66,723 matches
-
felul acesta Kant a dat logicii un caracter formalist. Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831) A criticat idealist și dialectic, formalismul kantian, în problemele logicii. S-a opus categoric încercărilor de a ridica legile logicii la rangul de metode universale ale cunoașterii.A dezvoltat logica dialectică pe care a aplicat-o în construcția concepției generale despre lume. Gottlob Frege (1848-1925) Nevoile dezvoltării matematicii au cauzat problemele logicii matematice. Apariția geometriilor neuclidene și descoperirea paradoxelor teoriei mulțimilor, au pus problema legitimității folosirii anumitor
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
definire, adică identitate) semnul scris al sunetului pronunțat (definitorul). Altfel exprimat, în limbajul scris, ,Litera este identică prin definiție cu semnul scris al sunetului pronunțat. Rațiunea de a fi a definiției constă în: 1.Sintetizarea cunoștințelor în fiecare etapă a cunoașterii unui obiect concentrându-le în constructe mentale mai economice și mai eficace. 2.Indicarea din ce în ce mai precisă, mai exactă a gradului de cunoaștere a obiectului de către subiectul cunoscător. Nu poți susține că știi ce este un lucru dacă nu îl poți
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
al sunetului pronunțat. Rațiunea de a fi a definiției constă în: 1.Sintetizarea cunoștințelor în fiecare etapă a cunoașterii unui obiect concentrându-le în constructe mentale mai economice și mai eficace. 2.Indicarea din ce în ce mai precisă, mai exactă a gradului de cunoaștere a obiectului de către subiectul cunoscător. Nu poți susține că știi ce este un lucru dacă nu îl poți defini riguros atât sub aspectul intensiunii cât și sub aspectul extensiunii, adică atât sub aspectul însușirilor lui esențiale cât și sub aspectul
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
urmată de diviziune. Diviziunea este operația logică de descompunere a unei noțiuni în noțiuni subordonate. Este operațiune analitică pornind de la genuri, trecând la specii și ajungând la noțiuni individuale. Diviziunea pornește numai de la noțiuni constituite deja prin proces anterior de cunoaștere. În ordinea generării cunoașterii este a treia operațiune logică presupunând definiția și clasificarea având funcția ordonării cunoștințelor achiziționate prin definire și clasificare. Inferarea este procedeul de gândire prin care din cunoștințe inițiale, obținem o cunoștință nouă. Schema operației de inferare
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
este operația logică de descompunere a unei noțiuni în noțiuni subordonate. Este operațiune analitică pornind de la genuri, trecând la specii și ajungând la noțiuni individuale. Diviziunea pornește numai de la noțiuni constituite deja prin proces anterior de cunoaștere. În ordinea generării cunoașterii este a treia operațiune logică presupunând definiția și clasificarea având funcția ordonării cunoștințelor achiziționate prin definire și clasificare. Inferarea este procedeul de gândire prin care din cunoștințe inițiale, obținem o cunoștință nouă. Schema operației de inferare se numește inferență sau
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
a compoziției, structurii și funcționării operațiilor logice unice ale spiritului uman în situații epistemologice în care întemeierea formală extensională devine inoperantă fiind necesară o întemeiere materială, de conținut, intensională. Nivelul cel mai înalt, mai general al abordării formelor raționale de cunoaștere este întruchipat de logica dialectică. Presupoziția inițială este că fiecare formulă logică îndeplinește o anumită funcție cognitivă în ansamblul (întregul) cunoașterii omenești. În consecință fiecare formă logică se supune unei anumite ordini în dezvoltarea cunoașterii. Temeiul logicii dialectice constă în
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
fiind necesară o întemeiere materială, de conținut, intensională. Nivelul cel mai înalt, mai general al abordării formelor raționale de cunoaștere este întruchipat de logica dialectică. Presupoziția inițială este că fiecare formulă logică îndeplinește o anumită funcție cognitivă în ansamblul (întregul) cunoașterii omenești. În consecință fiecare formă logică se supune unei anumite ordini în dezvoltarea cunoașterii. Temeiul logicii dialectice constă în caracterul secund și dependent al cunoașterii în raport cu obiectul de cunoscut. Logica formală nu poate satisface decât exigențe interne de corectitudine și
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
