8,522 matches
-
revenit! Am auzit că ți-a fost rău...”. Atunci, șeful delegației - da, el le cerea tuturor să i se spună simplu, pe nume: „tovarășul Vali” - găsi cu cale să mă întrebe ce am pățit; am încercat să fiu sobru în relatarea poveștii din tren, dar probabil că n-am reușit, fiindcă după formularea celor trei întrebări ale lui T. cu privire la politica noastră externă, tovarășul Vali îmi porunci că „e cazul să-i mai dăm în mă-sa”. La care, în loc să tac
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
am căutat să înțeleg ce s-a întâmplat în realitate. Până la urmă era metoda clasică, primitivă, o metodă kgbistă folosită și înainte de ’89, prin care oamenii incomozi erau denigrați și li se punea eticheta de ,,nebun”. De altfel, după ultimele relatări din presă, pe bază de documente, se pare că nici Mihai Eminescu n-ar fi murit bolnav de sifilis așa cum am învățat la școală. Despre activitatea de publicist a poetului din ultimii săi ani nu s-a vorbit mai nimic
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
alina pe cei care pierduseră pe cineva apropiat în timpul evenimentelor sângeroase din decembrie 1989. Dar apoi a apărut și la noi o întreagă literatură cu această temă fascinantă. În ultimii ani, datorită tehnicilor de reanimare, au apărut o mulțime de relatări din timpul morții clinice. În occident se studiază de mult timp aceste fenomene care sunt cunoscute sub inițialele N.D.E. ce se traduc prin ,,experiențe în vecinătatea morții”. Fenomenele de părăsire a corpului uman de către spiritul său, vizualizarea propriului corp inert
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Amin!” (așa gândesc și asta este Credința mea!). Contrar poveștilor cu iz siropos spuse de Biserică, la momentul respectiv, Isus Christos n-a fost înțeles nici de mulțime și în esență nici chiar de discipolii săi. Dovadă stau mai multe relatări printre care este scena în care mulțimea a vrut săL arunce de pe stânci, dovadă stau faptele care spun că atunci când mulțimea a avut de ales între Baraba și Isus, a ales să-l pună pe cruce pe Isus. Acesta venise
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
slăbească elementul ortodox ce lupta pe viață și pe moarte pentru menținerea spiritului credinței și implicit a celui național. Găsim în «Viața Bisericească a Românilor din Țara Oltului» a lui Ștefan Meteș Ed. Asociațiunii din 1930 la pagina 27 următoarea relatare din anul 1791 a învățătorului din Făgăraș Andrei Șovăiloviciu referitor la această nelegiuită acțiune a generalului Bukow, om de încredere al împărătesei Maria Tereza: «...în anul 1761, venind acesta(Bukow) cu mulțime de oaste și foarte cumplită fiară sălbatecă asupra
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
povestirile să fie la persoana I. Nu este vorba aici de nici o strategie de tipul transcrierii pe dos a avertismentului „orice asemănare cu persoane și fapte reale este pur întîmplătoare“ (s-a făcut de nenumărate ori chestia asta). Personajele din relatările mele sînt reale, iar faptele lor, deși uneori pare puțin verosimil, s-au întîmplat aievea. Cîndva, Andreea Deciu, fosta mea colegă de facultate, îmi reproșa că „povestirea cu schija e marqueziană“ și aducea un argument, în opinia ei, de netăgăduit
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
argument, în opinia ei, de netăgăduit : sora care mănîncă găinaț e luată după Remedios (care mînca pămînt). Povesti rea o fi fiind marqueziană sau altfel, dar soră-mea chiar mînca găinaț cînd era mică - ce să-i fac ? E adevărat, relatarea unor întîmplări reale cu personaje reale poate să-ți aducă nenumărate neplă ceri. Unii cred că, printre acestea, ar mai fi vorba și de ceva plăceri. Așa a fost maică-mea, care, după ce am publicat textul cu schija, s-a
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
prima copilărie în spațiul montan ("lumea mea de basme aurite (...) copilăria mea adevărată"). Emoțiile "copilului blond", într-o "încântătoare călătorie" la Iași cu trenul, vegheat de părintele său, sunt neuitate. La unsprezece ani, el devenea elev al prestigiosului Liceu Național. Relatare pe cinci pagini de fină notație psihologică anticipând pe Sadoveanu din Anii de ucenicie mai mic cu șase ani -, discipol al aceluiași liceu. "Cum trebuie oare să umble cineva cu lucrul acesta delicat și fragil", care este sufletul copilului? Internat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
