6,704 matches
-
aeriene aliate și o puternică concentrare a artieleriei antiaeriene (Flak). Batalioanele 1 și 2 Flak ale ale Diviziei a X-a Panzer numărau 303 de piese de artilerie. Aceste forțe făceau parte din Regimentul 102 Flak, care era dotat cu tunuri de 88 și 37 mm și tunuri cu tragere rapidă de 20 mm. Apărarea antiaerina germană a fost atât de puternică încât bombardierele aliate nu au reușit să se concentreze zonele de deasupra țintelor, pe care piloții aliați le-au
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
artieleriei antiaeriene (Flak). Batalioanele 1 și 2 Flak ale ale Diviziei a X-a Panzer numărau 303 de piese de artilerie. Aceste forțe făceau parte din Regimentul 102 Flak, care era dotat cu tunuri de 88 și 37 mm și tunuri cu tragere rapidă de 20 mm. Apărarea antiaerina germană a fost atât de puternică încât bombardierele aliate nu au reușit să se concentreze zonele de deasupra țintelor, pe care piloții aliați le-au numit „iadul de-a lungul Meusei”. Pe14
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
batalioane de recunoaștere, elemente ale Diviziei a 71-a de infanterie, cu Divizia a 205-a de infanterie și un batalion de tancuri. Francezii puteau mobiliza peste 300 de tancuri, dintre ca 138 tacuri grele. Tancurile franceze erau înarmate cu tunuri mai puternice și cu blindaje mai bune decât cele germane. Panzer IV avea un blindaj de 30 mm în vreme ce tancul francez Hotchkiss avea un blindaj de 45 mm, iar Char B1 unul de 60 mm. Tunurile blindatelor franceze de 47
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
franceze erau înarmate cu tunuri mai puternice și cu blindaje mai bune decât cele germane. Panzer IV avea un blindaj de 30 mm în vreme ce tancul francez Hotchkiss avea un blindaj de 45 mm, iar Char B1 unul de 60 mm. Tunurile blindatelor franceze de 47, respectiv 75 mm, erau superioare celor germane. În cazul unei lupte în câmp deschis, tancurile lui Guderian nu aveau șanse de victorie în fața celor aliate. Guderian comanda o forță blindată formată în principal din Panzer I
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
Corpului al X-lea, colonelul Poncelet, a încercat inițial să își păstreze unitățile pe amplasamentele inițiale, dar a acceptat fără tragere de inimă să dea ordinul de retragere. Decizia lui a dus la abandonarea de către batalioanele de artilerie a numeroase tunuri grele și a dus retragerea în debandadă a Diviziei a 55-a de infanterie („panica de la Bulson”) și la dezorganizarea parțială a Diviziei a 71-a de infatenterie. Poncelet a fost atât de puternic afectat de rezultatele dezastroase ale deciziei
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
ușoare Panzer I și Panzer II. Ciocnirile inițiale au avul loc la Hannut în timpul Bătăliei Belgiei. Rezultatele au fost aproape identice. În flancul sudic al Bulsonului, comandantul Diviziei I Panzer, generalul Friedrich Kirchner, a suferit o serie de înfrângeri tactice. Tunurile antitanc 3.7 cm PaK 36 s-au dovedit ineficiente în fața puternicelor blindaje ale tancurilor franceze. În confruntările directe, tancurile franceze, cu blindaje și tunuri superioare, au câștigat luptele cu tancurile germane Tancurile germane au fost scoase din luptă într-
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
Bulsonului, comandantul Diviziei I Panzer, generalul Friedrich Kirchner, a suferit o serie de înfrângeri tactice. Tunurile antitanc 3.7 cm PaK 36 s-au dovedit ineficiente în fața puternicelor blindaje ale tancurilor franceze. În confruntările directe, tancurile franceze, cu blindaje și tunuri superioare, au câștigat luptele cu tancurile germane Tancurile germane au fost scoase din luptă într-un ritm rapid. Germanii trebuiau să îi împiedice să cucerească zonele înalte din fața orașului Bulson. Kirchner a fost obligate să își trimită tancurile în luptă
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
și a infanteriei de sprijin întâlnite lângă Chéhéry. Inaintarea germană urmărea să atace la Connage spre sudul orașului Chéhéry, pentru ocolirea liniilor franceze. Kirchner a reacționat rapid, ordonând să fie trimise la Connage două plutoane antitanc. Bateriile antitanc dotate cu tunuri de 37 mm au încercat să oprească blindatele franceze, carea au ocolit poziția de la Connage, deplasându-se mai apoi spre vest. În același timp, infanteria franceză a înaintat din sud-est spre flancul drept german. Atacul infanteriei franceze a fost respins
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
