67,638 matches
-
față de puterea civilă: aceasta din urmă nu trebuie să violeze cinstea datorată lui Dumnezeu, nici să-i contrasteze poruncile; Isus nu afirmă că statul este limitat și efemer, pentru că știe că este supus voinței și puterii lui Dumnezeu. În acest context este clar că Isus nu vrea să incite la violență, ci vrea ca ucenicii săi și noua comunitate să urmeze calea iertării și a iubirii în situația unei slujiri responsabile față de Dumnezeu. 2. Apocalipsul între violență și nonviolență 2.1
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
afirmăm că această Carte a Apocalipsului este o carte despre nonviolența credincioșilor, care fac apel la dreptatea lui Dumnezeu prin intermediul rugăciunii și martiriului lor. Arma lor de apărare era cuvântul lui Dumnezeu, căruia iudaismul îi atribuia un rol decisiv în contextul judecății escatologice. Un ultim aspect pe care l-am subliniat constă în faptul că acest cuvânt al lui Dumnezeu distruge doar operele rele și păcatele oamenilor, dar nu distruge omul și nu-l condamnă în mod definitiv. Așadar, Cartea Apocalipsului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
spirit de primire din partea femeilor, nu implică o trimitere în misiune a femeilor, nu doar cu referire la cei doisprezece ucenici (Lc 9,1), ci și la cei șaptezeci si doi (Lc 10,1): faptul ar fi de negândit în contextul iudaic. Deși nu se teme să sfideze opinia comună, Isus, prin atitudinea sa față de femei (Lc 7,38-39; In 7, 53-8,11), pare să se conformeze acestor conduite ale iudaismului. Contextul în care se desfășoară ungerea din Betania nu este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Lc 10,1): faptul ar fi de negândit în contextul iudaic. Deși nu se teme să sfideze opinia comună, Isus, prin atitudinea sa față de femei (Lc 7,38-39; In 7, 53-8,11), pare să se conformeze acestor conduite ale iudaismului. Contextul în care se desfășoară ungerea din Betania nu este prezentat ca fiind scandalos în Mc 14,3-9, Mt 26,6-13, nici în In 12,1-8, unde femeia care o realizează este Maria, sora lui Lazăr. Ceea ce-i irită pe unii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
lui Filip: Fap 21,9). În spatele viziunii lui Luca despre Duhul Sfânt ca ghid al Bisericilor (Fap 15,28) se află convingerea că comunitatea lui Cristos este poporul escatologic format din iudei și păgâni (Fap 15,14). Odată inserați în contextul creștinismului primitiv al manifestării Duhului, atunci când ne întrebăm despre tema implicării femeilor, ne situăm în fața unei lipse neașteptate de izvoare. Se vorbește despre un silentium lucan. Dacă în relatarea evangheliei sale Luca este definit „evanghelistul femeilor” datorită multitudinii de referințe
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pun în lumină pe protagoniștii principali ai cărții sau sunt în raport cu ei. Anumite lacune, contradicții și incoerențe ale povestirii permit înțelegerea tensiunii existente între materialele tradiționale ale lui Luca și interesele sale personale teologice redacționale. 2.2 Rolul femeilor în contextul Bisericii domestice Bisericile domestice au fost un factor decisiv în cadrul mișcării misionare creștine, întrucât ofereau spațiu, susținere și un ghid efectiv pentru comunitate. Bisericile domestice au fost locul în care primii creștini celebrau Cina Domnului și predicau vestea cea bună
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
între un funcționar al statului și cetățeni și între împărat și autoritățile cetății. În concepția lui Aristotel, această piramidă trebuie menținută cu orice preț pentru a fi generator al dreptății și armoniei universului. 2.1.2 Rolul femeii în noul context Informațiile privitoare la figura femeii provin din literatura greacă, prin intermediul unor personaje feminine ce întruchipează idealul femeii (Casandra, Penelope, Ifigenia, Elena, Andromaca). Chiar dacă unii autori au prevăzut egalitatea perfectă dintre bărbat și femeie, în realitate nu era ceva realizabil. În afară de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
niciun drept în administrarea bunurilor, nici nu putea să apară înaintea tribunalelor. Poziția sa nu era diferită de cea a sclavei. Într-un anumit mod, subevaluarea femeii în societate și în familie va fi continuată în Imperiul Roman. În acest context, în configurarea domestică a ekklesiei regăsim și înțelegem rolul femeii în Biserica primară. Potrivit E. Bosetti, „casa este locul întâlnirii fraților pentru rugăciune și pentru frângerea pâinii” (Fap 2,46). În casă, chiar dacă nu în mod evident, regăsim mereu prezența
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
iubirii, pe care Paul o laudă prin cuvintele unui lirism înalt (imnul iubirii). Când în Gal 5,22 apostolul enumeră iubirea pentru prima dată între „roadele Duhului”, el înțelege ca efect al Duhului și iubirea exaltată în 1Cor 13. În contextul învățăturii despre carisme, acest lucru înseamnă că nu darurile extraordinare ale harului, ci iubirea este efectul cel mai important al darului Duhului. Așadar, el pune în mod clar accentul pe consecințele morale ale experienței Duhului. Tratatul pe care P. Grelot
