PN-II-ID-PCE-2011-3-0812 PCE, contract 133/ 27.10.2011 Cuprins Prefață (Muguraș Constantinescu) / 7 Introducere / 25 Variațiuni uliseene / 43 Dorința nimfei Calypso sau ospitalitățile acaparatoare / 46 Circe / 50 Dorința de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lectură însuși poate fi privit ca un act de ospitalitate ce găzduiește cuvântul străin. Lectura înseamnă în acest sens atenție, așteptare dar și ascultare a cuvântului Celuilalt, o deschidere către alteritate. Dorința de ospitalitate a textului se exprimă adesea în prefețe sau alte tipuri de text ce invită la lectură dar și prin interpelările adresate cititorului de a intra în jocul ficțiunii. Avem de a face, în același timp, cu ospitalitatea pe care cititorul o oferă cărții, dar și ospitalitatea pe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lor prin ceea ce ea are pozitiv, semn de virtute și de pietate, de respect și de bunăvoință, este o temă universală pe care o întâlnim nu numai în mitologia greacă și romană, dar și în numeroase povești. Jakob Grimm, în prefața sa la Deutche Mythologie, consideră coborârea zeilor pe pământ, fie din obișnuință, ca să-i verifice pe oameni sau să caute o aventură, ca o rădăcină profundă a mitologiei indo- germanice. Țăranii ruși credeau încă în secolul al XIX-lea că
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care servește drept "test de proiecție" care "excavează bazele psihismului". Într-adevăr Rousseau scrie Levitul după ce a trebuit să părăsească Parisul pentru că a publicat Emil. "Am părăsit Parisul cu inima strânsă de durere după decretul parlamentului" (Al doilea proiect de prefață). Angoasa, sentimentul de abandon, de singurătate, de neputință caracterizează această perioadă a unui om nevoit să fugă și să se despartă de doamna mareșal de Luxemburg care dorește ca Rousseau să plece pentru propria sa securitate. Rousseau împarte această "poveste
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care lasă să intre în casa lui un spirit care îi relatează prin scris o asemenea dorință de dragoste încât frontierele morții au fost transgresate. O astfel de dorință de ospitalitate a textului vine să se exprime nu numai prin prefețele și șireteniile unei Captatio benevolențiae care ia formele cele mai diverse, dar și prin multiplele interpelări ale cititorului pentru a-l face să intre în jocul ficțiunii. A citi înseamnă și a intra în lumea imaginată datorită acestor relee amenajate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
rivalizeze cu modelul său și să facă operă de creator și nu de simplu copist. Traducătorul francez consideră că el are nu numai întreaga libertate pentru a suprima anumite pasaje, dar și pentru a scrie altele după mintea sa. În prefața la traducerea sa din Sir Charles Grandison, Prévost justifică omisiunile făcute: "Am dat o înfățișare nouă lucrării sale prin suprimarea excursurilor obositoare, descrierilor supraîncărcate, conversațiilor inutile și reflecțiilor deplasate. Principalul reproș pe care critica îl face D-lui Richardson este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care nu e acasă la el și deci să-l tratăm ca el să se simtă ca de al casei. 17 J. Carré, "Lieux de réception", în Dictionnaire raisonné de la politesse et du savoir-vivre, Seuil, 1995. *După cum am subliniat în prefață Alain Montandon este coordonatorul acestui important Dictionnaire raisonné de la politesse et du savoir-vivre, Seuil, 1995, (nota trad.). 18 Alberto Moravia, Racconti romani, Milano, Tascabili Bompiani, 1977 și Nuovi racconti romani, Tascabili Bompiani, Milano, 1978. 19 Pe această temă vezi Jean-Igor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
La Place (pierre-Antoine de), Les erreurs de l'amour propre, Londra, 1754, II, p. 17 (citat de către H. Lafon). 250 H. Lafon, op. cit., p. 45. 251 Bastide, La Petite maison, op. cit., p. 120. 252 Michel Delon amintește această tradiție în prefața sa. 253 Le Camus de Mézières, Le Génie de l'architecture, 1780, pp. 44-45. Pentru aceleași chestiuni vezi importantele lucrări de R. G. Saisselin, și mai ales "The espace of seduction in eighteenth-century French novel and architecture", în Studies on
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fiindcă acestea serveau atunci de modele și foloseau anglomania pe atunci în vogă) care reamintesc întrucâtva cinstea de a primi un oaspete străin. 648 Vezi Alain Montandon, Le roman en Europe au XVIIIe siècle, PUF, 1999, 536 p. 649 În prefața sa la traducerea din Oroonoko de Mrs Behn. 650 Ospitalitate de limbaj care caracterizează, după Schleiermacher, destinul germanilor pentru traducere de vreme ce ei nu-și pot dezvolta limba decât "prin contactele cele mai diverse cu străinul". 651 Daniel Corrado îl citează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la locatarul care o locuiește înaintea oricărui alt locatar, primidu-l în sine - la ființa feminină" (Emmanuel Levinas, Totalité et infini: essai sur l'extériorité, La Haye, Martinus Nijhoff, 1961, p. 131). ------------------------------------------------------------------------- DESPRE OSPITALITATE 2 1 DESPRE OSPITALITATE Introducere 2 1 Prefață Introducere Variațiuni uliseene În seara unei zile frumoase Arhitecturi ale dorinței Un singur castel Pipăitul ospitalității: Gustave Flaubert Secrete și constrângeri Kafka sau oaspetele care nu se simte bine Concluzii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