al abordării formelor raționale de cunoaștere este întruchipat de logica dialectică. Presupoziția inițială este că fiecare formulă logică îndeplinește o anumită funcție cognitivă în ansamblul (întregul) cunoașterii omenești. În consecință fiecare formă logică se supune unei anumite ordini în dezvoltarea cunoașterii. Temeiul logicii dialectice constă în caracterul secund și dependent al cunoașterii în raport cu obiectul de cunoscut. Logica formală nu poate satisface decât exigențe interne de corectitudine și nu exigențe ale raportării la obiectul exterior conștiinței. Această deficiență este compensată parțial de
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Presupoziția inițială este că fiecare formulă logică îndeplinește o anumită funcție cognitivă în ansamblul (întregul) cunoașterii omenești. În consecință fiecare formă logică se supune unei anumite ordini în dezvoltarea cunoașterii. Temeiul logicii dialectice constă în caracterul secund și dependent al cunoașterii în raport cu obiectul de cunoscut. Logica formală nu poate satisface decât exigențe interne de corectitudine și nu exigențe ale raportării la obiectul exterior conștiinței. Această deficiență este compensată parțial de logica dialectică prin considerarea procesului gândirii logice în desfășurarea reală care
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
științei Este analiză logică a științei atât în faza devenirii cât și în faza stabilă în care știința este constituită. În acest caz logicianul studiază modul în care procesele și schemele logice se manifestă într-un domeniu sau altul al cunoașterii științifice. Logica matematică Are în practica filozofică și științifică două înțelesuri: a.Un înțeles mai larg, anume logică expusă cu ajutorul limbajelor formalizate; din punct de vedere practic prin logică matematică se înțelege aplicarea matematicii la studiul logicii formale. Logica matematică
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Atașată principiului , Franța își protejează cultura, în special prin cotele obligatorii de filme franțuzești ce trebuie difuzate de posturile de televiziune și prin cele de muzică franceză ce trebuie difuzată la radio. Începând cu Evul Mediu, Franța a fost locul cunoașterii și al descoperirilor majore. Universitatea din Paris, înființată în 1200, a fost încă de la originea sa și până în epoca contemporană una dintre cele mai importante din Occident. La 1 septembrie 2010, 56 de francezi primiseră un premiu Nobel și unsprezece
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
practic, astfel că preocupările lor în domeniul teoretizării au avut un rol secundar. În "Institutele lui Justinian" știința dreptului este definită ca fiind "„Juris prudentia est divinarum atque humanarum rerum notitia, justi atque injusti scientia”" ("știința dreptului sau jurisprudența este cunoașterea lucrurilor divine și umane, știința a ceea ce este drept și nedrept"). Ulpian a definit dreptul roman prin intermediul principiilor sale, astfel: "„juris praecepta sunt haec: honeste vivere, alterum non laedere suum cuique tribuere”" ("principiile dreptului sunt acestea: a trăi în mod
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
putere politică și culturală, apoi în secolul al XVIII-lea, când puterea țării scăzuse, dar impactul său cultural a crescut datorită ideilor Epocii Luminilor. Pe vremea aceea, din America de Nord și până în Rusia, aristocrații și intelectualii nu se puteau lipsi de cunoașterea limbii franceze. Franceza devenise limba comunicării internaționale în locul latinei, în diplomație și în științe. În secolul al XIX-lea, influența francezei s-a extins și asupra limbilor care se vorbeau în coloniile Franței. Cuvinte franceze sunt prezente în multe domenii
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
și o dezvoltare internă considerabile. Ceramica se distinge, în seria descoperirilor încadrate cronologic și tipologic în cultura Vădastra, prin varietatea formelor, tehnica prin care este realizat decorul și motivele ornamentale. Materialul ceramic (vase și statuete antropomorfe feminine) a oferit oportunitatea cunoașterii mai aprofundată a genezei și evoluției culturii Vădastra. Prin intermediul culturii Vădastra se stabilește contactul la extremitățile a două mari arii culturale: Boian (în Muntenia, sud-vestul Transilvaniei, Moldova și nord-vestul Bulgariei) și Vinca (în fosta Iugoslavie). Decorul ceramicii culturii Vădastra era
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
punctul de pază și vamă al localității, fapt menționat într-un act oficial emis de Vlaicu Vodă în anul 1368 pentru negustorii brașoveni. Cele două astre, soarele și luna, care flanchează turnul, semnifică lumină, fertilitate, libertate, respectiv veșnicie, creștere și cunoaștere. Podul peste râul Olt reprezintă importanța localității în traficul comercial și de călători. Municipiul Slatina, este poziționat în sudul țării, în partea central-nordică a județului Olt și în vestul regiunii istorice Muntenia. De asemenea, poziția urbei poate fi caracterizată ca
