6,823 matches
-
viața, preocupările, pierd din claritatea și din coerența gândurilor, a atitudinilor, a reacțiilor, iar "acest suiș și coborâș al curbelor sentimentelor lor îi împing într-o profundă amărăciune, dezamăgire, nefericire și disperare" (idem). În gelozie, se amestecă, stând să explodeze: • strigătul de ajutor care cere apropiere, căldură, încredere; • dorința de a fi mai important decât celălalt; • groaza de a vedea prăbușindu-se o ordine considerată până atunci trainică (idem). Gelozia este o stare afectivă complexă, un tensionat și dinamic amestec de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un proces amorțit, lipsit de suflu și de atractivitate, fad și plicticos. 48 Les Carter (2007) consideră că mânia este legată de "dorința disperată de dragoste, recunoaștere și importanță. Stârnită de lipsa de apreciere, mânia poate fi înțeleasă ca un strigăt de eliberare de durerea asociată cu sentimentul de insignifianță" (p. 120). Oamenii constant furioși, nervoși sunt oameni nesiguri; ei "sunt atât de obsedați de a-i face pe ceilalți să-i respecte, încât scrie psihoterapeutul american nu au învățat să
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cultural existența teatrului și a muzeului, dar despre presă, ca parte a actului cultural la Bârlad, nu vorbește nimic, uitându‐se adevărul din spusele lui Iorga: “Presa e o catedră, un amvon, un post de observ ație, de unde se scot strigătele de alarmă și se dau semnalele...” Ca să existe teatru și muzeu la Bârlad, presa a tot scos strigăte și a dat semnale din postul său de observație încă din 1870, când a apărut „Semănătorul”, primul ziar la Bârlad. Dar cine
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nimic, uitându‐se adevărul din spusele lui Iorga: “Presa e o catedră, un amvon, un post de observ ație, de unde se scot strigătele de alarmă și se dau semnalele...” Ca să existe teatru și muzeu la Bârlad, presa a tot scos strigăte și a dat semnale din postul său de observație încă din 1870, când a apărut „Semănătorul”, primul ziar la Bârlad. Dar cine are nevoie, într‐ atât de strigătele și semnalele presei? N‐au avut nici cei din 1958 - care au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
semnalele...” Ca să existe teatru și muzeu la Bârlad, presa a tot scos strigăte și a dat semnale din postul său de observație încă din 1870, când a apărut „Semănătorul”, primul ziar la Bârlad. Dar cine are nevoie, într‐ atât de strigătele și semnalele presei? N‐au avut nici cei din 1958 - care au adus sfârșitul presei la Bârlad pentru trei decenii și mai bine, nu au nici ast ăzi alții, care, după cum se știe, reclamă tot mai mult deranjul pe care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aprilie 1935, prof. Constantin Gh. Moroșanu publica o „Scrisoare deschisă acuzatoare către administratorii orașului Bârlad.” * Mare iubitor al oamenilor - nu numai al timpului, toamnelor, primăverilor și florilor - dar mai ales a plugarului căruia în „Rondelul plugarului” George Nedelea îi transmite strigătul de înfrățire cu pământul: „Eu ar și semăn, și prășesc / Pământul mi‐ i prieten bun, / Cu dânsul veșnic mă cunun / Și numai pentru el trăiesc / Și tot în el mă odihnesc / Când anii vieții mele apun.../ Eu ar și semăn
