7,357 matches
-
audierea cauzei, dar, având în vedere dreptul intern care prevede calcularea taxelor de timbru în funcție de un procent al despăgubirilor, a trebuit să își limiteze pretențiile în fața instanțelor naționale. Mai mult, deși Tribunalul București a hotărât, la 19 iunie 2001, că reclamanta era scutită de la plata taxelor judiciare, banii pe care aceasta i-a plătit nu i-au fost niciodată înapoiați. 73. Curtea observă, de asemenea, că, chiar și după depășirea parțială a obstacolului taxelor judiciare de timbru, reclamanta nu a obținut
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
iunie 2001, că reclamanta era scutită de la plata taxelor judiciare, banii pe care aceasta i-a plătit nu i-au fost niciodată înapoiați. 73. Curtea observă, de asemenea, că, chiar și după depășirea parțială a obstacolului taxelor judiciare de timbru, reclamanta nu a obținut o hotărâre definitivă privind fondul acțiunii sale civile, deoarece cauza i-a fost respinsă în repetate rânduri fără o examinare a fondului, pe motiv că nu a identificat bine autoritatea locală în subordinea căreia este organismul responsabil
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
consiliilor municipale, acestea din urmă fiind responsabile de înființarea serviciilor pentru câinii fără stăpân, în vreme ce primele implementează această politică specifică. În prezenta cauză, ștampila de pe documentul emis de ASA avea imprimat numele Primăriei Municipiului București (supra, pct. 11). Prin urmare, reclamanta ar putea crede în mod rezonabil - și nici Tribunalul București, în cadrul primei proceduri, nici autoritatea pârâtă nu au declarat altceva - că Primăria Municipiului București avea capacitate procesuală în fața unei instanțe într-o cauză privind activitatea și responsabilitățile ASA. Curtea constată
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
proceduri, nici autoritatea pârâtă nu au declarat altceva - că Primăria Municipiului București avea capacitate procesuală în fața unei instanțe într-o cauză privind activitatea și responsabilitățile ASA. Curtea constată așadar că, în contextul schimbărilor organizaționale locale în domeniul protecției animalelor, obligarea reclamantei de a identifica autoritatea împotriva căreia ar trebui să facă plângerea era o cerință disproporționată și nu a reușit să păstreze un echilibru echitabil între interesul public și drepturile reclamantei. 76. În consecință, Curtea constată că reclamanta nu a avut
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
în contextul schimbărilor organizaționale locale în domeniul protecției animalelor, obligarea reclamantei de a identifica autoritatea împotriva căreia ar trebui să facă plângerea era o cerință disproporționată și nu a reușit să păstreze un echilibru echitabil între interesul public și drepturile reclamantei. 76. În consecință, Curtea constată că reclamanta nu a avut o oportunitate practică clară de a cere despăgubiri într-o instanță pentru atacurile suferite. Prin urmare, în lumina tuturor acestor elemente de mai sus, Curtea consideră că reclamanta nu a
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
protecției animalelor, obligarea reclamantei de a identifica autoritatea împotriva căreia ar trebui să facă plângerea era o cerință disproporționată și nu a reușit să păstreze un echilibru echitabil între interesul public și drepturile reclamantei. 76. În consecință, Curtea constată că reclamanta nu a avut o oportunitate practică clară de a cere despăgubiri într-o instanță pentru atacurile suferite. Prin urmare, în lumina tuturor acestor elemente de mai sus, Curtea consideră că reclamanta nu a avut dreptul efectiv de acces la instanță
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
și drepturile reclamantei. 76. În consecință, Curtea constată că reclamanta nu a avut o oportunitate practică clară de a cere despăgubiri într-o instanță pentru atacurile suferite. Prin urmare, în lumina tuturor acestor elemente de mai sus, Curtea consideră că reclamanta nu a avut dreptul efectiv de acces la instanță. Prin urmare, a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenție. IV. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenție 77. Art. 41 din Convenție prevede: În cazul în care Curtea declară că a
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al înaltei părți contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă." A. Prejudiciu 78. Reclamanta a arătat că avea dreptul la prejudiciu moral pentru încălcarea dreptului ei la integritate fizică și viață privată, dar a lăsat stabilirea sumei la aprecierea Curții. 79. Guvernul a susținut că o constatare a nerespectării Convenției ar constitui în sine
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
moral pentru încălcarea dreptului ei la integritate fizică și viață privată, dar a lăsat stabilirea sumei la aprecierea Curții. 79. Guvernul a susținut că o constatare a nerespectării Convenției ar constitui în sine o satisfacție echitabilă. 80. Curtea consideră că reclamanta trebuie să fi suferit traume psihice în urma atacului, precum și în urma deficiențelor abordării de către autorități a acestui caz, în special, prin respingerea acțiunilor în pretenții și plimbarea sa de la o instituție la alta fără plata despăgubirilor. Mai mult, în estimarea suferinței
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
