6,648 matches
-
vârful lor ajunge până în dreptul extremității posterioare a primei înotătoare dorsale. Înotătoarea pectorală este formată dintr-o radie simplă și 12-13 radii ramificate moi; formula ei este P I 12—13. Lungimea pectoralelor reprezintă 24-31% din lungimea corpului. Înotătoarele ventrale situate imediat în urma pectoralelor sunt destul de distanțate între ele și se termină în unghi, vârful lor ajunge în dreptul extremității posterioare a dorsalei a doua. Înotătoarea ventrală este formată dintr-o radie simplă netransformată în țep și 5 radii ramificate moi, radia
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Alfred Klug, cel care i-a tradus în limba germană piesele "Evdochia", "Femeia, fiica bărbatului" și "Morișca", tipărite la Bacău în anul 1939. În anul 1953 se retrage, fără familie, la Vatra Dornei, stabilindu-se într-o casă de stat situată în zona cea mai pitorească a orașului, unde spera să-și poată continua opera dramatică și unde a rămas până la capătul vieții. Acolo a predat până în anul 1955 ca profesor de limba rusă la Școala Generală Nr. 1. Cele mai multe detalii
Ion Luca () [Corola-website/Science/337005_a_338334]
-
Bazilica Sfântă Maria a Sănătății, mai cunoscută că Bazilica Santa Maria della Salute (în ) sau mai simplu că Salute, este o bazilica minoră din secolul al XVII-lea situată în sestiere Dorsoduro din orașul italian Veneția. Ea se află pe o suprafata îngustă de pământ între Canal Grande și Bazinul Sân Marco, ceea ce face biserică vizibilă de la intrarea pe apă în Piață Sân Marco. "Santa Maria della Salute" face
Bazilica Santa Maria della Salute din Veneția () [Corola-website/Science/333431_a_334760]
-
(în venețiană "San Làzaro dei Armeni", "Sfântul Lazăr al Armenilor", în "Surb Ghazar") este o mică insulă în Laguna Venețiană din nordul Italiei, situată imediat la vest de Lido. Ea a fost ocupată de o mănăstire armeano-catolică, care este sediul central al Ordinului Mechitarist începând din 1717. Insula a fost unul dintre cei mai centre de cultură armeană din lume. A fost un important
San Lazzaro degli Armeni () [Corola-website/Science/333514_a_334843]
-
Fisher din Denver; Campanila din Port Elizabeth - Africa de Sud; Turnul Sather, poreclit Campanila din campusul University of California, Berkeley; 14 Wall Street; și turnul clopotnița din dreapta al Catedralei St. John Gualbert din Johnstown, Pennsylvania. Metropolitan Life Insurance Company Tower, un zgârie-nori situat pe One Madison Avenue în cartierul Manhattan din New York City, SUA, a fost proiectat de firma de arhitectură Napoleon LeBrun & Sons, care și-a bazat formă exterioară a blocului pe această campanila. Replici ale turnului actual se află în complexul
Campanila San Marco () [Corola-website/Science/333503_a_334832]
-
ele deasupra coloanei vertebrale. Coada groasă, foarte masivă, scvaliformă, lățită la bază, mai scurtă decât corpul, cu un pliu cutanat îngust de-a lungul marginii inferioare. Coada poartă spre vârful său 2 înotătoare dorsale, prima mai mare decât a doua, situate parțial sau total deasupra bazei înotătoarelor pelviene. Pe laturile cozii câte o expansiune tegumentară lată. Înotătoarea caudală mare, aproape triunghiulară. Înotătoarea anală lipsește. Pielea foarte moale, netedă, complet golașă, lipsită de solzi și de spini. Pe spate se află două
Torpedinide () [Corola-website/Science/330477_a_331806]
-
se trage; Vasile Pârvan și George Vâlsan au presupus că etimologia ar putea fi numele cetății Vicina, menționată în sursele medievale și sediu al perihoretului (περιχωρήτης) Iachint de Vicina (primul metropolit al Țării Românești). Nu se știe precis unde era situată Vicina: unii autori o localizează sub Tulcea actuală, alții în preajma Isaccei, alții la Măcin. Singurul lucru cert este că vechii români dobrogeni au conviețuit în permanență cu alte naționalități: pecinegi, comani, tătari, greci, bulgari, turci, cerchezi, lipoveni... și că au
Graiul dician () [Corola-website/Science/330499_a_331828]
-
o decorație clasică cu influențe baroce și o impresionantă pictură interioară. Somptuozitatea picturii este resimțită tot mai mult pe măsură ce se ajunge la etaj și culminează cu decorația „Sălii de Consiliu”. Bogata pictură murală, cu care este decorată Sala de Consiliu, situată central la etajul clădirii, prezintă motive neoclasice, vegetale și florale cu influențe clare ale barocul italian. Deasupra celor cinci căi de acces în sală se întâlnește pictat câte un peisaj cu monumente reprezentative din Târgoviște (Curtea Domnească, Mitropolia nouă) ori
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