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Vorbind din zeitatea / Copacului său vertical / S‐a logodit / Cu cernelurile instalate / Și cu pan a suflată / Cu metal astral / Înfruptându‐ se / Din minunea cristică / De a fi om / La masa tăcerii lui / Clipa trăiește / Împărțind lumină / Până la geamătul / Ultimului strigăt. Revista Pagini medicale bârlădene, realizată de bârlădeni, dar nu numai de ei, utilă medicilor și cititori lor în general, din întreaga România. Un mare merit are familia Nicu Botezatu, fiul fostului meu coleg Alexandru Botezatu - Bârlad. A se vedea și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la muncă... ... Dorim să fim accesibili nu numai Bârladului, ci de asemenea, oricărei categorii de cititori... Cele de mai sus apăreau sub spusele lui Nicolae Iorga: „Revista e o catedră, un amvon, un post de obse rvație, de unde se scot strigătele de alarmă și se dau semnalel e.” Într‐adevăr, revista a fost cu ochii la ce făceau bârlădenii și la alte publicații - decât cele din localitate - dar și gazetarii cu ochii la cei de la Țara de Jos. Recenzia la Revista
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
repetată din somn cu amintirea detaliată a viselor terifiante din cursul somnului; c) enurezisul funcțional, constă în pierderea de urină în somn; d) teroarea de somn, constă din episoade repetate de deșteptare bruscă din somn, începând de regulă printr-un strigăt de panică al bolnavului; e) somnambulismul constă din episoade repetate ale unei secvențe de comportamente de la sculatul din pat și mersul împrejur fără ca persoana să fie conștientă de aceasta, urmată apoi de adormire și ulterioară amnezie completă. Tulburările de vis
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice: a) mimică mobilă, privire strălucitoare, expresie jovială și euforică, atitudine amicală, familiară; b) comportamentul se caracterizează printr-o mare labilitate psiho-motorie, polipragmazie dezordonată, putând atinge formele agitației psiho-motorii cu manifestări coleroase, violente, antisociale; c) limbajul se caracterizează prin logoree, strigăte, vociferări, calambururi sau expresii obscene, limbaj moriatic; d) dispoziție afectivă euforică, bună dispoziție însoțită de strigăte, cântece, gesticulație largă, adesea dezordonată; e) tulburări de ordin intelectual manifestate prin atenție distributivă, de o mare labilitate, dar incapabilă de a se fixa
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizează printr-o mare labilitate psiho-motorie, polipragmazie dezordonată, putând atinge formele agitației psiho-motorii cu manifestări coleroase, violente, antisociale; c) limbajul se caracterizează prin logoree, strigăte, vociferări, calambururi sau expresii obscene, limbaj moriatic; d) dispoziție afectivă euforică, bună dispoziție însoțită de strigăte, cântece, gesticulație largă, adesea dezordonată; e) tulburări de ordin intelectual manifestate prin atenție distributivă, de o mare labilitate, dar incapabilă de a se fixa pe ceva anume, o exaltare a memoriei, fugă de idei, gândire prin asonanță, asociații rapide, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bunelor intenții în performanță de vârf 14. Stabilirea obiectivelor pentru a modela comportamentul Grăbește-te încet. Benjamin Franklin Puține lucruri consumă atât de mult din timpul destinat managementului ca stabilirea obiectivelor. Stabilirea unor obiective „realiste, accesibile și provocatoare” a constituit strigătul de luptă al multor manageri și consultanți în domeniul managementului. De fapt, organizarea de cursuri pentru stabilirea obiectivelor, însoțite de „conducerea unei ședințe pentru aprecierea unei performanțe eficiente”, sunt cele mai nespecializate cursuri de instruire oferite de majoritatea companiilor. S-
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Beethoven din Viena, omul în care el vedea întruchiparea geniului. În cartea sa, al cărei subtitlu Datoria geniului este o aluzie la Weininger, Ray Monk, biograful lui Wittgenstein, se exprimă categoric în ceea ce privește pecetea pe care a lăsat-o asupra acestuia strigătul disperat al lui Weininger: „Iubirea și dorința sexuală nu sunt doar fundamental diferite, ci se exclud reciproc. În despărțirea strictă a iubirii de dorința sexuală, în atitudinea fără compromis că valoroasă este numai opera geniului, în convingerea că sexualitatea este
