10,986 matches
-
și cu vegetația nebună mi s-a păstrat în memorie ca ceva tropical: abundență, libertate, obscuritate“ (este aproape de prisos să mai subliniez că, așa cum se vede, cele trei substantive finale nu definesc, de fapt, o grădină reală, ci una fantasmatică, proiecție a inconștientului, dar și substitut al lui). Cea de a doua amintire din debutul Strajei dragonilor, care nici nu este cu adevărat o amintire, e însă extrem de revelatoare în privința elementului feminin al psihologiei lui I. Negoițescu, a accentuatei prezențe a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
activității inconștiente a bărbatului - după cum observă C. G. Jung, de altfel atât de bine cunoscut de scriitor - „anima apare deopotrivă sub trăsăturile fetei și ale mamei“. Ființa „galactică“, persistentă în mintea lui I. Negoițescu, constituie, de fapt, „purtătorul feminin“ al proiecției empirice a animei din psihicul său. (Cum se poate vedea acum cu limpezime, făptura aceasta galactică e și sursa inconștientă a cărei proiecție multiplicată umple spațiul Poeziei lui Eminescu: făcută strict dintr-o materie „siderică“ și venită tot din „tărâmul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și ale mamei“. Ființa „galactică“, persistentă în mintea lui I. Negoițescu, constituie, de fapt, „purtătorul feminin“ al proiecției empirice a animei din psihicul său. (Cum se poate vedea acum cu limpezime, făptura aceasta galactică e și sursa inconștientă a cărei proiecție multiplicată umple spațiul Poeziei lui Eminescu: făcută strict dintr-o materie „siderică“ și venită tot din „tărâmul palorilor veșnice“, ea reprezintă o stea-înger primordială, din care se vor isca acelea înseilate în marele lui studiu eminescian.) Conform descoperirii lui Jung
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
arătat, „nelumeasca făptură“ ce stăruie în mintea celui adult din Straja dragonilor este o figură inventată, arhetipul feminin ce definește natura aparte a psihicului și inconștientului său. Femeia arhetip a lui I. Negoițescu e una galactică, o stea-înger rece, inaccesibilă, proiecție surprinzătoare a imaginarului unui tip uman care, cum repetat o spune, e „împins de simțurile totdeauna în fierbere“. Ea este, de aceea, „logodnică de-a pururi, soție niciodată“ (de altfel, chiar faimosul poem al lui Arghezi, Cântare, din care citează
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cum repetat o spune, e „împins de simțurile totdeauna în fierbere“. Ea este, de aceea, „logodnică de-a pururi, soție niciodată“ (de altfel, chiar faimosul poem al lui Arghezi, Cântare, din care citează scriitorul, poate fi interpretat în întregime ca proiecție a animei masculine: „Necontenita mută a mea însoțitoare“). Fantasma galactică reprezintă „sora ideală“ a unei alte mătuși, care, la rândul ei, este sora de astă dată întru totul reală a mamei sale: așadar, prin succesive distilări, avem de a face
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
dragon ce își devorează coada simbolizează conflictul, urmat de conciliere, dintre două impulsuri contrare ale inconștientului. Iar pentru Jung - atât de bine cunoscut de autorul Strajei... -, dragonul, acoperit pe tot corpul, ca un cer înstelat, de nenumărați ochi, este o proiecție mitică a inconștientului, cu „luminișurile“ sale răsfirate. În fine, am insistat, în (psiho) analiză, asupra „pubertății repetate“ a lui Negoițescu, asupra profilului său de copil teribil și de puer melancolic. Or, în sensul acesta, luându-mă după dicționarele de simboluri
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
3 Edmond Préteceille, Thomas Regazzola, L'Appareil juridique de la planification urbaine, CSU, 1974. 4 Jean-Pierre Gaudin, L'avenir en plan. Technique et politique dans la prévision urbaine, 1900-1930, Seyssel, Champ Vallon, 1985. 5 Astfel, în afară de construcția metroului parizian în 1900, proiecțiile asupra traficului și analiza costurilor s-au dovedit a fi exacte în proporție de 20 %. Șaizeci de ani mai târziu, pentru construcția RER, erorile de previziune aveau să fie duble și câteodată triple. Vezi Michel Crozier, "Sociétés modernes et post-modernes
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
este cunoscut pentru preocupările privind Școala de Sociologie de la București, iar cercetările sale de istorie orală se bazează pe tehnica interviului (nestructurat) de viață. Cine este familiarizat cu studiile lui Rostas va fi luat prin surprindere de ineditul tipului de proiecție pe care o propune de această dată. Studenții Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din anul II au primit ca temă de seminar să observe în detaliu comportamentul și experiențele membrilor familiei lor în relația cu televizorul. Coordonatorul mărturisește în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
nervilor au fost asemănate cu albiile râurilor, prin care se scurge apa asemenea aerului încins, pneuma. El a lăsat posibilitatea eruperii prin crăpături a acestei pneume, posibilitatea unirii acesteia cu aerul. Această soluție a fost imaginată pentru a putea explica proiecția și proprietățile lucrurilor reflectate senzorial. După Galenus, pneuma de vedere se află în relații de interacțiune cu aerul din afară, pe care-l însușește ca al său propriu, prin care dă naștere unui nou organ complementar care se compune tot