local leadership for local authorities during time of danger, the 2nd Lebanon war (July - August 2006)". 1175 "Contemporary conflicts and ways of handling them (the Transnistrian and Israeli- Palestinian conflicts)". ------------------------------------------------------------------------- DIPLOMAȚIA UNIUNII EUROPENE ȘI CRIZA DIN ORIENTUL MIJLOCIU... 2 1 Prefață Cuvânt-înainte Mecanismul diplomatic al Uniunii Europene - aspecte teoretice... Criza din Orientul Mijlociu Uniunea Europeană și criza israeliano-palestiniană Diplomația Uniunii Europene și criza israeliano-palestiniană Parteneri ai Uniunii Europene în medierea/managementul... În loc de concluzii. Previziuni și scenarii privind evoluția... Bibliografie Postfața Abstract Bibliografie
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
30 locuri cu specializarea : Coafor stilist Cod138 profil Resurse naturale și protecția mediului 2 clase = 60 locuri cu specializarea Tehnician în industria alimentară Cod 139 domeniul Turism și alimentație - clasa a IX-a seral 89 CUPRINS PARTEA I - ABORDĂRI TEORETICE Prefață..................................................................3 Cap.1. Comunicarea - funcție vitală a organizației publice 1.1. Procesul de comunicare: concept, componente.....5 1.2. Modalități de comunicare...................... .........7 1.2.1.Comunicarea orală................................ ........7 1.2.2.Comunicarea în scris...................................13 1.2.3.Comunicarea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
4, Iași - 700497 Țel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DIACONU, NICOLETA Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale / Nicoleta Diaconu. Iași : PIM, 2011 ISBN 978-606-13 0499-8 37 3 PREFAȚĂ Am ales această temă deoarece consider că procesul de comunicare,cu toate aspectele pe care le îmbracă, are un rol esențial în realizarea calității serviciilor educaționale, susținând desfășurarea în bune condiții a acestora și aceasta este o problemă de actualitate
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
30 locuri cu specializarea : Coafor stilist Cod138 profil Resurse naturale și protecția mediului 2 clase = 60 locuri cu specializarea Tehnician în industria alimentară Cod 139 domeniul Turism și alimentație - clasa a IX-a seral 89 CUPRINS PARTEA I - ABORDĂRI TEORETICE Prefață..................................................................3 Cap.1. Comunicarea - funcție vitală a organizației publice 1.1. Procesul de comunicare: concept, componente.....5 1.2. Modalități de comunicare...................... .........7 1.2.1.Comunicarea orală................................ ........7 1.2.2.Comunicarea în scris...................................13 1.2.3.Comunicarea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
Bogdan Moșneagu) Lidia IONESCU STĂNILOAE, „Lumina faptei din lumina cuvântului”. împreună cu tatăl meu, Dumitru Stăniloae, Editura Humanitas, București, 2000, 396 p. (Cristian Vasile) Dennis DELETANT, Teroarea comunistă în România. Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948-1965, traducere de Lucian Leuștean, cu o prefață a autorului pentru ediția în limba română, Editura Polirom, Iași, 2001, 272 p. (Dorin Dobrincu) Marius OPREA, Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente 1949-1989, Editura Polirom, Iași, 2002, 583 p. (Daniel Nazare) Aurora LIICEANU, Rănile memoriei. Nucșoara și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu o postfață de Zoe Petre, Editura Corint, București, 2002, 203 p. (Andrei Pippidi) Ulrich BURGER, Misiunea Ethridge în România. The Ethridge Mission in Romania. Die Ethridge Mission in Rumänien, în românește de Florica Mateiaș și Raluca Schiau, cu o prefață de Dennis Deletant și o postfață de Romulus Rusan, Fundația Academia Civică, București, 2000, 396 p. (Dorin Dobrincu) Florentina SCÂRNECI, Ștefan UNGUREAN, Vieți paralele în secolul XX. Istorie orală și memorie recentă în Țara Bârsei, Editura Phoenix, Brașov, 2002, 297
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
foarte relaxat am adăuga noi, pentru că a știut că hotărârea de reabilitare a fost luată „undeva mai sus”, iar partidul, repetând aici formularea inspirată a lui Anneli Ute Gabanyi, „avea nevoie de Maiorescu”. Același text a fost publicat și ca prefață la prima ediție din Critice apărută în comunism (1966), succesul ei impunând reeditarea după numai un an, cu aceeași prefață. Paul Georgescu nu a șocat, dar a convins, iar bogăția referințelor din opera lui Maiorescu a suplinit lipsa formulelor frapante
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
repetând aici formularea inspirată a lui Anneli Ute Gabanyi, „avea nevoie de Maiorescu”. Același text a fost publicat și ca prefață la prima ediție din Critice apărută în comunism (1966), succesul ei impunând reeditarea după numai un an, cu aceeași prefață. Paul Georgescu nu a șocat, dar a convins, iar bogăția referințelor din opera lui Maiorescu a suplinit lipsa formulelor frapante, lăsate să fie rostite de L. Rusu. Intervențiile pro ale anului 1963 îi determină pe Doru George Burlacu să le
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]