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ceea ce simțim la ceea ce simțim nu este diferit de cel al manifestărilor nonverbale. Și unele și celelalte sunt în aceeași măsură manifestări a ceea ce simțim. „Durerea, frica și plăcerea nu sunt publice în felul în care sunt urletul, țipătul și strigătul; dar în măsura în care le percepem ca având o anumită semnificație, aceste senzații sunt un element intrinsec în descrierea a ceea ce auzim.“ (Marie McGinn, Wittgenstein and the Philosophical Investigations, p. 166.) Când percepem o anumită expresie a feței, a privirii, anumite gesturi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
noului spirit al vremii”, U. își propune să facă „o revoluție spirituală”, să se articuleze la noua intelectualitate a Europei, la Internaționala Intelectuală, aflată sub semnul pacifismului și considerată „un larg suflu de vijelie prin pulberea de lumi vechi, de strigăte de durere, de revoltă, de milă, covârșite de alte strigăte ale omului revenit la conștiința menirii sale superioare”. S-ar zice că e vorba de un crez creștin, misionar, dar U. stă în mod evident sub influența ideilor pacifiste susținute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
revoluție spirituală”, să se articuleze la noua intelectualitate a Europei, la Internaționala Intelectuală, aflată sub semnul pacifismului și considerată „un larg suflu de vijelie prin pulberea de lumi vechi, de strigăte de durere, de revoltă, de milă, covârșite de alte strigăte ale omului revenit la conștiința menirii sale superioare”. S-ar zice că e vorba de un crez creștin, misionar, dar U. stă în mod evident sub influența ideilor pacifiste susținute de grupul francez Clarté, întemeiat de scriitorul Henri Barbusse după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
poetul Plumbului - viziune, în fond, neagreată de iubitorii liricii bacoviene: "Printr-o tendință fatală, totul, chiar și revoluțiile, se pervertesc într-o fiară apocaliptică; așezată, cu profilul neclintit și, mai ales, grav - dar fără adevărata gravitate - ea îi smulge un strigăt de ură lui Baudelaire. Este burghezia. Să fim mediocri ! Să ne îmbogățim! devine idealul zilei și marea sărbătoare a anului este promenada boului gras". Exegeta, totodată, menționează: "Deși burghezia se proiectează pe plan social, semnificația sa este totuși spirituală: "O
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
uzuale, se transformă, printr-o matematică secretă, care le subliniază și mai mult banalitatea prozaică, în luciri calme, în ecouri de muzicalitate. Bacovia recompune o lume dezorganizată, descompusă, într-un spectru de culori, o închide într-un vas de cristal. Strigătul rămîne îngropat pentru că doar el, Bacovia, atinge cu adevărat umanul. Tonul pur, liric, se iscă tocmai din disperarea sa neagră și incurabilă. Mereu autentic, Bacovia ne marchează și ne rămîne pentru totdeauna foarte aproape". În atmosfera românească a debutului bacovian
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sînt, dacă mai este posibil, în final trezitoare: "Bacovia reprezintă toată Moldova de Jos, decadența sa istorică, inhibiția resimțită biologic chiar prin corp, auditiv, prin aceste sunete dizarmonice și false, ori vizual, prin noroi, prin fum, prin ruine. Bacovia este strigătul de dispariție al întregii Moldove. Ultimul dintre cei mari, George Enescu, e pe moarte. In curînd va risca același lucru întreaga Românie, care după Cioran, unul dintre spiritele românești actualmente cele mai simptomatice, și-a ratat destinul istoric. Este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
