6,587 matches
-
festivă de Jacques Ibert, am admirat flexibilitatea coardelor, transparența lemnelor, strălucirea alămurilor, atacul prompt al percuției. Lucrarea, datând din 1940, ca stil este eclectică, însă ideile muzicale sunt suculente, lipsite de artificii, luxuriant orchestrate. Am ascultat apoi Capriciul românesc pentru vioară de Enescu (pus în circuitul concertistic prin orchestrația în pur stil enescian de Cornel Țăranu), într-o tălmăcire echilibrată, străbătută de spiritul scriiturii violonistice inconfundabil al lui Enescu (mai cu seamă în pasajele lente, de introspecție visătoare), datorată lui Remus
Kitajenko: lec?ie de m?iestrie by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83542_a_84867]
-
asemenea anvergură: unitatea de concepție cultura sunetului, subordonarea personalității fiecăruia față de înscrisul partiturii au fost dominantele concertului. Sudura a fost totală, simțirea și expresia strunite sau dezlănțuite (când era cazul), articulația formală perfect coerentă. Niciunul dintre cei patru (Erika Geldsetzer - vioară, Sascha Frömbling - violă, Konstantin Heidrich - violoncel, Dirk Mommertz - pian) nu a ieșit în evidență decât numai atunci și numai cât partitura o impunea: strălucire, lirism, patos, culoare, vigoare, vivacitate, introspecție cât cuprinde și toate și mai ales (din plin) un
Perfect spirit cameral by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83555_a_84880]
-
de Enescu, în care am apreciat sunetul calitativ, desfășurarea corectă a temelor, fără a avea însă dinamismul cerut, în timp ce paginile nostalgice, evocatoare, s- au reliefat prin însăși scriitura transparentă, plină de poezie a partiturii. A urmat Concertul nr. 3 pentru vioară și orchestră în si minor op. 61 de Saint-Saens, în care Renaud Capucon, după un început ezitant, a reușit să ne convingă că este un violonist redutabil, cu un discurs muzical conturat cu fermitate, cu un sunet cald și vibrant
Din nou Toulouse by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83545_a_84870]
-
meditaŃia, anvergura și claritatea construcŃiei. Întâmplarea a făcut ca întreaga seară să se deruleze „în re”, pentru că Uvertura tragică op. 81 de Brahms a adus încărcătura puternică, dar cu o aură de tristeŃe a „re minorului”, apoi Concertul său pentru vioară și orchestră op. 77 a trecut în „re major”, cu un plus de strălucire rezultat mai curând din scriitura densă, ce solicită în special solistului nu doar o tehnică sigură, ci și forŃă interioară capabilă să facă faŃă unei orchestraŃii
Concert "?n re" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83547_a_84872]
-
de Călin Ioachimescu vădește forță și fantezie. Daniel Kientzy, eminentul promotor al saxofoanelor, exploatându-le fructuos și spectaculos posibilitățile (pe care le-a lărgit el însuși), promotor consecvent al muzicii românești, s-a întrecut pe sine. În fine, Concertul pentru vioară și orchestră “Trinity“ din ciclul “Bizanț după Bizanț“ ni-l arată pe Theodor Grigoriu așa cum îl apreciem de decenii: expresiv, auster, cu idei mustoase, constructor savant, orchestrator ingenios. Partea solistică stă în bun echilibru cu ansamblul; Sherban Lupu, căruia i
Filarmonca "Transilvania" din Cluj by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83552_a_84877]
-
din București în colaborare cu Romanian Society of Japan (reprezentată de Shimada Kazuko) și Ambasada României în Japonia. Au fost invitați finaliști ai Concursului de Interpretare muzicală “România” de la Tokyo, Japonia - Akane Otsuka, flaut (câștigătoarea Marelui Premiu) și Saori Koike, vioară (laureată), doctoranzi - Alina Balaban, pian - și elevi ai Liceului de Artă din Ploiești - Ioana Enea, pian. Programul festivalului a fost constituit din repertoriu românesc și universal, soliștii prezentând lucrări de George Enescu, Paul Constantinescu, Bela Bartok, Jules Massenet, Ernst Chausson
Festivalul interna?ional "Popasuri enesciene" () [Corola-other/Journalistic/83601_a_84926]