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mentale complexe. Caracterele diferențiale detașate de ei au fost interpretate conform cu gândirea lui Charcot. Acesta a clasificat oamenii potrivit unor tipologii distincte, formulate de el, în: vizuali, auditivi și motori. Sunt tipologii pentru care a găsit suport în modul de proiecție a stimulilor distincți și dominanți existenți în creier. Un an de referință pentru noua perspectivă diferențială a psihologiei este 1900, când apare lucrarea de referință a lui Wilhelm Stern (1871-1938) Despre psihologia diferențelor individuale. De astă dată, în această lucrare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
esențială între puritatea gândirii și cea a mișcării, aceasta din urmă fiind senzorio-perceptivă, în timp ce prima se desfășoară pe planul inteligenței. În plus, efectul Y ca manifestare, a explicat Wertheimer, era produsul unui scurt-circuit, care se producea între două zone de proiecție ale scoarței, reprezenta ceva natural, ceva care avea o legătură cu lucrurile reale din mediul înconjurător. Mai mult, gândirea sau starea de conștiință pură invocată înainte de introspecționiști la gestaltiști nu se afla în nici o legătură cu aceste lucruri și se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
primar, când a acționat necondiționat. Întreaga condiționare este mediată de activitatea sistemului nervos, cu deosebire, de scoarța cerebrală. Medierea are loc prin antrenarea a două procese nervoase fundamentale, a excitației și a inhibiției, care asigură conexiunea temporală dintre zona de proiecție corticală a excitantului condiționat și a celui necondiționat. Rezultatul constă în preluarea de către excitantul condiționat a puterii evocatoare a reacției proprii excitantului necondiționat. În acest fel, Pavlov a demonstrat implicarea organismului, a oricărei părți a acestuia, în relațiile funcționale și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
practici comune și, ca urmare, se pot schimba dacă practicile se schimbă (MacKuen et al., 2007). Diverse cercetări indică recurența unor emoții în anumite culturi; două dintre acestea joacă un rol important în procesul politic: frica și speranța. Speranța implică proiecția în viitor și este mereu dublată de frica de a rata împlinirea. Mintea umană are abilitatea de a proiecta în viitor, iar speranța este un ingredient fundamental în activarea comportamentelor politice orientate (de exemplu, spre atingerea unui nivel de bunăstare
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
monografie a lui G. Călinescu realizează un proces de redimensionare a creației înaintașilor prin prisma operei eminesciene, considerată moment de referință și numitor comun al întregii culturi române. Răsturnând canoanele istoriei literare, criticul modifică regimul creațiilor de până la Eminescu prin proiecție interpretativă, recitind literatura predecesorilor prin orizontul justificativ al operei eminesciene. Aplicarea aceleiași grile de lectură în cazul publicisticii eminesciene permite identificarea unor puncte de convergență, a unor zone de afiliere, "căci Iorga, Pârvan sau Arghezi se repercutează tipologic asupra lui
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
exemplare și scurgându-se către sfârșit, dilatându-se, astfel, sistemul de referință al discursului și ajungându-se la o ficțiune explicativă, euristică"414. În articole interesează doar caracterul exemplar al acestor istorisiri, faptele oferind premisele desfășurării argumentației jurnalistului și ale proiecției în paradigmatic și în regim de generalitate a poveștii. b) Naționalism/ cosmopolitism. Manifestând o atitudine critică față de generația care transformă în principii absolute cunoștințele însușite la studii în străinătate, fără a ține cont de specificul autohton, Eminescu pledează pentru măsură
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acestui defect este orientat în direcția rădăcinii, si se produce prin resorbția osului pe partea laterală a septului interdentar, însoțită deo lărgire a spațiului parodontal. Reducere a înălțimii crestei septului interdentar datorată extinderii procesului distructiv (inflamației) în interiorul septului, cu apariția proiecțiilor radiotransparente digitiforme orientate de la nivelul crestei către interiorul septului. Proiecțiile radioopace ce separă spațiile radiotransparente sunt imagini suprapuse ale osului trabecular parțial erodat. Resorbția osoasă crescută de-a lungul marginilor endosteale ale spațiilor medulare este dată de celulele inflamatorii, proliferarea
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
prin resorbția osului pe partea laterală a septului interdentar, însoțită deo lărgire a spațiului parodontal. Reducere a înălțimii crestei septului interdentar datorată extinderii procesului distructiv (inflamației) în interiorul septului, cu apariția proiecțiilor radiotransparente digitiforme orientate de la nivelul crestei către interiorul septului. Proiecțiile radioopace ce separă spațiile radiotransparente sunt imagini suprapuse ale osului trabecular parțial erodat. Resorbția osoasă crescută de-a lungul marginilor endosteale ale spațiilor medulare este dată de celulele inflamatorii, proliferarea celulelor conjunctive și intensificarea activității osteclazice. Reducerea progresivă a înălțimii