unul dintre ei făcând și comentarii nepotrivite pe site-ul ziarului), acum ar fi avut-o în viață. E groaznic să trăiești așa ceva. Cum să-ți crești oare copilul? Te pune pe gânduri, de asemenea, și constatarea că nici de strigătul disperat al mamei celei dispărute ("Dumnezeu trebuie să fie mândru că mi-a luat ceea ce aveam mai drag!") nu-și va mai aduce aminte nimeni săptămâna viitoare, necum de gestul neomenesc de frumos făcut de o tânără care a încercat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
acest eșec transmite un mesaj periculos; erodează încrederea în lege și în comunitatea internațională; subminează un pilon al păcii mondiale: faptul că toate conflictele trebuie soluționate prin mijloace politice, nu prin forță, nu prin violență; aceasta a oferit extremiștilor un strigăt puternic de adunare. Ei exploatează nedreptățile și acest conflict persistent pentru a construi o legitimitate și a recruta combatanți străini în Europa și în lume; conflictul israeliano-palestinian nu poate decât să producă mai multă ură, violența și teroare în lume
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Affairs, Spring 1981. Gheorghe, Violeta, " Conflictul israeliano-palestinian ar putea "scăpa de sub control" (Kerry)", Agerpres.ro, 25 noiembrie 2015. http://www.agerpres.ro/externe/2015/11/ 25/conflictul-israeliano-palestinian-ar-putea-scapa-de-sub-control-kerry--16-13-47. Gheorghe, Violeta, "Regele Iordaniei în PE: eșecul procesului de pace în Orientul Mijlociu, un strigăt de adunare pentru jihadiști", Agerpres.ro, 10 martie 2015, http://www.agerpres.ro/externe/2015/03/10/regele-iordaniei-in-pe-esecul-procesului-de-pace-in-orientul-mijlociu-un-strigat-de-adunare-pentru-jihadisti-16-45-34. Gianniou, Maria, "Europe and the Israeli-Palestinian conflict: an Overview", December 2009, http://www.ekem.gr/index.php?option=com content&view=article &id
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
relansează joi negocierile de pace directe, la Washington", în Mediafax.ro, 1 septembrie 2010, http://www.mediafax.ro/externe/israelienii-si-palestinienii- relanseaza-joi-negocierile-de-pace-directe-la-washing ton-7085229/. Accesat: 8 septembrie 2010. 838 Violeta Gheorghe, "Regele Iordaniei în PE: eșecul procesului de pace în Orientul Mijlociu, un strigăt de adunare pentru jihadiști", Agerpres.ro, 10 martie 2015, http://www.agerpres.ro/ externe/2015/03/10/regele-iordaniei-in-pe-esecul-procesului-de-pace-in-orientul-mijlociu-un-strigat-de-adunare-pentru-jihadisti-16-45-34. Accesat: 16.01.2016. 839 Gerald M. Steinberg, "The European Union and the Middle East Peace Process", în Jerusalem Center for Public
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pe scurt capacitatea de analiză și sinteză fonematică. T. Slama-Cazacu, arată că fonemele încep să apară în jurul vârstei de 3 luni, când se realizează legătura dintre sunetul auzit și cel emis. R. West precizează că „vorbirea nu se dezvoltă din strigătele de protest, foame sau durere ale copilului, acestea pot fi preexercițiu fonator. Ea se formează din formele de „joc oral” o modulare a tonului laringian, care corespunde cu gânguritul și îngânatul, evocat de emoții plăcute. C. Păunescu arată că modificările
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
burlesc-duios al autoportretelor literare ale lui Eugen Ionescu. Până și formulele adresării directe sună identic: „Domnilor critici, fiți buni și nu mai tăceți”. Poemele publicate (Frunză verde, Pocăință, Imagină, Cântec de toamnă, Mi-ai surâs, Rugă, Dezamăgire, Primăvară, Final, Pământ, Strigăt, Carte poștală) sunt dedicate Emanuelei, Mariannei, Malviei ș.a., dar și - cu același gest teribilist - Lui Dumnezeu, „Mie”. În schimb, capitolul din romanul Malvia conține o poveste de dragoste scrisă în manieră tradițională. Nu lipsește din paginile M. nici bibliografia scrierilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288077_a_289406]