-
Concursul Internațional de Vioară Corina BURA Acum, când s-au risipit acordurile din cadența finală a celei de a XIX-a ediții a Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”, cei care au urmărit îndeaproape evenimentul în complexitatea lui sunt animați de trăiri contradictorii, care
Concursul Interna?ional de Vioar? by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83538_a_84863]
-
George Enescu” dă semne vizibile de revenire la respectul de care s-a bucurat odinioară, constatare care se bazează pe numărul mare de participanți înscriși la cele trei secții și pe nivelul la care s-au prezentat competitorii. Pentru că domeniul viorii rămâne totuși marcat de accentul cel mai puternic în această întrecere, Enescu fiind încă perceput ca unul dintre cei mai mari violoniști-interpreți ai tuturor timpurilor (până când acest mit va fi ocultat de încă misterioasa sa creație), participarea de anul acesta
Concursul Interna?ional de Vioar? by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83538_a_84863]
-
bis-ului, plin de culoare și farmec, Lăutarul din suita Impresii din copilărie. Se poate afirma că întregul program al concertului Orchestrei Philarmonique de Radio France din Paris, dirijat de Dmitrij Kitajenko, a fost salvat de fascinantul Capriciu românesc pentru vioară și orchestră de Enescu, pentru prima oară redat de Remus Azoiței în întreaga sa dimensiune concertistică gândită de autor. Angajat temeinic de aproape un deceniu în descifrarea întregului fond de manuscrise și tipărituri enesciene dedicat viorii, Remus Azoiței „a citit
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
virtuozitate stilul enescian, că rafinata sa tehnică violonistică îi permite să obțină efecte superbe de sonoritate de menestrel popular autentic, dar mai presus de orice ne-a convins, că în momentul de față, proiectul discografic Opera omnia a lucrărilor pentru vioară de Enescu, se află în cele mai sigure perspective de finalizare optimă. Programul dirijat de Dmitrij Kitajenko a debutat cu Uvertura festivă de Jacques Ibert, o lucrare menită să celebreze 2600 de ani de la fondarea Imperiului japonez. Neoclasică, cu vizibile
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
25 octombrie, ne-am „consolat” (la Ateneu), prin recitalul Voces. Fiind cel mai longeviv cvartet din România, notez componența lor - arhicunoscută, doar din plăcerea de a rescrie numele muzicienilor - maeștri (aflați acum sub egida Societății Române de Radiodifuziune): Bujor Prelipcean, vioara I-a, Dan Prelipcean, violoncel, Anton Diaconu, vioara a II-a, Constantin Stanciu, viola. Nu s-au prezentat alături de Valentin Gheorghiu cum se anunțase inițial... Pe podium s-a aflat pianista germană de origină japoneză, Fumiko Shiraga (studii la Essen
Excelen?a Voces by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83569_a_84894]
-
recitalul Voces. Fiind cel mai longeviv cvartet din România, notez componența lor - arhicunoscută, doar din plăcerea de a rescrie numele muzicienilor - maeștri (aflați acum sub egida Societății Române de Radiodifuziune): Bujor Prelipcean, vioara I-a, Dan Prelipcean, violoncel, Anton Diaconu, vioara a II-a, Constantin Stanciu, viola. Nu s-au prezentat alături de Valentin Gheorghiu cum se anunțase inițial... Pe podium s-a aflat pianista germană de origină japoneză, Fumiko Shiraga (studii la Essen și Hanovra, perfecționare cu Nikita Magaloff și Badura
Excelen?a Voces by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83569_a_84894]
-
superb țesută de Yo Yo Ma cu finețe și nostalgie (amintind surprinzător de melopeea doinită de pe la noi) a purtat publicul ce invada sala Operei Naționale în “tunelul timpului”, ascultând o muzică poate stranie, dar fascinantă, cântată și pe instrumente clasice (vioară, violă, violoncel, contrabas), dar mai ales pe cele care răsunau poate în nemărginirea Chinei, în łara Soarelui Răsare sau în liniștea palatelor persane. Chiar și titlurile pieselor incluse în program au ceva din calmul atemporal al meditației eterne, al contemplării