gerniști de asalt și a tancuri din Regimentul al II-lea Panzer la 5 km sud-vest de Bulson. La 10:45, Lafontaine a ordonat o retragere, iar germanilor le-au ajuns în sfârșit în zonă artileria grea a Regimentului Großdeutschland. Tunurile de 88 mm și tancurile grele Panzer III și IV au ajuns în cele din urmă în regiunea confruntărilor armate. Până în acel moment, Batalionul al 7-a de tancuri francez fusese deja distrus, iar Regimentul al 213-alea de infanterie
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
Billotte a fost invulnerabil la loviturile antitanc germane, continuând lupta după ce a fost lovit de 140 de ori. În același timp, echipajul comandat de Billoette a distrus 13 blindate germane - 2 PzKpfw IV și 11 PzKpfw III - și mai multe tunuri antitanc. Motivul pentru care francezii concentraseră unitățile de blindate dotate cu tancuri grele a fost organizarea unui nou atac împotriva capetelor de pod de la Sedan. Bătălian de la Stonne s-a desfășurat între 15 și 17 mai, timp în care orașul
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
a făcut ca blindatele să le depășească în scurtă vreme. Lipsite de spirjinul infanteriei, tancurile franceze au atacat dar au fost respinse. În momentul atacului francez, germanii aveau la Stonne doar un batalion al regimentului Großdeutschland sprijinit de doar nouă tunuri antitanc. Atunci când francezii au luat cu asalt pozițiile defensive germane, au întâmpinat o resitență puternică. Atuncui când germanii au reușit să distrugă trei tancuri Char B1, echipajele franceze au intrat în panică și s-au retras spre sud. Această victorie
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
zece zile. Vasul a trebuit să fie ușurat pentru ca să i se scadă pescajul, ceea ce avea să îi permită să depășească bancurile de nisip din estuar. Pentru aceasta, au fost demontate toate compartimentele interioare. În timpul lucrărilor, au fost îndepărtate cele trei tunuri de 100 mm, tuburile lansatoare de torpile și de dispozitivele de lansare a grenadelor de adâncime. Tunul frontal a fost înlocuit cu unul mai ușor de 3”. Au fost instalate opt tunuri automate Oerlikon de 20 mm pe niște postamente
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
permită să depășească bancurile de nisip din estuar. Pentru aceasta, au fost demontate toate compartimentele interioare. În timpul lucrărilor, au fost îndepărtate cele trei tunuri de 100 mm, tuburile lansatoare de torpile și de dispozitivele de lansare a grenadelor de adâncime. Tunul frontal a fost înlocuit cu unul mai ușor de 3”. Au fost instalate opt tunuri automate Oerlikon de 20 mm pe niște postamente înalte pe punte. Turnul de comandă și timoneria au fost blindate suplimentar, iar de-a lungul bordurilor
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
interioare. În timpul lucrărilor, au fost îndepărtate cele trei tunuri de 100 mm, tuburile lansatoare de torpile și de dispozitivele de lansare a grenadelor de adâncime. Tunul frontal a fost înlocuit cu unul mai ușor de 3”. Au fost instalate opt tunuri automate Oerlikon de 20 mm pe niște postamente înalte pe punte. Turnul de comandă și timoneria au fost blindate suplimentar, iar de-a lungul bordurilor vasului au fost montate blindaje suplimentare pentru protecția comandourilor, care trebuiau să călătorească pe punte
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
trebuia să torpileze porțiel de la întrarea veche în bazinul St Nazaire. Pentru sprijinirea comandourilor au fost desemnate 12 vedete rapide Fairmile B din cadrul Flotilelor a 20-a și a 28-a. aceste vedete au fost înarmate suplimentar cu câte două tunuri automate Oerlikon 20 mm montate la cele couă captele ale lor, pentru suplimentarea puterii de foc asigurate de cele două mitraliere Lewis din dotarea standard. Chiar la sfârșitul pregătirilor pentru atac au fost adăugate patru vedete rapide din cadrul Flotilei a
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
împărțite în trei grupuri. Primul și al doilea s-au deplasat cu vedetele rapide. Cel de-a treilea a fost îmbarcat pe "Campbeltown". Aflat sub comanda căitanuliu Hodgeson, primul grup trebuia să cucerească și apere vechiul dig și să elimine tunurile antiaeriene din partea de sud a bazinului. Mai apoi, trebuiau să se deplaseze în oraș și să distrugă stația electrică, podurile și porțile intării noi în bazin din avantport.. Cucerirea molului era un obiectiv de primă importanță, aici fiind punctul de
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
bazin din avantport.. Cucerirea molului era un obiectiv de primă importanță, aici fiind punctul de evacuare după executarea misiunii. Grupul al doilea comandat de căpitanul Burn trebuia să debarce la intrarea veche în bazinul St Nazaire. Obiectivele lor erau distrugerea tunurilor antiaeriene din zonă și a cartierului general german, să distrugă porțile și podurile de la întrarea veche în bazin și să le apere împotriva unor eventuale contaatacuri din zona bazei submarinelor. Grupul al treilea comandat de maiorul William 'Bill' Copland era
