6,822 matches
-
ultimele două categorii să fie Împotriva celei dintîi. Îndemnul nu prea și-a găsit corespondent În realitate, chiaburii fiind oameni respectați și luați ca model de ceilalți locuitori ai satului. Au existat chiar sate În care persecutarea chiaburilor a atras simpatia locuitorilor care s-au solidarizat cu aceștia Împotriva autorităților. Astfel, programul partidului comunist de a crea În acest fel un „conflict de clasă” În rîndul comunității rurale a eșuat. Însă, Într-o societate În care puterea Încurajează delațiunea și arbitrariul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
să anticipeze sau să observe, o dată faptul petrecut, „umanizarea” Uniunii Sovietice și, astfel, căderea În derizoriu a independenței sale afișate zgomotos, Ceaușescu speră ca lipsa oricărei concesii din partea lui să nu Înrăutățească relațiile cu Statele Unite. Dar, așa cum nu are o simpatie deosebită pentru drepturile omului, realismul politic nu promovează nici fidelitatea ca valoare primordială: de Îndată ce nu mai oferă perspective, Ceaușescu este pus la punct. Dar nu atît de repede: poate părea surprinzător că, În ciuda dovezilor de rea-credință arătate de Ceaușescu, În ciuda
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
parte a unui proiect de guvernare mondială (președintele Iliescu) pînă la sugestia că unele servicii străine ar fi interesate de destabilizarea României (utilizată chiar și ca reacție la ultimele scandaluri legate de corupție), teoria conspirației este folosită pentru a cîștiga simpatia electoratului. Aceasta Înseamnă deja un decalaj Între pozițiile asumate pe plan intern și cele urbane, raționale adoptate În relațiile cu exteriorul, parcă uitîndu-se că un comportament de tipul acesta, perfect identificabil, suscită mari Întrebări din partea interlocutorilor externi. Iată că am
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
stalinist. Autorul s-a rezumat să sugereze răspunsul: Ceaușescu a fost un lider foarte abil și pragmatic, care a văzut evenimentele interne din Cehoslovacia ca o distanțare față de Moscova. „Partidul și poporul nostru - spunea Ceaușescu - urmăresc cu cea mai caldă simpatie și se bucură din inimă de succesele pe care le obțineți În opera de construcție a socialismului”. Evoluția și repercusiunile reformelor de la Praga Îl interesau mai puțin. Singurul lucru important pentru el era să obțină un nou aliat În „grupul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de intervenția agenților de socializare. Factorii psihologici ai agresivității influențați de aceste contexte sunt și cei care determină dezvoltarea și percepția relațiilor interpersonale și a sinelui, dar și cei care dictează dezvoltarea și exprimarea unor emoții specifice (mânia, bucuria, empatia, simpatia, vinovăția, rușinea), contribuind la dezvoltarea competențelor de rezolvare a problemelor sociale. Înțelegerea mecanismelor de intervenție a acestor factori atât la nivelul apariției, cât și la cel al manifestării și dezvoltării comportamentelor agresive ar permite identificarea și elaborarea unor metode de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
târziu pentru autocontrol. Atunci când copiilor li se explică consecințele propriilor acțiuni (pro sau antisociale), aceștia reușesc să țină cont de sentimentele celorlalți și să-și dezvolte emoții sociale pozitive (empatie: capacitatea de a înțelege și de a retrăi emoțiile celuilalt; simpatie: capacitatea de a lua parte la bucuria sau la durerea celuilalt). Capacitatea de a retrăi sentimentele altcuiva de parcă ar fi ale tale proprii și de a reacționa în consecință permite conștientizarea propriilor capacități de a contribui la binele celuilalt și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1986) au aplicat un chestionar pentru a evalua personalitatea a mai mult de 500 de gemeni adulți în funcție de cinci trăsături de personalitate diferite și legătura acestora cu tendințele agresive ale indivizilor. Rezultatele au arătat că trăsături precum altruismul, empatia și simpatia (nurturance) induc o corelație negativă, pe când trăsăturile direct legate de agresivitate și aprobarea acesteia (assertivenes) una pozitivă. Aceste corelații sunt mult mai puternice în cazul gemenilor monozigoți. Rezultatele studiului ne fac să credem că factorii genetici intervin în dezvoltarea și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau fuga, provocând paralizia și, în consecință, absența mobilității musculare necesare agresivității. Comportamentul agresiv și stările afective pozitive Unii cercetători au propus ipoteza conform căreia emoțiile negative nu sunt singurele în a influența comportamentul agresiv. Emoțiile pozitive precum empatia sau simpatia față de o persoană ar putea diminua sau chiar împiedica agresivitatea. Vederea victimei suferinde poate induce o reacție "vicariantă" (retrăirea experienței unui eveniment), o stare emoțională negativă, reducând astfel probabilitatea atacului imediat (Feshbach, 1970). Dar empatia față de victimă se poate uneori