mediul academic central-european, icoanele, de mici dimensiuni, realizate de Gheorghe Tattarescu în stil neoclasic, datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (cca. 1863-1864) prin intermediul cărora se realizează o trecere subtilă de la pictura religioasă la cea de șevalet situată la etaj. Astfel, cu personajele miniaturale de influență occidentală, în interioare destul de sumar prezentate de Tattarescu, deschidem calea vizitatorului spre portretele anonime de boieri. Acestea amintesc, prin costume și chipurile expresive „zugrăvite” schematic, de tradiția tablourilor votive ale diferiților ctitori
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
de potențialul arheologic unic: prezența unor așezări pre- și protoistorice, unele dintre acestea constituind descoperiri reprezentative pentru acestă zonă a Munteniei; termele și castrul sunt păstrate integral și fac parte din seria de monumente romane din secolul II p. Chr., situate în zona subcarpatică alături de castrele de la Drajna de Jos și Mălăești din județul Prahova și Voinești din județul Argeș; necropola din secolele III-IV p. Chr. este unul dintre cele mai importante situri pentru stabilirea cronologiei culturii Sântana de Mureș - Cerneahov
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
Scuturile postoculare sau postocularele ("Scuta postocularia"), numite și scuturi postorbitale sunt solzii șerpilor situați simetric pe laturile capului în spatele ochiului între scuturile supraoculare și scuturile supralabiale. Ele separă ochiul de scuturile temporale. În partea de sus, ele sunt în contact cu scutul supraocular și scutul parietal. În partea inferioară, ele sunt în contact cu
Scutul postocular () [Corola-website/Science/334069_a_335398]
-
parietal. În partea inferioară, ele sunt în contact cu scuturile supralabiale și eventual cu un scut subocular. Postocularele sunt prin marginea lor posterioară în contact cu scuturile temporale. Anterior ele mărginesc partea posterioară a ochiului. Pot fi mai multe postoculare situate unul sub altul. Nici un postocular nu poate fi situat în întregime între ochi și un scut supralabial. Un solz care nu atinge cel puțin o parte din scuturile temporale nu este un postocular. Scut ocular
Scutul postocular () [Corola-website/Science/334069_a_335398]
-
Scuturile supralabiale sau supralabialele ("Scuta supralabialia"), numite și scuturi labiale superioare sau labialele superioare sunt solzii șerpilor situați simetric pe laturile capului și care mărginesc deasupra buzele superioare. Supralabialele variază, în număr și mărime, după specii, și chiar în interiorul aceleiași specii; de obicei sunt în număr mai mic de 10. Ele sunt situate între scutul rostral și comisura
Scutul supralabial () [Corola-website/Science/334076_a_335405]
-
a fost aromânul Frederic Petru baron Duka (Duca) de Kádár (1756-1822). El a fost cel mai înalt grad de general după acel unui Feldmareșal în armatele Imperiului Austriac și Austro-Ungariei până în 1915, când a fost creat titlul de „Generaloberst” (general-colonel) situat intre Feldmareșal și . Titlul a corespuns cu acel unui general de cavalerie și a contat până în anul 1908 pentru generalii de artilerie și infanterie. Atunci numele de „Feldzeugmeister de infanterie” a fost transformat în „general de infanterie”. Așa rangul de
Feldzeugmeister () [Corola-website/Science/334052_a_335381]
-
sub forma unui cioc de rață. Au 2 perechi de nări tubulare; nara anterioară cu tentacule pe marginea sa posterioară, acestea sunt formate dintr-un tentacul mai lung, având la bază două ramificații mai mici. O singură înotătoare dorsală, lungă, situată posterior, formată în întregime din radii moi. Înotătoarea anală fără spini, asemănătoare ca mărime, formă și poziția cu înotătoarea dorsală. Înotătoarea dorsală și anală sunt unite cu înotătoarea caudală printr-o mică membrană, incompletă. Înotătoarele pectorale largi în formă de
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
deschisă, se află în centrul unei coroane mari formată din raze întunecoase. Au 2 perechi de nări tubulare (alungite în formă de tuburi scurte); nara anterioară cu un lob foarte mic pe marginea sa posterioară. O singură înotătoare dorsală, lungă, situată posterior, formată în întregime din radii moi. Înotătoarea anală fără spini, asemănătoare ca mărime, formă și poziția cu înotătoarea dorsală. Înotătoarele dorsală și anală nu sunt unite cu înotătoarea caudală, fiind despărțite net de un spațiu scurt de caudală. Înotătoarea
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
Statul Major al Marinei, din 1789 până în 2015. Este situat în arondismentul 8, pe Place de la Concorde. A fost desenat în anul 1766 de arhitectul Ange-Jacques Gabriel în cadrul creării a Place de la Concorde, în același timp cu o clădire geamăna situată pe cealaltă parte a Rue Royale. Este inspirată de colonada din Louvre construită de Claude Perrault. În proprietatea a Coroanei franceze, clădirea a fost afectată la administrația regală a depozitelor de mobilă (în ), care s-a mutat în noul său
Palatul Marinei () [Corola-website/Science/335350_a_336679]
