6,728 matches
-
produsă de un microb răspândit, mai degrabă decât de unul rar, este asociată cu această afecțiune. Printre mecanismele propuse se numără ipoteza igienei și ipoteza prevalenței. Conform ipotezei igienei, expunerea la vârste mici la anumiți agenți infecțioși are un rol protector, boala fiind reacția la contactul la vârste mai mari cu respectivii agenți. Ipoteza prevalenței presupune că boala este provocată de un agent infecțios mai frecvent în regiunile unde SM este mai frecventă, unde, în majoritatea cazurilor, produce o infecție permanentă
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
sunt „rare și neconvingătoare”. Guta apare mai rar decât ar fi de așteptat, și s-a constatat că persoanele cu SM au valori mai mici ale acidului uric. Aceste fapte au generat teoria conform căreia acidul uric are un rol protector, deși semnificația exactă a acidului uric rămâne necunoscută. Cele trei caracteristici principale ale SM sunt apariția leziunilor (numite și plăci) în sistemul nervos central, inflamația și distrugerea tecii de mielină a neuronilor. Aceste caracteristici interacționează într-un mod complex și
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
Rusaliilor, adică atâta timp cât exista pericolul ca oamenii sa fie agresați de "Iele". Jocul lor se desfășura între răsăritul și apusul soarelui. După acest moment, respectiv răsăritul și apusul soarelui, dansul devenea periculos pentru ei, întrucat nu mai beneficiau de lumina protectoare a astrului solar, de forța acestuia de a ține la distanță "Ielele". Jocurile lor alungau "Ielele", impiedicându-le să se aproprie de oameni. Totodată, pentru ai feri de boli, în speță de „luatul din calus”, călușarii împărțeau sătenilor usturoi și pelin
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
proteine susținut de o structură de microtubuli. Pelicula este o fâșie lungă și este înfășurată în jurul celulei. Modul în care este înfășurată pelicula dă euglenelor marea lor flexibilitate și contractilitate. În condiții de umiditate scăzută, "Euglena" își formează un zid protector împrejur și hibernează sub formă de chist până condițiile se îmbunătățesc. Euglena se reproduce asexuat prin diviziune celulară. Diviziunea începe cu mitoza nucleului, urmată de diviziunea celulei însăși. "Euglena" se divide pe lungime, începând cu partea din față. O adâncitură
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
și vopsitorii o adună ca s-o folosească din nou. Este vorba, evident de imprimare ca la boiangerie (în masă prin scufundare într-o singură culoare), dar cu deosebirea esențială că materialul textil a fost acoperit parțial cu o peliculă protectoare. Aceasta este metoda îmbunătățită, astăzi tehnologic este consacrată cu denumirea de imprimare prin procedeu „batique”.<br> Ceramica este știința și arta de a realiza obiecte din materiale anorganice, non-metalice care devin solide, dure și durabile prin încălzirea la temperaturi ridicate
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
obsesii concrete. Emil Dreptate este, în concluzie, un poet aflat sub zodia clasicului, el are permanenta seninătate și prospețime a poeziei autentice, are puritate a ființei lirice, bogata sa cultură este una sintetică, el nu stă în umbra vreunui zeu protector. Pentru el, drumul lung trebuie să fie un dantesc permanent îndemn. Tit Liviu Pop- Scriitori contemporani Editura, George Coșbuc”, Bistrița, 2003. Emil Dreptate, un nume ca un pseudonim, nu și-a permis niciun rabat de la calitatea poetică a textelor sale
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
de apă și rezerve de hrană suplimentare, au reprezentat pentru emu un habitat propice, acestea invadând teritorille marginale precum Campion și Walgoolan din Australia de Vest. Păsările au început să consume și să strice culturile lăsând și găuri în gardurile protectoare prin care, la rândul lor, intrau iepurii și continuau devastarea culturilor. Agricultorii au transmis mai departe îngrijorările lor legate de păsările care le devastau recoltele, o delegație formată din foști soldați fiind trimisă pentru o întrevedere cu ministrul australian al
Războiul Emu () [Corola-website/Science/320257_a_321586]
-
Franței. În 1759, la moartea fiului ei vitreg Ferdinand, Elisabeth și-a asumat regența până la întoarcerea fiului ei Carol. Elisabeth și-a petrecut ultimii ani ai vieții la Aranjuez unde și-a dedicat timpul acțiunilor de caritate și a devenit protectoare a iezuiților. Cu un an înaintea morții a avut satisfacția să vadă căsătoria dintre nepotul ei, Carlos, Prinț de Asturia (viitorul Carol al IV-lea) și nepoata ei Maria Luisa de Parma. A murit la 11 iulie 1766 la vârsta
Elisabeta de Parma () [Corola-website/Science/321028_a_322357]
-
