15,122 matches
-
baza fără îndoială pe mult mai multe informații decât deținea el. O parte din scopul urmărit ― obligarea "șahistului" misterios să se demaște ― compensa într-o oarecare măsură finalul jalnic al acțiunii sale întreprinse cu atâta îndrăzneală. Se va preface că rezistă, dar se va lăsa prins imediat. Nu încape îndoială că vor urma momente neplăcute, mai ales dacă îl vor examina cu detectorul de minciuni. Era un risc, dar nu-l putea evita. Din fericire, detectoarele nu furnizau niciodată informații din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
un bici. Nimeni nu scosese nici o vorbă și totuși cuvintele îi răsunaseră atât de clar în minte, de parcă el însuși le pronunțase. "Gosseyn, plăcile de metal ale fiecărui coridor și ale fiecărei camere includ un reflector de energie prevăzut să reziste la mii de volți". Nu mai încăpea nici o îndoială. În ciuda celor spuse de Prescott în legătură cu obligativitatea stabilirii unei sincronizări până la a douăzecea zecimală între două creiere pentru a realiza efectul de telepatie, el recepta totuși gândurile altcuiva. Momentul culminant al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
neintegrați de teapa lui Thorson, care l-ar fi privit ca pe un mijloc de acaparare a puterii supreme..." Ideea redeveni confuză și în minutele care urmară fu clar că celulele își pierdeau unitatea și personalitatea. Ici, colo, probabil mai rezistau mici grupuri de celule care funcționau haotic, mase de neuroni, care formulau imaginea proprie a morții iminente. În cele din urmă, captă un ultim gând coerent: "...am descoperit baza galactică și am vizitat universul... m-am întors și am supervizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
-l captura, înainte ca monstrul să poată trece el însuși la atac. Dar, în afară de această posibilitate de a-l nimici imediat, m-am mai gândit la o soluție. Iată despre ce e vorba: ușile acestea sunt concepute pentru a putea rezista la explozii puternice, așa că vor trece pe puțin cincisprezece minute până să cedeze la termoradiații. În acest timp, monstrul nu va putea face nimic. Selenski e pe punctul de a tăia alimentarea cu energie. Îi mai rămân, firește, reactoarele, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
animal turbat într-o cușcă. Tentaculele lui apucară prețioasele instrumente aduse la bord și le trântiră cu furie în pereții aparatului de zbor. În cele din urmă, într-un ultim moment de luciditate, își dădu seama că nu va putea rezista torpilelor dezintegratoare ce urmau să se abată, de la distanță, asupra lui. Nu-i veni deloc greu să declanșeze procesul de dezorganizare celulară menit să elibereze instantaneu întreaga cantitate de id din organismul lui. Un ultim mârâit de sfidare îi schimonosi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
intru în detalii, dar să știți că o energizare necontrolată ar putea provoca moartea tuturor membrilor expediției. - Totuși, ai putea măcar să sporești cantitatea de energie a pereților, nu-i așa, domnule Pennons? stărui Morton. - Nu! Exclamă Pennons. Pereții n-ar rezista, s-ar topi! - Pereții n-ar rezista?! îngâna cineva. Îți dai seama, domnule, ce putere îi atribui acestui monstru? O expresie de consternare se zugrăvi pe fețele tuturor. Deodată, Grosvenor auzi vocea lui Korita: - Domnule director, vă urmăresc printr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
o energizare necontrolată ar putea provoca moartea tuturor membrilor expediției. - Totuși, ai putea măcar să sporești cantitatea de energie a pereților, nu-i așa, domnule Pennons? stărui Morton. - Nu! Exclamă Pennons. Pereții n-ar rezista, s-ar topi! - Pereții n-ar rezista?! îngâna cineva. Îți dai seama, domnule, ce putere îi atribui acestui monstru? O expresie de consternare se zugrăvi pe fețele tuturor. Deodată, Grosvenor auzi vocea lui Korita: - Domnule director, vă urmăresc printr-un videocomunicator de pe puntea de comandă. În legătură cu afirmația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
blasterele și tunurile radiante portabile, ba chiar și pe cele semiportabile! Țineți întreaga zona sub tirul radiațiilor voastre! Dați-i drumul! - Bună idee, directore! Exclamă căpitanul Leeth, a cărui față apăru pe ecran, acoperind, o clipă, imaginea monstrului. Încearcă să reziști timp de trei minute, până la sosirea noastră! Fața lui dispăru la fel de repede precum apăruse. Grosvenor se depărtă de ecran. Își dădea seama că-i prea departe pentru a-și putea face o idee exactă și într-o asemenea situație un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