C?l?torind pe "Drumul m?t?sii" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83593_a_84918]
-
efect din suculenta partitură a compozitorului rus. Coloritul orchestral viu a alternat permanent în discursul muzical cu ritmul variat și melodia inedită, suita având adeseori tablouri vizuale cinematografice. Concertul oaspeților ruși s-a deschis cu șlagărul lui Ceaikovski : Concertul pentru vioară și orchestră în Re Major, op.35. Din păcate, solistul danez Nikolaj Znaider a surprins publicul prin glasul plăpând al instrumentului său, fără rezonanța corespunzătoare Sălii mari a Palatului. A cântat fără nerv, cu pianissime exagerate (care nu s-au
"Orga" de pe Neva i-a redimensionat pe Enescu ?i Prokofiev by Eugen Vicos () [Corola-other/Journalistic/83544_a_84869]
-
a început să se afirme impetuos în ipostaza de compozitor. Stilul său a fost inițial neoclasic, apoi a căpătat nuanțe modalo-seriale. Printre primele sale titluri de lucrări menționăm: “Sinfonia ostinato” (1963), “Schițe cu interpretare liberă” pentru oboi solo, “Fiorituri” pentru vioară și pian, “Fabule”, toate scrise în 1963, “Dialoguri” și “Sonata pentru pian” (1965), “Croquis” (1968), “Sonantes” (1968), “Spirals” (1968), “3 toccates” și “Carte fără sfârșit”- trei volume de piese pentru pian (1970). Între anii 1971-’73 urmează cursuri de perfecționare
In memoriam Dan Voiculescu by Octavian Nemescu () [Corola-other/Journalistic/83600_a_84925]
-
cor de copii care i-au adus recunoașterea în acest domeniu. Mai conduce și coruri de adulți din sfera sindicatelor, precum și celebrul cor țărănesc din Chizătău. De Filarmonica „Banatul” se leagă și activitatea sa instrumentală, fiind membru activ în compartimentul viorilor secunde și nu ocolea nici participarea în formații camerale ce completau efervescența concertistică în orașul de pe Bega. De la începutul anilor ‘60, Franz Stürmer se mută definitiv la Reșița unde își desfășoară în continuare activitatea didactică predând muzica la diferite școli
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
ce completau efervescența concertistică în orașul de pe Bega. De la începutul anilor ‘60, Franz Stürmer se mută definitiv la Reșița unde își desfășoară în continuare activitatea didactică predând muzica la diferite școli dintre care și la viitorul Liceu „Diaconovici-Tietz” dar și vioara la Școala de muzică și desigur nu nglijează nici latura dirijorală a preocupărilor sale. Pe lângă corurile din școlile în care predă a mai condus Formația de cameră al profesorilor școlii de muzică, Corul Bisericii romano-catolice și Corul Ansamblului german
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
de spectacole dintre care reținem titluri ca: Susana cea inocentă de J.Gilbert, Contesa dansului și Dans spre fericire de R.Stolz, La calul bălan de R.Benatzky sau Contesa Maritza de E.Kalman. Tot în această perioadă cântatul la vioara îl îndrumă spre serile de muzică organizate de monseniorul paroh Paul Lackner, unde muzica de cameră era practicată cu asiduitate. Fiind dirijor de cor și simțind acuitatea lipsei de repertoriu pentru concertele prezentate de formațiile pe care le conducea Franz
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
orchestranții părăsesc pe rând scena (în epocă, un protest față de întârzierea plății onorariilor), și efuziunile romantice și-au găsit locul; în cea cu nr. 67 s-au articulat momente de virtuozitate instrumentală; au beneficiat de solo-uri consistente flautul (instrumentist-Maestru!), vioara primă, violoncelul dar și...contrabasul, translat de la acompaniament în melodic. La rândul ei concepută cu program - finalul purtând titlul „Vânătoarea” - Simfonia nr. 83, des cântată datorită melodicii suple, ample, a oferit din nou orchestrei ocazia naturalizării sugestiilor - în care dealtfel