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
de distrugere a docurilor. Germanii aveau în St Nazaire și în zona învecinată aproximativ 5.000 de militari. Portul era apărat de Batalionul de artilerie navală 280 sub comanda căpitanului de marină Edo Dieckmann. Batalionul era dotat cu 28 de tunuri de calibre diferite, de la 75 mm la tunuri montate pe vagoane de cale ferată de 280 mm, toate plasate în poziții de tragere care să acopere toate căile de acces către port. Batalionul era sprijinit în misiunea sa de tunurile
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
Nazaire și în zona învecinată aproximativ 5.000 de militari. Portul era apărat de Batalionul de artilerie navală 280 sub comanda căpitanului de marină Edo Dieckmann. Batalionul era dotat cu 28 de tunuri de calibre diferite, de la 75 mm la tunuri montate pe vagoane de cale ferată de 280 mm, toate plasate în poziții de tragere care să acopere toate căile de acces către port. Batalionul era sprijinit în misiunea sa de tunurile și proiectoarele de căutare lae Brigăzii de artilerie
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
tunuri de calibre diferite, de la 75 mm la tunuri montate pe vagoane de cale ferată de 280 mm, toate plasate în poziții de tragere care să acopere toate căile de acces către port. Batalionul era sprijinit în misiunea sa de tunurile și proiectoarele de căutare lae Brigăzii de artilerie antiaeriană a Marinei sub comanda căpitanului de marină Karl-Konrad Mecke. Brigada ara echipată cu 43 de tunuri antiaeriene cu calibre dce la 20 la 40 mm. Aceste tunuri aveau un rol dublu
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
să acopere toate căile de acces către port. Batalionul era sprijinit în misiunea sa de tunurile și proiectoarele de căutare lae Brigăzii de artilerie antiaeriană a Marinei sub comanda căpitanului de marină Karl-Konrad Mecke. Brigada ara echipată cu 43 de tunuri antiaeriene cu calibre dce la 20 la 40 mm. Aceste tunuri aveau un rol dublu, atât pentru apărarea antiaeriană cât și pentru apărea de coastă. Multe dintre piesele de artilerie erau plasate în locașuri betonate aflate pe acoperișurile bazei de
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
în misiunea sa de tunurile și proiectoarele de căutare lae Brigăzii de artilerie antiaeriană a Marinei sub comanda căpitanului de marină Karl-Konrad Mecke. Brigada ara echipată cu 43 de tunuri antiaeriene cu calibre dce la 20 la 40 mm. Aceste tunuri aveau un rol dublu, atât pentru apărarea antiaeriană cât și pentru apărea de coastă. Multe dintre piesele de artilerie erau plasate în locașuri betonate aflate pe acoperișurile bazei de submarine submarinelor și a altor instalații portuare ale acesteia din urmă
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
baterii de artilerie plasate pe acoperișul casei pompelor și să asigure siguranța podului pe care urmau să se retragă camarazii după terminarea misiunii în zona docului. Căpitanul Roy și sergentul Don Randall au folosit scări de asalt pentru ca să ajungă la tunuri, pe care le-au scos din funcțiune cu grenate, după care s-au grăbit să cucerească podul, ceea ce le-a permis echipelor de demolarea ale căpitanului Bob Montgomery și locotenentului Corran Purdon să părăsească zona. Ei au pierdut 4 oameni
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
se retrăgea spre ieșirea din estuar, vedeta s-a oprit să salveze supraviețuitorii de pe un vas care se scufundase și a fost la rândul ei lovită și incendiată. În dreptul docurilor, vedeta canonieră se piziționase în mijlocul râului, de unde ataca bateriile de tunuri inamice. Comandantul Ryder a raportat că „Rata focului de sprijin s-a făcut în mod evident simțită, iar comandourile din regiunea docului Tirpitz au copleșit fără doar și poate rezistența din acea zonă. A avut loc o scădere apreciabilă a
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
Când a ajuns în dreptul vedetei ML 270, Ryder i-a ordonat să i se alăture, iar echipajele vedetelor au lansat perdele de fum pentru protejarea retragerii. Când au ajuns în largul mării, vedetele au ieșit din raza de acțiunea a tunurilor germane de mic calibru, dar au continuat să fie atacate de artileria de coastă de mare calibru. Vasele britanice ajunseseră la 6 km de țărm, când atileria germană a lansat ultima salvă, ucigând la post unul dintre marinari, Savage. Pentru
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]