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
face despre Febe pare puțin provocatoare, pentru că este vorba despre o femeie și este amintită ca diakonos și prostatis. Intenția este de a înțelege motivul care îl determină pe Paul să o evidențieze ca o persoană de mare autoritate. În contextul în care vorbește Paul, se pare că Febe ar avea o funcție oficială care invită la „a o primi într-o manieră demnă de cea a sfinților”. Dacă se acceptă trimiterea Scrisorii către Romani comunității din Efes, se poate presupune
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
VALORILE FAMILIEI Introducere Așa cum ar părea la prima vedere, reîntoarcerea la valorile familiei înseamnă renunțarea la imaginea familiei actuale în favoarea modelul tradițional, dar, de fapt, scopul nostru este întoarcerea la valorile care nu țin de un timp sau de un context anume, deoarece acestea sunt capabile să restabilească bazele, reperele unui cuplu, dincolo de modelele de familie specifice unui timp sau context particular. Am precizat „la ce” să ne întoarcem, dar mai important este să ne întrebăm, de la început, care este punctul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
modelul tradițional, dar, de fapt, scopul nostru este întoarcerea la valorile care nu țin de un timp sau de un context anume, deoarece acestea sunt capabile să restabilească bazele, reperele unui cuplu, dincolo de modelele de familie specifice unui timp sau context particular. Am precizat „la ce” să ne întoarcem, dar mai important este să ne întrebăm, de la început, care este punctul la care ne aflăm acum și care necesită răspunsuri imediate, mai precis o repunere pe un făgaș normal a familiei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
revendică libertatea și capacitatea de a decide în orice experiență, definindu-se ca homo ludens sau homo sentimentalis, care concepe cuplul și familia ca locul unde se respiră ambientul de valorificare a sentimentului și a afectului. De asemenea, în acest context nu contează adevărul, ci adevărul meu. Problema adevărului nu ține de relație, adecvare, coerență internă cu un sistem logic ancorat în realitate. O consecință a acestui tip de individualism este anularea diferențelor care disting ființele umane. Un semn al acestei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
dintre persoane atinge însăși intimitatea persoanei și, deci, esența sentimentului. Sabino Palumbieri recunoaște că sentimentul este starea subiectivă produsă de inimă în interiorul experiențelor cognitive sau volitive. Sentimentul este mereu întrupat în timp și spațiu și specificitatea îi provine de la acele contexte în care se inserează. Același autor demonstrează că sentimentul este punctul de convergență al tuturor dimensiunilor spiritului, prezent la toate nivelele, în forme diverse, iar locul adecvat al sentimentului este inima - centrul spiritual al persoanei - unde omul este deja întreg
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
recunoască propriile emoții și de a învăța, în mod gradual, să le orienteze pozitiv și responsabil. Credem că, în pofida crizei economice și culturii, orientată spre inovațiile tehnice care, așa cum se observă, creează noi tipuri de raporturi în societate și în contextul familial, educația familială, adică a părinților față de ei înșiși și a părinților față de copii, bazată pe valoarea persoanelor care o alcătuiesc, poate da un suflu nou de stabilitate și de autenticitate familiei actuale și să indice în mod gradual, relevând
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în greutatea sa umană și socială”. O altă întrebare, inerentă temei noastre, se referă la factorii culturali care constituie fundamentul pe care se bazează „cererea morții”. După o analiză atentă a realității, factorii culturali ar putea fi identificați în următoarele contexte. Cererea eutanasiei este legată de dinamica proprie a progresului biomedic, întrucât este un proces medical tehnico-științific care tinde să pună sub control întregul arc al existenței umane, de la început până la sfârșit. Această dinamică este dusă la extrem în cazul îndârjirii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și în minte. Dumnezeu poate să-l ajute pe om să-l cunoască, să i se deschidă și să se aproprie de el la diferite niveluri, incluzând corpul, emoțiile, mintea, spiritul. Având înaintea ochilor aceste premise care ne introduc în contextul legăturii dintre spiritualitate și viața de zi cu zi, putem să trasăm cu atenție și spirit critic rolul spiritualității în viața cotidiană. Se pare că sfântul Francisc de Assisi acceptă ideea legăturii firești dintre spiritualitate și viață și, prin convertirea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să concretizeze incursiunea noastră de până acum. Din studiul lui G. Iammarone rezultă că majoritatea autorilor franciscani optează pentru „imitarea și slujirea lui Isus Cristos, om-Dumnezeu”, pentru a sublinia originalitatea spiritualității franciscane, dar și pentru a indica perspectiva cristologică în contextul căreia funcționează și se edifică viața spirituală. Concluzie Într-un articol recent din revista Studia Moralia, G. Quaranta insistă asupra unei virtuți fundamentale care ar trebui să caracterizeze oamenii de astăzi: „a fi capabili de viitor”. Această capacitate, după opinia
