8,137 matches
-
și recomanda strângerea scrisorilor mele într-un volum (nu reieșea dacă eu îl revendicam sau îl alcătuiau alții). Observația ar fi fost măgulitoare, dacă n-aș fi știut că vine din partea unui cititor de literatură. În plus, era complet neadevărată: uram scrisorile și nu-mi aminteam să fi produs vreodată una, cu-atât mai puțin să vreau s-o public. Și totuși, individul insista, pe un ton care nu lăsa loc de comentarii: „A se vedea Anexa 1, pag. 10-15“. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și mâine, e bine, e drept, e firesc. Degeaba. Aluatul inconsistent care-mi curge în vene și-n creieri mă împrăștie-n alte forme, modele miniaturale ale durerii. Sunt un om fără prieteni, fidel unei femei care m-a părăsit, urăsc tristețea și înjurăturile, refuz realitatea și-o-nchid sub obloanele bucuriei, dar nimic nu durează, nici mingea împinsă în poartă, nici palma lipită de stâncile Moldoveanului, nici îmbrățișarea nebună în care viețile noastre tremurau în spirtul felinarelor. Ascult Radiohead. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cizmar. Îl purtam în bagajul nostru genetic, alterat de spaime și indecizii. Nu știam cum să procedăm, groaza se-amesteca firesc cu nostalgia, otrăvurile fricii și-ale plăcerii se dizolvau ca zahărul verde pe lingurița de-absint: trebuia să-l urâm sau să-i fim îndatorați? Dimineața, ne-am trezit fierți și nehotărâți. Mihnea s-a uitat la mine ca la un vechi dușman, iar Maria mi-a sărit în brațe cu cea mai mare deznădejde: „N-am închis un ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cotcodăcit. Vei muri de moarte bună. Numai cu noi poți deveni o găină europeană! Ei, dar dacă n-o fi priceput moțata de vorba bună? Nu-i nimic, trecem la faza a doua: amenințările. Auzi, surato, chiar ți s-a urât cu binele? Chiar vrei să știi cum e sa stai pe farfurie în poziția pană? Dar de-o vulpe care să-ți țină noaptea de urât, ce-ai zice? Sau de o partidă de vânătoare cu alice de mistreț... crezi
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
apare un articol care analizează evenimentul. Materialul intitulat "Oamenii din Piața Universității" este unul echilibrat: "Și acum, ca de fiecare dată, în Piața Universității au fost mai multe categorii de oameni, depinde pe care vrei s-o privești. Dacă îl urăști pe Băsescu, îi vezi imediat pe activiștii PD, pe Theodor Stolojan și grupul său de liberali de pripas și poți ușor trage concluzia că toată manifestarea a fost regizată politic și electoral. Dacă îl iubești pe Traian Băsescu, îi vei
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
patriotismul este relevată și de faptul că Dumnezeu este conjurat continuu întru slăvirea patriei. După ce li se transmite elevilor cât de importantă este ruga către dumnezeire în vederea ținerii lor sănătoși, aceștia sunt îmboldiți să se roage la Dumnezeu pentru "a urî tirania, nedreptatea, și pre toți aceia câți fac rău patriei și celor de un neam cu noi, și a iubi patriotismul, dreptatea și pre toți aceia câți fac bine patriei și neamului pământesc" (p. 31). Copiilor le sunt prezentate apoi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de către alții. Oamenii, uniți sub un guvern comun, vin cu încetul într-o armonie de idei și năravuri, încât formează o voință, o aplecare. Duh public și patriotism numai atunci este cu putință la o nație, când încetează rivalitățile cele urâte dintre părțile ei; când fiecare parte începe a uita interesul său particular și drepurile sale exclusive, și își caută folosul său în prosperitatea și înflorirea totului (pp. 58-60). Fără să menționeze explicit țările române, este indubitabil faptul că afirmațiile fac
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
monarhiei, transformând statul din Regatul României în Republica Populară Română. Prin înlăturarea monarhiei, a fost dărâmată în țara noastră una din cele mai puternice citadele reacționare. Era necesară înlăturarea unei forme de stat moștenite din timpurile întunecate ale Evului Mediu, urâtă de popor, formă de stat care constituia o mare piedică în drumul desvoltării revoluționare a României (Roller, 1952, p. 747). Am văzut cum semnificațiile monarhice asociate zilei de 10 mai (1866, 1877, 1881) au fost evacute odată cu repilonarea ordinii temporale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