-
capitala la Moriande, Orașul Alb. Simbolul Principatului este Dragonul și, după lovitura de stat care a adus la putere dinastia Komyr, provincia a cunoscut un avânt economic deosebit facilitat de apelarea la serviciile Case de cartografi Anturasi. Capitala acestei provincii situate la sud de Nalenyr este Kelewan, Orașul Ilustrat, localitate care a fost capitala Imperiului. Având ca simbol Ursul, Principatul este condus de dinastia Telanyn. Acestea sunt situate în sud-vestul Erumvirinei și cuprinde Principatele: Ceriskoron, Gloysan, Hyreoth, Miromil și Moryth. Regiunea
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
trupelor teatrale locale sau în trecere prin oraș, clădirea a devenit repede neîncăpătoare. A fost închiriată de la domnitorul Mihail Sturdza casa lui Teodor Balș, pe care acesta o moștenise și care slujise drept palat domnesc lui Ioniță Sandu Sturdza. Clădirea, situată cam la jumătatea distanței între Râpa Galbenă și Parcul Copou, a fost amenajată de Alexandru Costinescu, care a realizat „un parter amfiteatral, congiurat cu trei rânduri de lojă și cununat cu o galerie și o scenă întinsă.” Inaugurarea a fost
Teatrul din Copou () [Corola-website/Science/331801_a_333130]
-
fiind situată pe o secțiune închisă a premetroului. Începute în 1977, lucrările la stație au fost stopate în 1981 și au fost reluate abia în 2013. Zegel a fost inaugurată pe 18 aprilie 2015, odată cu Tunelul Reuzenpijp pe care este situată. Stația a fost inițial proiectată pentru tramvaiele care rulează la suprafață pe "Turnhoutsebaan", linia spre Deurne și linia , care circulă pe "Stenenbrug" către cimitirul Silsburg din Deurne. Lucrările la stație au început în 1977, odată cu cele la tunelul Reuzenpijp, dar
Zegel (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335614_a_336943]
-
apartamentele de primire și camerele, în număr de 15, destinate vizitatorilor, confesorilor și capelanilor, cât și magistratului din Bezonvaux când acesta se deplasa la abație. Această clădire se afla în fața tindei și turnurilor bisericii la care se ajungea prin galeria situată de-a lungul locuinței abațiale. Camera Monseniorului era cea mai luxoasă (acolo sta Monseniorul de Hontheim când rămânea la abație; secretarul său locuia alături de el). Încăperea, cu plafon în stil francez, planșeu de stejar, era mobilat cu un pat (de
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
zi pe armata pentru reușita refacerii unui tendon rupt la un cal, fapt considerat atunci ca fiind o performantza chirurgicală. În februarie 1956, li s-a nascut băiatul, iar după absolvirea facultății, Eleonora a primit o repartiție într-o localitate situată departe de Iași, situație care nu le mai permitea să fie împreună. Pentru a evita acest lucru, Andrei a luat decizia radicală de a demisiona din armată în martie 1957, soția ajungând în satul Dobrun din județul Olt, ca medic
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
spiculi), de aspect globular cu diametrul de 7 nm, dispuse la intervale de 10 nm, care sunt în totalitate formate din proteine glicozilate - glicoproteine (GP), regrupate în macromolecule trimerice responsabile de aspectul granulat vizibil la microscopia electronică. În interior este situată nucleocapsida (ribonucleocapsida sau ribonucleoparticula, RNP) de simetrie helicoidală, cu diametrul de 40-50 nm și pasul helixului de 5 nm, având în interior un spațiu axial, vizualizat ca o zonă clară de 20 nm. Nucleocapsida este un complex ribonucleoproteic, constituit din
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
central cum ar fi un server sau o gazdă stabilă. Perechile sunt atât furnizori cât și consumatori de resurse, în contrast cu tradiționalul sistem client-server unde serverul este furnizor iar clientul este consumator. Calculatoarele într-o rețea P2P sunt în mod normal situate unul lângă altul și rulează aceleași protocoale de rețea. Majoritatea rețelelor rezidențiale din ziua de azi sunt rețele P2P. Utilizatorii rezidențiali își configurează computerele astfel încât să permită partajarea de fișiere, imprimante și alte resurse în mod egal între toate dispozitivele
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
unii autori îi încadrează ca aparținând sectorului estic al Munților Maramureșului. Popular sunt cunoscuți sub denumirea de „"Culmea", "Obcina" sau "Munții Țapului"", după numele vârfului Țapul (Mare). Sunt localizați între Munții Maramureșului (situați la vest) și Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecăniș situată la est), fiind delimitați de formațiunile respective de către Râul Țibău, respectiv Cârlibaba. La sud sunt delimitați de către valea Bistriței Aurii de Munții Suhard Spre nord se află granița cu Ucraina. Fac parte din unitatea (controversată) a "Munților Bistriței Aurii" (alături de
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]