spânzuraților ; 3. Moartea domnului Lăzărescu ; 4. 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile ; 5. Secvențe ; 6. Nunta de piatră ; 7. La moara cu noroc ; 8. A fost sau n-a fost ? ; 9. Proba de microfon ; 10. Croaziera. Portrete, dialoguri și relatări Nae Caranfil Cel mai bun film al lui Nae Caranfil rămâne, după gustul meu, primul : E pericoloso sporgersi. Capitalismul l-a prins cu o temă cam rasolită (Asfalt tango), dar și cu o teză de nota 10 (Filantropica). și culmea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ascultă neputincioasă conversațiile lor meschine), capcana buletinului de la recepție, capcana cheii de la recepție, capcana intrării și a ieșirii dintr-un hotel pe scurt, capcana dinăuntru care se continuă în afară, capcana peștilor într-un acvariu... La ora când scriu această relatare, festivalul încă nu s-a încheiat. Nu știu deci dacă incursiunea fără anestezie a lui Cristian Mungiu în noaptea epocii de aur a sensibilizat îndeajuns juriul pentru a premia 4, 3, 2... Deși mă feresc să fac predicții (în materie
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
trista viață a filmului românesc .............................. 40 Topuri și paradigme ............................................... .................. 43 O nedreptate ............................................... ............................... 49 Boiling Points CNC 2006 ............................................... ......... 52 1 an (2, 3 ) cu filmul românesc .......................................... 55 4 goluri, 3 înfrângeri și 1 meci nul ........................................ 64 Trei topuri ............................................... ................................... Portrete, dialoguri și relatări Nae Caranfil ............................................... ............................... 71 Radu Muntean ............................................... ............................ 72 Răzvan Rădulescu ............................................... ...................... 75 Marfa, și nu banii (dialog cu Mihai Chirilov) ...................... 76 Cinci întrebări pentru Radu Muntean și Răzvan Rădulescu ............................................... ............ 84 The next level (scrisoare către Valerian Sava) ......................... 89 Marfa (românească) și banii (francezi
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
încheie cu scrisoarea numărul 55, iar în ianuarie 1951 se renunță la numerotarea cursivă până la 100 și se reîncepe cu numărul 1. Cărțile poștale dublează uneori informațiile din scrisori, dar în ele exprimarea este mult mai precaută; numele sunt codificate, relatarea evenimentelor fiind fie aluzivă, fie prin antifrază. Pentru fragmentele scrise în original în limba română am respectat în transcriere ortografia și punctuația Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu (cu minime intervenții), din două considerente: pe de o parte, pentru regăsirea vocii autentice a expeditoarei
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a telefonat R. că pot să-ți scriu și-ți va face să parvină scrisoarea; nu am avut curajul să renunț la ceea ce-ți scrisesem, așa cum ar fi trebuit să o fac, din pricina apei de pe verso... Potrivit obiceiului, continui relatarea întâmplărilor zilnice: de dimineață la 9, la liceul fr[ancez] unde am discutat filmarea peisagiilor din Franța, apoi la Reg[ina] Maria pentru jurnalul de perete, cu d-na Georgescu la inspectoratul [din] Str. Romei, apoi cu ea și pentru
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ci eventuala lipsă de comunicare între noi două. Ar fi trebuit să mărim vocabularul de înțelegere; ar fi trebuit să scriu în fiecare clipă liberă, pentru a avea ulterior mai multe amănunte una despre cealaltă. Crezi că m’a mulțumit relatarea călătoriei tale? Vreau să știu când ai plecat de la Ensdorf, cu ce bani, la ce oră ai ajuns la Viena, la ce oră ai plecat înapoi? Ajunsă la 12½ noaptea la Paris, unde te-ai dus, ce ai simțit? Ți-
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
socialistă, marxistă, dar în Sb[urătorul] nu s’a scoborât nivelul lit[erar] și nu s’au citit articole de ziar. Deci, poeme literare în caracterul articolului vor fi primite cu entuziasm“. Apoi, precaut, [mi-a cerut] să menționez în relatarea ședințelor cele ce a spus. J’en ai m...<footnote id=”3”>Probabil j’en ai marre („m-am săturat“) (fr.).</fotnote>, cum spuneai tu. La 8½ totul era terminat; cum erau ultimii Sb[urătoriști], a venit Ligia Mirescu cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
tine acolo e 9. Aici e frig și plouă; nu am mai scris în pat, era aproape ininteligibil. Spune mulțumirile mele lui Georges și Greg et mon affectueux souvenir. I-am scris lui G. la tine. Ai primit. Continuă cu relatarea întâmplărilor Cinci, e f. amuzant. Eu nu sunt contra lui Cinci. Mi-e gândul la tine în fiecare secundă de o mie de ori; îți mângâi părul și sprâncenele sburlite uneori, ca să le așez. Te iubesc, Mamina 11/1947 I
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
că, În anumite epoci (secolul al XVIII-lea, de exemplu) și În anumite regiuni (Transilvania, Banat, ca În tot Imperiul Habsburgic), tolerarea evreilor era cumpărată de aceștia, prin Toleranztax sau Taxa tolerantiali Judaeorum <endnote id="(557, p. 14)"/>. Sunt destule relatări referitoare la ospitalitatea autentică de care au dat dovadă românii de-a lungul timpului. „Chipul cu care [moldovenii] primesc oaspeți străini și drumeți e vrednic de cea mai mare laudă - scria Dimitrie Cantemir pe la 1717 - ; căci, deși foarte săraci din pricina