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
alte sectoare, turismul poate avea atât impact pozitiv cât și negativ asupra mediului. Turismul influențează benefic mediul prin stimularea măsurilor de protecție a mediului fizic, a monumentelor și siturilor istorice. Recreerea și turismul sunt, în mod normal, primele obiective în contextul delimitării parcurilor naturale și a altor zone protejate. Turismul stimulează crearea de noi locuri de muncă, precum și dezvoltarea rurală. Populația din aceste zone devine din ce în ce mai conștientă de faptul că beneficiile ei economice sunt direct legate de numărul de vizitatori care
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
înțelegem că o atracție turistică nu poate fi definită decât în funcție de percepția unei persoane care o consideră o atracție. De aceea, gradul de atractivitate nu poate fi măsurat fără a face o referire explicită la un vizitator și la un context care îl înglobează. Aceasta înseamnă că trebuie de fapt luat în considerare întregul sistem turistic - de la origine și căi de acces până la destinația finală - atunci când se evaluează atractivitatea unei zone de destinație. Totuși, până în prezent nu a fost încercată integral
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
că trebuie de fapt luat în considerare întregul sistem turistic - de la origine și căi de acces până la destinația finală - atunci când se evaluează atractivitatea unei zone de destinație. Totuși, până în prezent nu a fost încercată integral o asemenea evaluare raportată la context. Majoritatea evaluărilor unei atracții turistice se bazează numai pe caracteristicile zonei de destinație. De aceea, acest capitol se va concentra asupra evaluării atractivității din punctul de vedere al regiunii de destinație. Caracteristicile unei destinații atractive pot fi catalogate în funcție de atributele
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
pe de altă parte a unui nivel al infrastructurii fizice și de utilități dintre cel mai scăzute din punct de vedere cantitativ și calitativ. Totodată, regiunea a înregistrat pe orizonturi largi de timp cote înalte ale ratei șomajului. În acest context, obiectivul general al strategiei regionale Nord-Est 2007-2013 este reducerea decalajului existent față de regiunile dezvoltate ale României prin creșterea gradului de competitivitate și atractivitate regional. Obiective specifice: • dezvoltarea și modernizarea infrastructurii fizice și sociale, prezervând în același timp condițiile de mediu
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
deși nu neapărat internațională, la proiectele de dezvoltare. Literatura privitoare la dezvoltarea terenurilor de schi cuprinde în mare parte studii referitoare la Alpii europeni, cea mai dezvoltată regiune de pe glob în acest domeniu. Un studiu la nivel global subliniază diversele contexte sociale, fizice și economice în care s-au dezvoltat sporturile de iarnă, precum și modul în care aceasta a determinat apariția diferitelor tipuri de stațiuni profilate pe schiat. Într-o primă clasificare a tipurilor de dezvoltare a terenurilor de schi din
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de vacanță, case de vacanță) în jurul așezărilor existente la altitudini mai mici. Acestea sunt legate de terenurile de schi de mai sus printr-o serie de telescaune și sunt dezvoltate ca parte componentă a complexului La Grande Plagne. În acest context mai larg, stațiunile integrate de la altitudini mari pot fi considerate catalizatori pentru regiune luată ca întreg. De aceea, problema scării la care ne raportăm este foarte importantă în procesul de evaluare a dezvoltării turistice. Se pot identifica diferențele de scară
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
menționată prin două fișe de lucru . Fișa de lucru 1 vizează evaluarea competențelor privind adunarea numerelor naturale cu trecere peste ordin, traducerea terminologiei în operații matematice și nu în ultimul rând dezvoltarea interesului și a motivației pentru aplicarea matematicii în contexte variate și antrenarea gândirii. Fișei de lucru i s-a alocat ca timp de rezolvare 7 minute. Fișă de lucru 1 / Adunarea numerelor naturale 0-1 000 000 cu trecere peste ordin I.1 Efectuează: 429 569 + 385 523 = 20 881
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]