stăpânire pe navă? spuse cineva. De bună seamă că ar fi plecat cu ea, pentru a încerca să cucerească întreaga galaxie. - Dumnezeule! exclamă cineva. Să nu mai lăsăm niciodată alt monstru la bordul acestei nave! Nervii mei n-ar mai rezista, iar eu nu mai sunt omul cumsecade care s-a îmbarcat la începutul expediției! - Ai exprimat gândul nostru, al tuturor! rosti Kent, care preluase conducerea expediției. 22 Cineva îi șopti ceva la ureche lui Grosvenor, dar atât de încet, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
unui animal carnivor? îl întrebă Grosvenor. Animalul se agață de ea, nu-i așa? Ba chiar se bate pentru bucata de carne. Sunt convins că, în clipa când își va da seama că încercam să-l alungăm, inamicul nostru va rezista cu înverșunare. - Înțeleg, spuse McCann. Mai ales că, trebuie să recunoști, șansele dumitale de a câștiga în alegeri sunt egale cu zero. - Ba aș câștiga! replică Grosvenor. Poate că nu mă vei crede, dar în realitate e foarte ușor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
general bolnavii în agonie au un moment de luciditate, mai lung sau mai scurt, chiar înainte să moară. Dar să știe că s ar putea să facă drumul de pomană, fiindcă nu există regulă absolută. Eu nu cred că mai rezistă nici până la orele 5 după-amiază. Apoi se întoarse spre soră și-i spuse să trimită după preot. 4 — Crezi în Dumnezeu? Nicu intrase în casa zisă a zugravilor fără să bată la ușă și fără să se mire de mizeria
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
trebuie să te încrezi niciodată în cei pe care-i plătești. Mai devreme sau mai târziu te trădează: dacă nu din pizmă sau din ură, atunci din dragoste. Cred că și Safta e una din multele june care nu-i rezistă. E drept că el se poartă frumos cu servitorii, ceea ce este, cred, una din marile lui însușiri. Una din puținele lui mari însușiri... Cealaltă e... nu mai are deloc importanță. Ce-am făcut? Am continuat să-mi tai aparent liniștită
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
am socotit și-am parasocotit banii strânși, i-am luat lui Jacques, cu un preț uriaș, 4 lei 50, exact cât un corset de la Marie Rose, o mică minune: Fântâni luminoase. Erau descrise așa de ispititor că n-am putut rezista: „Lumea care a fost la expoziția din Paris n-a uitat încă impresiunea ce i-au produs Fântânile luminoase. Dar de ce tocmai la Paris? Cine n-a văzut de 10 Mai, în București, Fântânile luminoase din Cișmigiu? Aceia care însă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
întoarseră spre ușă și luându-se iar de mână, ca la dans, o luară din loc râzând și galopând pe coridor. — Sunt tare neastâmpărați și răsfățați, se zice că îmi calcă pe urme, mai ales Ștefănel, căruia nimeni nu i rezistă, iar azi e și ziua lui. Și le plac cuvintele caraghioase, într-o vreme făceau ca toate animalele. Sper că vă simțiți bine, cu umărul. Vă rog să mâncați și permiteți-mi să vă țin de urât, între timp. Pentru
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pe canapea, deși îl invitasem pe scaun. M-a privit drept în adâncul ochilor, fără să ntoarcă privirea, și l-am privit și eu, la fel. Când eram mai mici, ne jucam așa, cu Jacques, privind animalele, iar ele nu rezistă, întorc capul iute, mai ales câinii. Am vrut să-i arăt lui Alexandru că eu rezist, nu sunt câine, dar n-am înțeles ce spunea privirea lui. Poate nimic. M-a întrebat: — Ce înseamnă „verde cu roșu“? — Chiar acum voiam
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ntoarcă privirea, și l-am privit și eu, la fel. Când eram mai mici, ne jucam așa, cu Jacques, privind animalele, iar ele nu rezistă, întorc capul iute, mai ales câinii. Am vrut să-i arăt lui Alexandru că eu rezist, nu sunt câine, dar n-am înțeles ce spunea privirea lui. Poate nimic. M-a întrebat: — Ce înseamnă „verde cu roșu“? — Chiar acum voiam eu să-ți pun și eu aceeași întrebare. Nu era prima dată că gândeam același lucru
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Va fi vizitat de tot mai multă lume. Cine va zice Paris va zice turnul Eiffel, cine va zice turnul Eiffel va zice Paris. Încurajat de zâmbetul doamnei Livezeanu, care era întotdeauna de părere opusă cu a consortului, continuă: — Va rezista măcar atâta vreme cât va ține Statuia Libertății din New York, a cărei... la care tot el a lucrat partea metalică. Domnul Gustave Eiffel e un geniu al oțelului, știe toată lumea. E drept că afacerea cu canalul Panama, atât de exagerată de gazete