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
modernității. El vorbește undeva, cu aluzie la teoria hindusă a ciclurilor cosmice, despre solidificarea accelerată a umanității actuale, din ce în ce mai puțin capabilă să se miște pe verticala lumilor. Asemenea, de pildă, lui Gabriel Marcel, el consideră că Dumnezeu e mort reprezintă proiecția și dovada morții omului, care nu-și mai onorează condiția definitorie, nu mai reușește să acorde depășirii de sine adevăratul sens absolut. Dar, de pe această poziție, André Scrima are realismul și grația spirituală de a nu expulza vîrsta noastră tîrzie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Faptul că o societate se gîndește pe sine ca o aplicație a legii divine e însoțit din umbră de ispita ca acea societate să se considere chiar realizarea deplină a ordinii cerești. Este societatea doar un mediu simbolic, doar o proiecție a principiilor în domeniul comunitar, doar un cadru care dă condiții persoanei pentru a-și realiza destinul integral? Sau este ea gîndită, în fond, ca împărăție divină imanentizată? Caz în care persoana riscă să fie subsumată unui colectiv religios stat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ei, în sfîrșit, o dreptate mai vastă decît cea vizibilă, pe care Providența o dăruiește celui încercat de nenorocire. Dar în desfășurarea unei nedreptăți pînă la capătul posibilităților ei peste care se boltește rectificarea divină el citește mai cu seamă proiecția antitetică a misterului : ai văzut lucrurile Lui paradoxale? 4 Toposul platonician și iudeo-creștin al dreptului batjocorit stă, de asemenea, în centrul filozofiei religioase a Simonei Weil. Ca mecanism al forței și al necesității care îl strivește pe cel drept, lumea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
formula o teorie de împăcare a contrariilor, nici a le promite o soluție consolatoare la sfîrșitul timpurilor. A elucida contradicțiile dure ale lumii înseamnă a le privi în lumina care irumpe prin poarta contrariilor ultime, a le trăi ca pe proiecția în imediat a acestei porți. Gîndirea paradoxală poate lua în grija ei ambiguitățile, contradicțiile, crizele, rupturile tragice ale realului contingent, poate da seamă de scandalul lor. Dar, astfel, ea descoperă în peisajul lumii și în destinul omului pulsația antinomiilor apofatice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
salvează cursul prozaic. Poezia sa este în întregime ocazională, strict determinată de împrejurări biografice, dar ‹‹sunetul›› pare straniu și face aceste împrejurări de nerecunoscut sau neglijabile în sine.” Muntele deține o seminificație complexă în teritoriul mitic labișian, nu numai ca proiecție a unei imaginații ascensionale, cât mai ales în calitate de corespondent cosmic al conului magic al „adâncurilor”. Despre un asemenea subiect, Sf. Augustin scria undeva: „Valea semnifică umilința, muntele semnifică trufia. Muntele prin care noi urcăm este o anumită trufie
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
intestinal prezintă o asemănare puternică cu cele de colon [1,4,5]. Tipul foveolar este pus în evidență de anticorpi pentru MUC5AC și MUC6 [1]. NEOPLAZIA INTRAEPITELIALĂ BILIARĂ Este caracterizată de prezența de celule epiteliale atipice cu nuclei pseudostratificați și proiecții micropapilare în lumenul veziculei biliare [1]. Celulele atipice au raportul nucleo-citoplasmatic crescut, prezintă hipercromazie nucleară și pierderea parțială a polarității nucleilor [1,4]. În funcție de intensitatea modificărilor celulare sunt recunoscute trei grade ale neoplaziei: scăzut (BillN-1), intermediar (BillN-2) și înalt (BillN-3
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
mai apatică și lipsită de dorința de cooperare, decât o firma cu un stil de management participativ. George-Ștefan COMAN 51 Cap.2. MANAGEMENTUL PROCESULUI DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ, PE BAZA POTENȚIALULUI CREATIV AL COMUNITĂȚII UMANE 2.1. Creștere și dezvoltare economică Proiecția În viitor a dorințelor comunității umane se materializează prin preocuparea creșterii a ceea ce se Înțelege prin conceptul de „calitate a vieții”. Dar, pentru a asigura creșterea calității vieții, comunitatea umană dă o importanță corespunzătoare creșterii și dezvoltării economice. Ori, spre deosebire de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
La dynamique du système mondial, Tome 1 (253p), Tome 2, (132p) versiune electronică, http://classiques.uqac.ca/ George-Ștefan COMAN 51 Cap.2. MANAGEMENTUL PROCESULUI DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ, PE BAZA POTENȚIALULUI CREATIV AL COMUNITĂȚII UMANE 2.1. Creștere și dezvoltare economică Proiecția În viitor a dorințelor comunității umane se materializează prin preocuparea creșterii a ceea ce se Înțelege prin conceptul de „calitate a vieții”. Dar, pentru a asigura creșterea calității vieții, comunitatea umană dă o importanță corespunzătoare creșterii și dezvoltării economice. Ori, spre deosebire de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]