străduit să soluționeze conflictul în favoarea lor și au instituit o blocadă navală împotriva sudului Greciei, care era încă credincioasă regelui, provocând mari greutăți populației din această regiune. În iunie, francezii și britanicii au hotărât să invoce obligațiile lor de „puteri protectoare”, care promiseseră să garanteze apărarea constituținalității puterii Regatului Greciei, și au cerut regelui să abdice . Constantin a acceptat și, pe 15 iunie 1917, a plecat în exil, abdicând în favoarea fiului său Alexandru, (considerat de Aliați favorabil Antantei), și nu a
Eleftherios Venizelos () [Corola-website/Science/321041_a_322370]
-
Venizelos la dezvoltarea vieții politice elene a fost crearea în 1910 a Partidului Liberal, un partid total diferit de ceea ce exista la acea vreme în țară. Până la începutul secolului al XX-lea, partidele elene erau facțiuni care reflectau interesele puterilor protectoare - „Partidul Francez” sau „Partidul Englez” de exemplu - sau erau organizații care gravitau în jurul unei personalități politice marcante. Partidul Liberal a fost bazat pe ideile lui Venizelos (și pe complotiștilor de la Goudi) și a supraviețuit morții creatorului său. Odată cu nașterea partidului
Eleftherios Venizelos () [Corola-website/Science/321041_a_322370]
-
laserului este plată și netedă. Partea discului pe care se află șanțul este acoperită cu un strat foarte subțire de colorant organic peste care se aplică un strat subțire de argint, aliaj de argint sau aur. În final, un strat protector de lac fotopolimerizabil se aplică peste metalul reflector și uscat cu ajutorul luminii ultraviolete. Un CD-R nescris nu este gol. Șanțul preegrove are un zigzag ce ajută laserul cu care se scrie să rămână pe aceeași direcție și să scrie informația
Dispozitive optice de stocare () [Corola-website/Science/321150_a_322479]
-
la înfrângerea forțelor prusaco-saxone și a precipitat căderea Sfântului Imperiu Roman. Curând după bătălie, trupele franceze au înaintat în Weimar. Ceilalți membri ai familiei, fie au fugit fie luptau armata prusacă, însă Louise a rămas în Weimar ca mamă și protectoare a națiunii. La două zile după bătălie ea a intrat în conflict cu însuși Napoleon. Inspirată de exemplul reginei Louise a Prusiei ea a reușit ca Weimar să fie jefuit mai ușor în comparație cu orașul Jena. Ducatul Saxa-Weimar-Eisenach a supraviețuit epocii
Louisa de Hesse-Darmstadt () [Corola-website/Science/321220_a_322549]
-
ortodocși din Palestina s-au agravat datorită Franței, care făcea eforturi tot mai mari încă din 1840 pentru creșterea influenței sale în regiune. Bisericile din Palestina se aflau în administrarea diferitelor comunități creștine, iar renovarea lor era extrem de importantă. Puterile protectoare au făcut diferite intervenții la cel mai înalt nivel pentru condamnarea guvernatorului otoman din Palestina. El era învinuit că a poruncit paza bisericii Sfântului mormânt punând soldații înăuntrul lăcașului de cult. De fapt, el a încercat să pună capăt luptelor
Millet (Imperiul Otoman) () [Corola-website/Science/321214_a_322543]
-
în cheotori netede bisericești, în coadă de rândunică. Capetele bârnelor din partea superioară a pereților sunt lăsate să iasă în exterior, în formă de console profilate, cu scopul de a susține cosoroabele. Acestea din urmă formează talpa de sprijin a acoperișului protector.
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
mai exactă despre artist se referă la anul 1503 când artistul lucra la Treviso, un oraș prosper aflat pe teritoriul Republicii Venețiene. Aici își dobândește celebritatea prin portretele și tablourile sale religioase. Sub patronajul episcopului Bernardo de’ Rossi, umanist și protector al picturii, Lotto realizează lucrări că "Alegoria virtuții și viciului" (1505, "Museo di Capodimonte", Napoli) și "Sf Gerome în deșert" (1500 sau 1506, Luvru, Paris). În această din urmă, este remarcabil contrastul dintre nuanțele stâncilor și roșul vestimentației sfanțului, iar
Lorenzo Lotto () [Corola-website/Science/320650_a_321979]
-
până erau uciși sau reușeau să se elibereze singuri. În scopul tăierii hățurilor și eliberării în caz de accident, ei purtau asupra lor un cuțit curbat denumit "falx". De asemenea, mai purtau căști și alte elemente de echipament cu rol protector. În fiecare cursă putea exista un număr dat de echipe pe care facțiunile le puteau înscrie și care puteau coopera și coaliza pentru a-și maximiza șansele împotriva altor oponenți, forțându-i să iasă de pe culoarul de interior favorabil, să
Cursa carelor de luptă () [Corola-website/Science/320643_a_321972]
-
de Sud a format o Brigadă Navală în 1863 iar până la finalul secolului avea două vedete torpiloare mici și o corvetă. Forța Maritimă de Apărare Queensland a fost înființată în 1885 în vreme ce Australia de Sud opera o singură navă, HMCS "Protector". Tasmania avea și ea un mic corp de vedete torpiloare iar singura navă defensivă a Australiei de Vest forma Fremantle Naval Artillery. Personalul naval din Noul Wales de Sud și Victoria a luat parte la reprimarea Revoltei Boxerilor din China