chiar nunta de argint sau chiar nașterea primului nepot etc.), sunt situate în contextul realității comuniste. Dincolo de toate privațiunile create de sistemul comunist, acesta era fundalul social politic în care indivizii își trăiau viața, legau prietenii, întemeiau familii, iubeau și urau. În ciuda lipsurilor endemice cauzate de economia planificată socialistă, nu este deloc dificil de înțeles că oamenii ale căror evenimente sociale semnificative s-au consumat în timpul fostului regim să se raporteze pozitiv față de trecutul comunist. Din punct de vedere biografic, indivizii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
împotrivi prințul; râdea și el. Aproape tot timpul cât m-am aflat în străinătate am locuit în același sat elvețian; arareori făceam câte o călătorie prin împrejurimi, deci, ce să vă învăț? Mai întâi doar nu mi-a mai fost urât; am început curând să mă însănătoșesc; apoi fiecare zi mi-a devenit scumpă și, pe măsura trecerii timpului, și mai scumpă, încât am început să-mi dau seama de acest lucru. Însă mi-e destul de greu să vă povestesc de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pentru el copiii, înaintea sfârșitului... Dar mai bine vă povestesc mai târziu despre acest bolnav, acum vă voi spune cum a început totul. Mai întâi, copiii nu m-au îndrăgit. Eram prea mare, întotdeauna sunt neîndemânatic; știu că sunt și urât... în sfârșit, mai conta și faptul că eram străin. Din capul locului copiii au râs de mine, iar apoi chiar au început să arunce cu pietre în urma mea, după ce m-au pândit și au văzut că am sărutat-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dispărut. Ședeam în vagon și mă gândeam: „Acum merg printre oameni; poate, nu știu nimic, dar a început o viață nouă“. Mi-am pus în gând să-mi împlinesc cinstit și ferm menirea. Poate că printre oameni îmi va fi urât și greu. Pentru început, m-am decis să fiu cu toți politicos și sincer; doar nimeni nu va pretinde mai mult de la mine. Și în această privință, poate, voi fi luat drept copil, dar nu-i nimic! Mereu, cine știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de persoană. Fereastra era coborâtă. Deodată, înaintea ultimului șuierat, urcă două dame cu o cățelușă și se așază chiar vizavi de mine; întârziaseră; una era îmbrăcată foarte luxos, în albastru-deschis; cealaltă - mai modest, în mătase neagră, cam decolorată. Nu-s urâte deloc, se uită de sus, vorbesc englezește. Eu, firește, îmi văd de ale mele: fumez. Adică m-am gândit să renunț, însă, totuși, fumez în continuare, pentru că fereastra e deschisă. Cățelușa șade pe genunchii doamnei în albastru, e mică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ființă distinsă, deși cu unele cusururi. Tu n-ai ce căuta aici, îl luă la rost Varia, din prag, pe Kolea. Du-te la tata. Vă plictisește, prințe? — Deloc, dimpotrivă. — Așa, surioară, ia-te de mine! Uite, tocmai asta-i urât la ea. De fapt, m-am gândit că negreșit tata o să plece cu Rogojin. Sunt sigur că acum îi pare rău. Cred că ar trebui să văd ce e cu el, adăugă Kolea, ieșind. — Slavă Domnului, am luat-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la Nastasia Filippovna, chiar și cu puțin scandal, însă nu avea deloc nevoie de un scandal în toată legea: generalul era beat criță și, purtat de cea mai avântată elocință, vorbea neîncetat, sentimental și lacrimogen. Trăncănea mereu că, datorită comportării urâte din partea tuturor membrilor familiei lui, totul s-a stricat și că, în sfârșit, situației trebuie să i se pună capăt. Ajunseră într-un târziu pe strada Liteinaia. Încă mai era moină; un vânt deprimant, călduț, jilav șuiera pe străzi, echipajele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o nepoată, gheboasă și rea ca o cotoroanță, despre care se zicea că i-ar fi mușcat odată bătrânei un deget; însă și nepoata murise, așa că bătrâna, de vreo trei ani, trăia singură-cuc, de azi pe mâine. Îmi era cam urât în casa ei, de fapt și baba era o ființă de tot nimicul, nu puteai stoarce de la ea o vorbă mai acătării. A ajuns până acolo, că mi-a furat un cocoș. Nici acum nu-s sigur, dar numai ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Printre cei de această părere se număra, de altfel, fantele și cuceritorul de inimi Zaliojev. Însă alții, mai ales domnul cu pumnii, chiar dacă nu pe față, ci doar în inimă, nutreau pentru Nastasia Filippovna cea mai profundă desconsiderație, chiar o urau și veniseră spre ea ca la un asediu. Totuși splendidul aranjament al primelor două camere, lucrurile de care ei nu mai auziseră și pe care nu le mai văzuseră, mobilele rare, tablourile, statuia uriașă a Venerei, toate acestea le produseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