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sentimentul de rușine și pozitiv cu sentimentul de vinovăție. Copii care manifestă atitudini și comportamente agresive (bullying) resimt mai puțin empatia (Endersen și Olweus, 2001; Miller și Eisenberg, 1988 citat de Eisenberg, 2000). Aceleași tendințe au fost constatate și în legătură cu simpatia. Empatia și simpatia reprezintă ceea ce specialiștii denumesc competențe emoționale. Legătura dintre aceste emoții și competențele sociale poate explica corelația negativă dintre ele și comportamentul agresiv (Miller et al., 1988). Unele studii au relevat că măsurarea simpatiei este un bun indicator
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și pozitiv cu sentimentul de vinovăție. Copii care manifestă atitudini și comportamente agresive (bullying) resimt mai puțin empatia (Endersen și Olweus, 2001; Miller și Eisenberg, 1988 citat de Eisenberg, 2000). Aceleași tendințe au fost constatate și în legătură cu simpatia. Empatia și simpatia reprezintă ceea ce specialiștii denumesc competențe emoționale. Legătura dintre aceste emoții și competențele sociale poate explica corelația negativă dintre ele și comportamentul agresiv (Miller et al., 1988). Unele studii au relevat că măsurarea simpatiei este un bun indicator al tendințelor pro-sociale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fost constatate și în legătură cu simpatia. Empatia și simpatia reprezintă ceea ce specialiștii denumesc competențe emoționale. Legătura dintre aceste emoții și competențele sociale poate explica corelația negativă dintre ele și comportamentul agresiv (Miller et al., 1988). Unele studii au relevat că măsurarea simpatiei este un bun indicator al tendințelor pro-sociale și al relațiilor personale non conflictuale (Eisenberg, Fabes, Murphy, Karbon, Smith și Maszk, 1996 citat de Eisenberg, 2000). Copii care resimt empatie și/sau simpatie în timpul interacțiunilor sociale știu să dezvolte strategii comportamentale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
al., 1988). Unele studii au relevat că măsurarea simpatiei este un bun indicator al tendințelor pro-sociale și al relațiilor personale non conflictuale (Eisenberg, Fabes, Murphy, Karbon, Smith și Maszk, 1996 citat de Eisenberg, 2000). Copii care resimt empatie și/sau simpatie în timpul interacțiunilor sociale știu să dezvolte strategii comportamentale mai adaptate social, având un parcurs școlar reușit. Aceste rezultate demonstrează o legătură strânsă între manifestarea comportamentului agresiv și emoțiile umane fundamentale (tristețea, bucuria, furia, dezgustul, surpriza), pe de o parte, iar
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportamentale mai adaptate social, având un parcurs școlar reușit. Aceste rezultate demonstrează o legătură strânsă între manifestarea comportamentului agresiv și emoțiile umane fundamentale (tristețea, bucuria, furia, dezgustul, surpriza), pe de o parte, iar pe de altă parte, emoțiile învățate (gelozia, simpatia, rușinea). Emoția ca factor de integrare și influențare a agresivității Emoția este forma de organizare comportamentală a unui ansamblu de procese senzoriale, neurovegetative, neuromusculare și cognitive. Comportamentele astfel organizate antrenează o creștere generală a activității sistemului nervos central, tradusă prin
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru că durerea celuilalt devine durerea ta. Cu cât sentimentul de empatie este mai mare, cu atât mai mult va scădea intensitatea agresivității. Altfel spus, de față cu suferința victimei, agresorul își poate înceta acțiunile. În opinia unor cercetători, empatia sau simpatia pentru celălalt diminuează sau chiar împiedică manifestarea agresivității. Studiile despre relația dintre agresivitate și empatie au permis constatarea acestui efect, atât la copii, cât și la adulți. Aceleași tendințe au fost observate și în cazul simpatiei. Empatia și simpatia sunt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unor cercetători, empatia sau simpatia pentru celălalt diminuează sau chiar împiedică manifestarea agresivității. Studiile despre relația dintre agresivitate și empatie au permis constatarea acestui efect, atât la copii, cât și la adulți. Aceleași tendințe au fost observate și în cazul simpatiei. Empatia și simpatia sunt cogniții afective (competențe emoționale). Legătura dintre aceste emoții învățate și competențele sociale poate explica corelația negativă dintre ele și comportamentul de agresiune. Chiar dacă punctul de plecare al unui act agresiv este frustrarea, absența sau pierderea sentimentului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau simpatia pentru celălalt diminuează sau chiar împiedică manifestarea agresivității. Studiile despre relația dintre agresivitate și empatie au permis constatarea acestui efect, atât la copii, cât și la adulți. Aceleași tendințe au fost observate și în cazul simpatiei. Empatia și simpatia sunt cogniții afective (competențe emoționale). Legătura dintre aceste emoții învățate și competențele sociale poate explica corelația negativă dintre ele și comportamentul de agresiune. Chiar dacă punctul de plecare al unui act agresiv este frustrarea, absența sau pierderea sentimentului de responsabilitate și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