fi suferit traume psihice în urma atacului, precum și în urma deficiențelor abordării de către autorități a acestui caz, în special, prin respingerea acțiunilor în pretenții și plimbarea sa de la o instituție la alta fără plata despăgubirilor. Mai mult, în estimarea suferinței pe care reclamanta trebuie s-o fi avut trebuie avută, de asemenea, în vedere situația ei financiară extrem de dificilă, vârsta înaintată, starea deteriorată a sănătății și faptul că nu a putut beneficia de asistență medicală și medicamente gratuite decât după 2 ani și
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
a sănătății și faptul că nu a putut beneficia de asistență medicală și medicamente gratuite decât după 2 ani și jum��tate de la incident. În concluzie, constatând încălcarea obligațiilor pozitive ale statului prevăzute de art. 8 din Convenție și dreptul reclamantei la un proces echitabil prevăzut de art. 6 § 1 din Convenție, în cauză, Curtea face așadar o evaluare pe o bază echitabilă prevăzută de art. 41 din Convenție și acordă reclamantei suma de 9.000 euro cu titlu de prejudiciu
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
statului prevăzute de art. 8 din Convenție și dreptul reclamantei la un proces echitabil prevăzut de art. 6 § 1 din Convenție, în cauză, Curtea face așadar o evaluare pe o bază echitabilă prevăzută de art. 41 din Convenție și acordă reclamantei suma de 9.000 euro cu titlu de prejudiciu moral. B. Cheltuieli de judecată 81. De asemenea, reclamanta a cerut suma de 500.000 lei (20 euro) pentru cheltuielile făcute în instanțele naționale, în special taxa juridică de timbru plătită
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
1 din Convenție, în cauză, Curtea face așadar o evaluare pe o bază echitabilă prevăzută de art. 41 din Convenție și acordă reclamantei suma de 9.000 euro cu titlu de prejudiciu moral. B. Cheltuieli de judecată 81. De asemenea, reclamanta a cerut suma de 500.000 lei (20 euro) pentru cheltuielile făcute în instanțele naționale, în special taxa juridică de timbru plătită pentru introducerea primei sale acțiuni civile la Judecătoria Sectorului 1. 82. Guvernul nu a contestat cererea reclamantei. 83
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
asemenea, reclamanta a cerut suma de 500.000 lei (20 euro) pentru cheltuielile făcute în instanțele naționale, în special taxa juridică de timbru plătită pentru introducerea primei sale acțiuni civile la Judecătoria Sectorului 1. 82. Guvernul nu a contestat cererea reclamantei. 83. În conformitate cu jurisprudența Curții, un reclamant are dreptul la rambursarea cheltuielilor de judecată numai în măsura în care se stabilește caracterul real, necesar și rezonabil al acestora. În speță, ținând seama de elementele pe care le deține și de criteriile menționate mai sus
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
nu au reușit să ia măsurile necesare în domeniul de aplicare al competențelor lor" (a se vedea pct. 51 din hotărâre). În prezenta cauză, este evident că autoritățile nu aveau cunoștință de existența unui risc individual real și imediat pentru reclamantă, dar erau conștiente de o situație generală de risc care ar putea afecta cetățenii în general, mai degrabă decât numai (și în mod specific) pe această reclamantă. În conformitate cu jurisprudența Curții, este cu siguranță justificat să se ceară autorităților statului membru
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
autoritățile nu aveau cunoștință de existența unui risc individual real și imediat pentru reclamantă, dar erau conștiente de o situație generală de risc care ar putea afecta cetățenii în general, mai degrabă decât numai (și în mod specific) pe această reclamantă. În conformitate cu jurisprudența Curții, este cu siguranță justificat să se ceară autorităților statului membru să acționeze pentru a preveni riscurile probabile și imediate cu privire la drepturile garantate de Convenție ce afectează persoanele specifice și identificate. Totuși, nu consider garantată prelungirea acestui principiu
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
că autoritățile române au încălcat art. 8 din Convenție, neacordând prioritate eradicării problemei câinilor fără stăpân. În conformitate cu legislația din România, Tribunalul București a hotărât că autoritățile administrative competente nu au luat măsuri adecvate în prezenta cauză și i-au acordat reclamantei 400 euro cu titlu de prejudiciu (supra, pct. 14). Hotărârile ulterioare ale altor instanțe au inversat această decizie, privând-o pe reclamantă de acea despăgubire, ceea ce Curtea a declarat în speță că reprezintă o încălcare a art. 6 § 1 din
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
a hotărât că autoritățile administrative competente nu au luat măsuri adecvate în prezenta cauză și i-au acordat reclamantei 400 euro cu titlu de prejudiciu (supra, pct. 14). Hotărârile ulterioare ale altor instanțe au inversat această decizie, privând-o pe reclamantă de acea despăgubire, ceea ce Curtea a declarat în speță că reprezintă o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție. În opinia mea, recunoașterea acestei încălcări și acordarea reparației echitabile constituie suficiente despăgubiri pentru nerespectarea drepturilor reclamantei, care nu au justificat
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
decizie, privând-o pe reclamantă de acea despăgubire, ceea ce Curtea a declarat în speță că reprezintă o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție. În opinia mea, recunoașterea acestei încălcări și acordarea reparației echitabile constituie suficiente despăgubiri pentru nerespectarea drepturilor reclamantei, care nu au justificat acordarea unei opinii cu privire la obligațiile autorităților din România de a respecta politicile generale.