deodată Rogojin, încet, dar cu un aer de profundă convingere. — Și măcar dacă ai muri de foame, dar se zise că ai leafă frumoasă! Și, pe lângă rușine, mai erai în stare să duci în casă o soție pe care o urăști! (Căci mă urăști, știu asta!) Da, acum cred că un om ca tine e în stare să înjunghie pentru bani. Doar în ziua de astăzi i-a apucat pe toți o asemenea lăcomie, încât n-au în cap decât banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dar cu un aer de profundă convingere. — Și măcar dacă ai muri de foame, dar se zise că ai leafă frumoasă! Și, pe lângă rușine, mai erai în stare să duci în casă o soție pe care o urăști! (Căci mă urăști, știu asta!) Da, acum cred că un om ca tine e în stare să înjunghie pentru bani. Doar în ziua de astăzi i-a apucat pe toți o asemenea lăcomie, încât n-au în cap decât banii, de parcă s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și i-a făcut o impresie aproape extraordinară. „Asta se vede din faptul că îl invită să vină la ea în fiecare dimineață, între orele unu și două, și că acesta o vizitează zilnic, iar prințesei nu i s-a urât până acum de el“, încheie generăleasa, adăugând că, datorită „bătrânei“, prințul a început să fie primit de două-trei familii din lumea bună. „E bine că nu șade toată ziua în casă și nu se rușinează ca prostul.“ Fetele, cărora li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
despre prinț și despre șederea acestuia la Moscova. Iar Ptițân putea ști chiar mai multe decât toți. Însă, în ce privește afacerile, era un om extrem de tăcut, deși, firește, Variei îi destăinuia totul. Din această pricină, pe loc, generăleasa începu s-o urască și mai mult pe Varvara Ardalionovna. Însă, oricum ar fi, gheața a fost spartă și deodată a început să se poată vorbi despre prinț cu voce tare. Pe deasupra, încă o dată a ieșit în evidență impresia neobișnuită pe care prințul o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mine, spuse încet Parfion, fără să se miște din loc și sprijinindu-și capul pe palma mâinii drepte. Nu te-am văzut de mult. Prințul se așeză. Amândoi tăcură din nou. — De îndată ce nu mai ești în fața mea, simt că te urăsc, Lev Nikolaevici. În aceste trei luni, de când nu te-am văzut, zău că te-am dușmănit în fiecare clipă. Aș fi fost în stare să te otrăvesc cu ceva! Uite-așa. Iar acum nu e nici o jumătate de oră de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
iubit iubim altfel, adică în toate e o deosebire, continuă el încet, apoi tăcu câteva clipe. Uite, tu zici că o iubești cu milă. Dar eu n-am nici un pic de milă din asta pentru ea. De fapt, mă și urăște mai mult decât pe oricare altul. O visez acum în fiecare noapte: parcă ar fi cu altul și și-ar râde de mine. Chiar așa e, frățioare. Merge cu mine la altar, dar a uitat până și să se gândească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu poate fi deosebită de ură, zise prințul zâmbind, și, dacă o să-ți treacă, nu-i mare lucru să se întâmple o nenorocire și mai amarnică. Frate Parfion, dacă îți spun că... — Că o s-o înjunghii? Prințul tresări. — O s-o urăști mult pentru dragostea ta de acum, pentru tot chinul pe care îl ai acum de pe urma ei. Pe mine mă miră cel mai mult că e în stare din nou să se mărite cu tine. Când am auzit ieri, de-abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cap; în al doilea rând, ar fi chiar necuviincios din partea lor... dădu el, în sfârșit, lămuriri la întrebarea directă a prințului. — Dar de ce? îl dojeni prințul. Zău, nu reușești decât să mă chinuiești cu supravegherea și paza asta. Mi-e urât stând singur, ți-am mai spus de câteva ori, însă dumneata, cu datul permanent din mâini și cu mersul în vârful picioarelor, îmi adâncești și mai mult plictisul. Prințul făcea aluzie la faptul că Lebedev, sub pretextul liniștii de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]