corelația negativă dintre ele și comportamentul de agresiune. Chiar dacă punctul de plecare al unui act agresiv este frustrarea, absența sau pierderea sentimentului de responsabilitate și de empatie față de victimă conferă agresivității mai multe șanse. Copiii care resimt empatia și/sau simpatia față de ceilalți reușesc să-și formeze strategii comportamentale mai adaptate din punct de vedere social, având performanțe școlare mai bune. Baron (1976 citat de Baron et al., 1994) a constatat că 90 % dintre șoferi claxonează atunci când pietonii îi împiedică să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
219 comportamentală 30, 135 Scop afirmativ 17 coercitiv 17, 138 proxim 136 final 136 Scuza 230 agresivității 62-66, 70, 126 furiei 62-66 Sentiment de autosuficiență 71 de vinovăție 23, 116, 182, 199 negativ 41 de rușine 116 Semnale asociate 125 Simpatie 72, 100, 116, 232 Sinele public 46 Sinucidere 14 Sistem limbic 108 nervos 109, 110, 113, 117, 122 simpatic 110 Socializare 73, 94, 127, 188, 190, 204, 207, 235-236 agenți de 70 lacunară 75 procese 23 Spectator agresiv 191 Sportiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
anterioară, afirmând tranșant: „Din momentul apariției acestui număr, revista « Nu» se declară o publicație liberă, care nu va accepta niciodată vreun compromis și nu va abdica de la adevărata datorie care este slujirea adevărului”. Din păcate, în afară unor gesturi de simpatie, cum este acela al lui Ștefan Aug. Doinaș, care le oferă în exclusivitate spre publicare poema Cronică șobolanilor, redactorii nu au reușit să atragă decât sporadic scriitori cunoscuți. E vorba de Ioan Alexandru, Dorin Tudoran și Teohar Mihadaș. Spre deosebire de aceștia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288495_a_289824]
-
Ni se spune apoi că „cineva a alergat și a înmuiat un burete în oțet și, punându-l într-o trestie, i-a dat să bea” (Mc 15,36). Probabil, deoarece acest gest era făcut din batjocură și nu din simpatie, soldații nu l-au împiedicat. Cuvintele: „Lăsați, să vedem dacă vine Ilie să-l dea jos” pot face parte din batjocură și, dacă a fost așa, ar fi un paralelism cu ceea ce au spus mai marii preoților anterior: „Mesia, regele
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
în existența acestuia, contribuind la impulsionarea activității unora dintre organizațiile georgiste județene. 2. 2. Dinamica vieții interne de partid: adeziuni și disidențe Pozițiile adoptate de PNL-Gheorghe Brătianu față de problemele Restaurației, a crizei economice și a regimului politic i-au atras simpatia opiniei publice, dar și adeziunea unor personalități culturale sau politice provenite din vechiul Partid Național Liberal, din alte partide, sau a unor personalități culturale care nu mai desfășuraseră activități politice până în acel moment. Astfel, cu ocazia ședinței Comitetului central, din
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
formeze guvernul. Dorea un guvern de scurtă durată, care să pună în evidență ostilitatea dintre liderii "Gărzii de Fier" și cei ai Partidului Național-Creștin, partide de dreapta, care își sporiseră popularitatea în timpul campaniei electorale și a alegerilor. În concepția regelui, simpatia manifestată de Goga pentru Germania și măsurile antisemite ale guvernului trebuiau să convingă marile democrații occidentale, că regimul autorității monarhice era preferabil, în România, acestei ultime "soluții constituționale", reprezentată de Guvernul Goga-Cuza. Includerea național-țărăniștilor, conduși de Armand Călinescu în cabinet
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
obținut de Gheorghe Brătianu se datora, în mare măsură, acordului încheiat cu Partidul Poporului. Apreciind că "triumfătorul a fost dl. Gh. I. Brătianu, al cărui succes a depășit pronosticurile cele mai optimiste", Grigore Filipescu, preșdintele Partidului Conservator, își exprima, indirect, simpatia pentru acțiunea comună a partidelor din "Frontul Constituțional"604. De altfel, activitatea politică intensă desfășurată de georgiști în direcția organizării și a propagandei a făcut ca în sesiunea ordinară 1935-1936, partidul să fie reprezentat în Parlament de 9 deputați: Gheorghe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
propaganda "demagogică" a grupărilor exremiste în provinciile unite cu România 717. Formarea guvernului condus de I.G. Duca și interzicerea "Gărzii de Fier", în decembrie 1933, au determinat exprimarea unor puncte de vedere ale georgiștilor, care au fost interpretate simplist, drept simpatie față de această grupare politică. În realitate, observațiile lor exprimau cu claritate doar rezerve față de mijloacele folosite de guvern împotriva mișcării legionare. Astfel, georgiștii apreciau că, prin numirea lui Victor Iamandi la Ministerul de Interne, cu misiunea de a menține ordinea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
noastre de amestecul interesat al U.R.S.S., care se făcea simțit pe plan ideologic, dar și în planul relațiilor oficiale dintre cele două state. Față de "Garda de Fier", partidul condus de Gh. Brătianu a manifestat o atitudine sinuoasă, oscilând între simpatie, dezaprobare, critică și pact electoral. Explicația constă în faptul că, prin tenta naționalistă a programului adoptat după 1933, georgiștii s-au apropiat de unele din punctele de vedere susținute de legionari, respingând însă aspectele extremiste ale naționalismului lor, precum șovinismul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]