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
un mic corp de vedete torpiloare iar singura navă defensivă a Australiei de Vest forma Fremantle Naval Artillery. Personalul naval din Noul Wales de Sud și Victoria a luat parte la reprimarea Revoltei Boxerilor din China din 1900, iar HMCS "Protector" a fost trimis de Australia de Sud dar nu a intrat în focul acțiunilor. Coloniile au deținut un control separat asupra capacităților lor militare și navale până la la formarea Federației Australiene din 1901, când acestea au fost cumulate și plasate
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
au trebuit să se bazeze pe aportul uman al personalului navelor pentru forța de muncă. Forța militară dislocată era una modestă, britanicii acceptând 200 de oameni din Victoria, 260 din Noul Wales de Sud și vasul Australiei de Sud HMCS "Protector", sub comanda căpitanului William Creswell. Cea mai mare parte a acestor trupe era formată din rezerviști ai brigăzii navale care fuseseră antrenați atât pentru manevrarea vaselor de luptă și marinărie cât și pentru serviciul militar de uscat pentru a-și
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
de soldați într-un marș de 10 zile către fortăreață pentru a constata din nou că aceasta deja se predase. Au devenit parte a garnizoanei din Tientsin iar contingentul Noului Wales de Sud a preluat îndatoririle garnizoanei din Peking. HMCS "Protector" a fost utilizat în cea mai mare parte pentru recunoaștere, transport și misiuni de curierat în Golful Chihli, înainte de a a se întoarce în noiembrie în Australia. Flotele au rămas pe timpul iernii, îndeplinind misiuni polițienești și îndatoriri de gardă și
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
până s-a însănătoșit. L-a încurajat în visele sale despre revenirea monarhiei ruse și devenirea sa ca Țar. În 1924 Victoria a călătorit în Statele Unite sperând în ajutor american însă încercarea sa nu a avut succes. Victoria era excesiv de protectoare cu Vladimir, singurul ei fiu, cel de care se legau speranțele pentru moștenirea tronului Rusiei. Temându-se că nu este în siguranță nu l-a lăsat la școală și i-a angajat un tutore. Victoria, care și-a dedicat viața
Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/315305_a_316634]
-
concesii. În politica externă a fost fără prejudecăți. În timpul războiului franco-spaniol dintre 1635-1659, nu a ezitat să se alieze cu puritanii englezi ai lui Oliver Cromwell împotriva Spaniei catolice, care nu aderase la Pacea Westfalică (1648). El a promis Lordului protector, în schimbul ajutorului, baza navală Dunkerque de pe Canalul Mânecii. Războiul cu Spania s-a terminat cu învingerea spaniolilor, care au fost nevoiți să negocieze Pacea din Pirinei în 1659. Pacea westfalică a pus capăt Războiului de treizeci de ani început în 1618
Jules Mazarin () [Corola-website/Science/315475_a_316804]
-
balet. Se află în culmea gloriei și a carierei sale artistice. În anul 1748 începe să lucreze pentru marchiza de Pompadour, care îi comandă decorarea sălii de mese din palatul de la Fontainebleau. În scurtă vreme, favorita regelui se erijează în protectoarea artistului. Marchiza are liberatatea deplină de a lua hotărîri în sfera artei. Influenta doamnă îi încredințează numeroase lucrări de prestigiu, îl introduce în mediul înfloritor al manufacturilor regale. Datorită ei, Boucher pictează câteva dintre cele mai strălucite opere ale sale
François Boucher () [Corola-website/Science/317451_a_318780]
-
în sfera artei. Influenta doamnă îi încredințează numeroase lucrări de prestigiu, îl introduce în mediul înfloritor al manufacturilor regale. Datorită ei, Boucher pictează câteva dintre cele mai strălucite opere ale sale, printre care se numără numeroase portrete ale puternicei lui protectoare. În iunie 1752, marchiza obține pentru Boucher o locuință la Louvre. Un an mai târziu îi comandă două proiecte mari pentru "goblenuri" ("Răsăritul soarelui" și "Apusul soarelui") și decorarea plafonului cabinetului Consiliului de Administrație. Apoi îi încredințează decorarea apartamentelor sale
François Boucher () [Corola-website/Science/317451_a_318780]
-
împăratul Teodosiu al II-lea. Faptul de a ține în mână, ori sub picior, era un simbol clar de putere imperială adresat păgânilor. Romanii erau, de altfel, familiarizați cu această utilizare a globului pentru a reprezenta lumea, universul, și dominația protectoare pe care împăratul era îndrituit să o exercite asupra ei. Găsim, de exemplu, o monedă emisă de Constantin cel Mare, în secolul al IV-lea, în care împăratul ține globul în mână, și chiar în secolul al II-lea d.
Globus cruciger () [Corola-website/Science/322005_a_323334]