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cu un minut mai devreme nu se vedea decât o masă compactă de metal. - Uitați-vă în oglindă, îi spuse cu glas mult mai blând fata. Nimic nu poate fi mai liniștitor decât propria-ți imagine. De fapt, trupul dumneavoastră rezistă destul de bine la șocul mintal. Se holbă la propria-i imagine. Paloarea feței prelungi parcă se reflecta asupra lui. Dar trupul nu i se zguduia propriu-zis, așa cum tindea să-i sugereze vârtejul din minte. Deveni din nou conștient de prezența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Ferd și să-l întrebăm pe el. - Nu, zise Fara, care recunoștea ușor orice încercare de eschivare. Trebuie să acționăm chiar noi. Alte comunități le-au permis acestor oameni să se strecoare pentru că nu au luat măsuri hotărâte. Trebuie să rezistăm până la capăt, începând din această clipă. Ce părere aveți? Primarul scoase un "bine", mai degrabă ca un oftat decât ca o vorbă. Dar Fara nu avea nevoie de mai mult. Își anunță intenția mulțimii, dar, încercând să-și facă loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
creadă că a dat greș și îndreptă energia de o forță nelimitată asupra peretelui care i se împotrivea. Când, în cele din urmă, închise aparatul, era transpirat tot. - Nu înțeleg, gâfâi el. Păi... după cum se știe, nici un metal nu poate rezista unui șuvoi constant de forță atomică. - E așa cum ți-a spus Jor, îi zise primarul. Magazinele astea de arme sunt... un lucru foarte mare. S-au răspândit pe tot cuprinsul imperiului și nu o recunosc pe Împărăteasă. Tulburat, Fara se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
prea departe sau să-i asuprești. Cayle se holbă teribil de dezamăgit la ea. - Vrei să spui că o persoană trebuie să se salveze singură? Chiar atunci când faci rost de o armă și trebuie să-ți încordezi nervii ca să poți rezista nu te poate ajuta nimeni? Un junghi dureros îi străbătu capul. Probabil, fata i-a dezvăluit toate acestea pentru a-i arăta de ce nu-l poate ajuta. Lucy vorbi din nou: - Văd că cele ce ți-am spus îți produc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
grăbi de-a lungul unui coridor larg, tulburat de sunetele ciudate ce izbucneau de peste tot. Deschise nerăbdător ușa, și zgomotul îl izbi ca o lovitură de baros. Era atât de intens, încât se opri în prag, retrăgându-se speriat. Dar rezistă, clipind continuu din ochi, și încercă să-și ordoneze vălmășagul de imagini vizuale care rivalizau ca magnitudine cu acel torent de sunete. Bărbați, bărbați, bărbați pretutindeni. Mii de bărbați într-o sală de spectacole lungă și lată, cu zeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
într-un unic zgomot, de o intensitate incredibilă. Și, din minut în minut, fulgera de-a curmezișul ecranului un anunț pentru toată lumea: URMĂRIȚI-VĂ INIȚIALELE! Fara se uita cu atenție. De la o secundă la alta, simțea că nu mai poate rezista. Îi venea să țipe la toți bărbații aceia zgomotoși să tacă dracului odată. Ar fi vrut să sară și să alerge și el ca nebunul dintr-o parte într-alta, dar cei care procedau astfel erau asaltați de țipetele isterice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
nu mă aștept să mă crezi, încheie el brusc. Fara începu să geamă: - Am fost ca nebun. Tot ce făceau Împărăteasa și funcționarii ei era corect. Nici o prietenie, nici o relație personală din toate câte le-am avut nu ar fi rezistat dacă n-aș fi luat lucrurile așa cum erau. Presupun că, dacă aș vorbi împotriva împărătesei, aș fi lichidat rapid. - În nici o împrejurare și în nici un caz nu trebuie să spui nimic împotriva Maiestății sale, îl sfătui bătrânul. Magazinele de arme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
măcar că, într-o bună zi, avea să se afle în acest loc, privind spre lumea pe jumătate luminată a planetei Marte. Stând aici, prins într-un întreg proces mult prea neîndurător pentru orice bărbat crescut ca și el pentru a rezista, nu-l mai ura acum pe taică-su. Acest resentiment se topise într-un trecut întunecat, în acea lume a neantului, unde se duseseră și iluziile lui. Biet prostovan fără minte! Mai bine că unii oameni nu înțelegeau niciodată realitățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]