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
Iulia - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanta intimată Gabriela Rotariu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva deciziei de pensionare. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile și
DECIZIE nr. 239 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253254_a_254583]
-
valabile în perioada .........; 12. Rapoartele auditorilor interni pentru perioada ........... - în prezent, │ │dacă este cazul 13. Lista litigiilor în curs semnată de către departamentul juridic și care │ │să cuprindă detalii privind: natura litigiilor, o scurtă descriere, părțile │ │implicate, calitatea entității (pârâtă sau reclamantă), stadiul în care se │ │află litigiul, termenul dosarului, suma la care se referă, estimarea │ │rezultatului litigiilor │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │14. Fișele de cont sintetice și analitice aferente anilor ............ 15. Dosarul de inventariere a patrimoniului public și privat al statului/ │ │unității administrativ-teritoriale, întocmit cu
REGULAMENT din 4 noiembrie 2010 (*actualizat*) privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi (aprobat prin Hotărârea plenului Curţii de Conturi nr. 130/2010 , conform prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 , republicată). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254472_a_255801]
-
camerei a desemnat-o pe doamna Kristina Pardalos în calitate de judecător ad-hoc (art. 26 § 4 din Convenție și art. 29 § 1 din regulament). ÎN FAPT I. Circumstanțele cauzei 6. Reclamanții Constantin Bucur și Mircea Toma s-au născut în 1952, iar reclamanta Sorana Toma în 1985. Reclamanta este fiica celui de al doilea reclamant. Aceștia locuiesc în București. A. Originea cauzei 7. În 1996, primul reclamant lucra în cadrul compartimentului de supraveghere-înregistrare a comunicațiilor telefonice într-o unitate militară a SRI cu sediul
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
doamna Kristina Pardalos în calitate de judecător ad-hoc (art. 26 § 4 din Convenție și art. 29 § 1 din regulament). ÎN FAPT I. Circumstanțele cauzei 6. Reclamanții Constantin Bucur și Mircea Toma s-au născut în 1952, iar reclamanta Sorana Toma în 1985. Reclamanta este fiica celui de al doilea reclamant. Aceștia locuiesc în București. A. Originea cauzei 7. În 1996, primul reclamant lucra în cadrul compartimentului de supraveghere-înregistrare a comunicațiilor telefonice într-o unitate militară a SRI cu sediul în București. Sarcinile sale constau
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
convorbirilor telefonice ale celui de-al doilea și al treilea reclamant 49. Una dintre casetele luate de Constantin Bucur și făcute publice conținea înregistrarea unei convorbiri telefonice care a avut loc la 12 aprilie 1996 între cea de-a treia reclamantă, fiica minoră a celui de-al doilea reclamant, și mama acesteia, de la telefonul instalat la domiciliul celui de-al doilea și al treilea reclamant. 50. Cel de al doilea reclamant, Mircea Toma, precum și unii dintre colegii săi de la redacția ziarului
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
hotărâri, bazându-se, în esență, pe existența unei plângeri penale pe care a introdus-o împotriva lui D.C., acuzându-l că a molestat copilul (a se vedea infra, secțiunea B). Judecătoria București a respins cererea acesteia la 29 septembrie 2000. Reclamanta a formulat apel împotriva acestei sentințe, iar la 7 mai 2001 procedura a fost suspendată până la pronunțarea unei hotărâri definitive în acțiunea vizând limitarea dreptului de vizitare al lui D.C. (descrisă infra, în secțiunea C). 14. La 25 martie 2004
HOTĂRÂRE din 27 septembrie 2011 în Cauza M. şi C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252625_a_253954]