Week-end-ul Haydn by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83562_a_84887]
-
instantaneu pe solistul ori compartimentul cu relief în polifonie, asigurându-i prioritatea sonoră. Este și meritul lui Zacharias, care a cultivat și individualitatea muzicienilor, promovarea lor în lucrări anume alese - asemeni Simfoniei concertante în Si bemol major pentru oboi, fagot, vioară, violoncel și orchestră realizată cu concursul lui Gyula Stuller (vioară, ton suplu, de „vrajă”, cu rotunjime mângâietoare), Dagmar Eise (fagotistă, precizie metronomică, bravură a execuției), Beat Anderwert (oboi), Joel Marosi (violoncel), acesta din urmă cu un sunet minunat, interpretare pasionată
Week-end-ul Haydn by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83562_a_84887]
-
-i prioritatea sonoră. Este și meritul lui Zacharias, care a cultivat și individualitatea muzicienilor, promovarea lor în lucrări anume alese - asemeni Simfoniei concertante în Si bemol major pentru oboi, fagot, vioară, violoncel și orchestră realizată cu concursul lui Gyula Stuller (vioară, ton suplu, de „vrajă”, cu rotunjime mângâietoare), Dagmar Eise (fagotistă, precizie metronomică, bravură a execuției), Beat Anderwert (oboi), Joel Marosi (violoncel), acesta din urmă cu un sunet minunat, interpretare pasionată îngemănată cu ardoarea... În Trio-ul pentru pian, vioară, și
Week-end-ul Haydn by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83562_a_84887]
-
Stuller (vioară, ton suplu, de „vrajă”, cu rotunjime mângâietoare), Dagmar Eise (fagotistă, precizie metronomică, bravură a execuției), Beat Anderwert (oboi), Joel Marosi (violoncel), acesta din urmă cu un sunet minunat, interpretare pasionată îngemănată cu ardoarea... În Trio-ul pentru pian, vioară, și violoncel în fa diez minor, (prima nocturnă), lucrare foarte rar cântată, Zacharias și-a ales drept partenere alte două muziciene din formație: Julie Lafontaine (vioară), Catherine Marie Rădulescu (violoncel), soția regretatului Horațiu Rădulescu. Dirijează de la pian, comunicarea este perfectă
Week-end-ul Haydn by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83562_a_84887]
-
cu un sunet minunat, interpretare pasionată îngemănată cu ardoarea... În Trio-ul pentru pian, vioară, și violoncel în fa diez minor, (prima nocturnă), lucrare foarte rar cântată, Zacharias și-a ales drept partenere alte două muziciene din formație: Julie Lafontaine (vioară), Catherine Marie Rădulescu (violoncel), soția regretatului Horațiu Rădulescu. Dirijează de la pian, comunicarea este perfectă; așa cum și-a obișnuit și orchestra, se retrage în momentele cerute de expresivitate și frazare, în favoarea celorlalte instrumente. Urmărindu-i, ai senzația demonstrației pe viu
Week-end-ul Haydn by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83562_a_84887]
-
St. Petersburg cu legendarul Ilya Musin. La invitația lui Valeri Gergiev, Vengerov dirijează Orchestra Teatrului Marinsky, primind aprecieri atât din partea publicului, cât și din partea criticilor. În 2007, după accidentul de la mâna dreaptă care îl va împiedica să cânte la vioară timp de mai multe luni, Maxim Vengerov se hotărăște să se ocupe serios de dirijat. Urmează colaborări din ce în ce mai numeroase cu orchestre importante: Verbier Festival Orchestra, Bergen Philharmonic, Sinfonietta Cracovia, Toronto Symphony, Montreal Symphony, Moscow Philharmonic, Kammerorchester
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
eu însumi profesor. A fost mentorul meu în muzică. D. N.: Se știe căm după ce ați încetat să cântați la vioarăm v-ați dedicat timpul carierei dirijorale. Veți reapărea pe scenă ca violonist? M. V.: Nu am încetat să cânt la vioară, dar este un pic ”răcoare” în cariera mea de violonist. Sunt conștient că daca vreau să am aceleași rezultate cum am avut ca violonist, trebuie să acord la fel de mult timp și dirijatului; de aceea am renunțat pentru un timp și
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]