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
exercițiu de retorică din partea prințului român. Aprecieri similare ne-au lăsat În secolele XVIII-XIX și unii călători străini prin Țările Române <endnote id="(299, pp. 213-220)"/>. Totuși, cred că ar trebui să privim cu unele rezerve acest tip de retorică. Relatările referitoare la această zonă și epocă sunt destul de contradictorii <endnote id="(vezi 654)"/>. Tot În Moldova și tot În secolul al XVIII-lea, alți călători - veniți din Europa Luminilor - ne asigură, dimpotrivă, de lipsa de ospitalitate a localnicilor față de străini
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al XVIII-lea, evreii convertiți Împotriva dorinței lor erau stigmatizați, aplicându-li-se o „pedeapsă jigni- toare” : „li se tăia câte un perciun și jumătate de barbă, ca să se știe că nu sunt nici evrei și nici neevrei”, spune o relatare hasidică din epocă <endnote id="(344, I, p. 134)"/>. Când sinistrul țar Nicolae I (1825-1855) a declanșat procesul de de-iudaizare, de creștinare și de rusificare cu sila a evreilor din „zona de rezidență” stabilită În vestul Rusiei (inclusiv În Basarabia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vânzând cu ocale cu două funduri”, scria Nicolae Filimon despre Bucureștiul Începutului de secol XIX <endnote id="(657, p. 2)"/>. În privința evreilor, legenda a pus În circulație o acuzație mult mai gravă : falsificarea băuturilor alcoolice cu ajutorul unor substanțe toxice. Câteva relatări din spațiul românesc, puse În ordine cronolo gică, ar putea arunca puțină lumină asupra acestei povești tenebroase. Trecând În revistă istoria Îndeletnicirilor profesionale ale evreilor din Moldova și Țara Românească (inclusiv arendarea cârciumilor), Moses Schwarzfeld scria că „legenda otrăvirii băuturilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
frângă orice putere de rezistență, jidanii vor aplica un plan unic și În adevăr diabolic”. Printre altele - scria „Căpitanul” -, „[jidanii] Îi vor otrăvi și ameți [pe români] cu tot felul de băuturi și otrăvuri” <endnote id="(392, p. 154)"/>. Din relatările și textele prezentate se poate vedea că, În decurs de un secol, numărul substanțelor cu care au fost acuzați cârciumarii evrei că falsifică sau otrăvesc băuturile este destul de mare : vitriol, var, „alcool de lampă concentrat” [= spirt denaturat], alcool metilic, acid
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
reîncărcat-o pe cea veche (de deicid). Evreii nu mai erau reprezentați ca ucigându-l pe Isus, ci icoana (vie !) a acestuia. Cea mai cunoscută legendă de acest tip a circulat În tot spațiul bizantin, fiind vehiculată de cronici și relatări grecești, rusești și românești din secolele VIII-XVIII. Legenda s-a bucurat de un succes deosebit În spațiul românesc. Aceasta se datorează faptului că „icoana Înjunghiată” - considerată sfântă și făcătoare de minuni - a fost adusă În 1515, de Neagoe Vodă Basarab
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
văzură cu ochii lor acea minune mare, să botezară. Pentru care minune [povestea] este pretutindinilea scrisă și vestită” <endnote id="(73, pp. 1-2)"/>. Observ deocamdată faptul că, spre deosebire de legendele similare occidentale, În care evreul profanator este de regulă ucis, În relatările din spațiul ortodox evreul care produce sacrilegiul se convertește la creștinism În urma miracolului cristic. Nu este de mirare că motivul legendar „icoana junghiată” a intrat, la Începutul secolului al XVI-lea, și În Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și exceselor violente, oriunde s-ar manifesta și produce acestea” <endnote id=" (97)"/>. Două exemple, date În paralel, vor fi, sper, concludente. La 16 februarie 1847, ziarul transilvănean de limbă română Gazeta de Transilvania, care apărea la Brașov, publica o relatare privind unele „ecscesuri urâte” Înfăptuite de români asupra comunității evreiești din Galați În timpul sărbătorilor de Crăciun din 1846. Pe un ton dezaprobator, articolul descria acest pogrom, care a durat mai multe zile și s-a Încheiat cu câțiva evrei morți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dezaprobator, articolul descria acest pogrom, care a durat mai multe zile și s-a Încheiat cu câțiva evrei morți, mai mulți răniți și bătuți, o sinagogă profanată și distrusă, case și prăvălii evreiești devastate și jefuite. Pentru oprirea violențelor - continua relatarea de presă - a fost necesară intervenția consulului austriac și a celui englez și ulterior a poliției, care a pus „la umbră” (În temniță) câțiva „bandiți”. În loc ca, la rândul lor, publicațiile moldovenești să se lupte cu prejudecățile populare care generau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]