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
din punctul de vedere strict lingvistic, galiciană, portugheză și braziliană sunt trei codialecte. Astăzi sunt două tendințe în Galicia în domeniul normei ortografice: cea care urmează ortografia spaniolă (oficială) și cea istorică, comună cu altele variante de portugheză (sau galiciană-portugheză).Cunoașterea limbii galiciene, dupa mulți ani de declin datorită presiunii și persecuțiilor spaniole, este iar în creștere datorită politicilor favorabile și a sprijinului popular. În prezent, aproximativ 82% din populația Galiciei știe galiciana și aproximativ 61% din această are limba galiciană
Galicia () [Corola-website/Science/296746_a_298075]
-
sunt ideile platonice despre imortalitatea sufletului, justiție, și cunoștințe. Pentru prima dată, Platon exprimă ideea că cunoștințele vin din înțelegea formelor (sau esențelor) neschimbătoare ale lucrurilor, astfel elaborând binecunoscuta „teorie a formelor”. Dialectica este metoda prin care se ajunge la cunoașterea ideii, obiectul cunoașterii adevărate (episteme); procedeul prin care se ajunge din lumea sensibilă în lumea suprasensibilă; în cunoașterea metafizică intervine intelectul analitic (dianoia) și intelectul pur (nous). "Mitul peșterii" este o imagine alegorică a lumii și a modului cum poate
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]
-
despre imortalitatea sufletului, justiție, și cunoștințe. Pentru prima dată, Platon exprimă ideea că cunoștințele vin din înțelegea formelor (sau esențelor) neschimbătoare ale lucrurilor, astfel elaborând binecunoscuta „teorie a formelor”. Dialectica este metoda prin care se ajunge la cunoașterea ideii, obiectul cunoașterii adevărate (episteme); procedeul prin care se ajunge din lumea sensibilă în lumea suprasensibilă; în cunoașterea metafizică intervine intelectul analitic (dianoia) și intelectul pur (nous). "Mitul peșterii" este o imagine alegorică a lumii și a modului cum poate fi cunoscută. Platonismul
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]
-
din înțelegea formelor (sau esențelor) neschimbătoare ale lucrurilor, astfel elaborând binecunoscuta „teorie a formelor”. Dialectica este metoda prin care se ajunge la cunoașterea ideii, obiectul cunoașterii adevărate (episteme); procedeul prin care se ajunge din lumea sensibilă în lumea suprasensibilă; în cunoașterea metafizică intervine intelectul analitic (dianoia) și intelectul pur (nous). "Mitul peșterii" este o imagine alegorică a lumii și a modului cum poate fi cunoscută. Platonismul este un termen folosit de savanți pentru a se referi la consecințele intelectuale ale negării
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]
-
cel mai des amintită în legătură cu alegoria peșterii. Alegoria peșterii ("Republica" 7. 514a) este o asemănare paradoxală prin care Socrate argumentează că lumea invizibilă este cea mai inteligibilă („noeton”) și că lumea vizibilă („(h)oraton”) este cel mai puțin posibilă pentru cunoaștere, și cea mai obscură. Teoria ideilor reprezintă nucleul filosofiei platonice ce se regăsește în "Phaidon", "Republica" (cărțile VI — VII), "Banchetul" și "Phaidros". Distincția existența sensibilă/existența inteligibilă este baza teoriei ideilor; planul existenței sensibile este acela al realității aparente, accesibilă
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]
-
și cea mai obscură. Teoria ideilor reprezintă nucleul filosofiei platonice ce se regăsește în "Phaidon", "Republica" (cărțile VI — VII), "Banchetul" și "Phaidros". Distincția existența sensibilă/existența inteligibilă este baza teoriei ideilor; planul existenței sensibile este acela al realității aparente, accesibilă cunoașterii prin simțuri, lumea Peșterii care fundamentează opinii (doxa); planul existenței inteligibile este acela accesibil doar cunoașterii de tip rațional, lumea din afara Peșterii, lumea Formelor Pure, a Ideilor, lumea metafizică a realității esențiale. Ideile se caracterizează prin: Lumea sensibilă este o
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]
-
cărțile VI — VII), "Banchetul" și "Phaidros". Distincția existența sensibilă/existența inteligibilă este baza teoriei ideilor; planul existenței sensibile este acela al realității aparente, accesibilă cunoașterii prin simțuri, lumea Peșterii care fundamentează opinii (doxa); planul existenței inteligibile este acela accesibil doar cunoașterii de tip rațional, lumea din afara Peșterii, lumea Formelor Pure, a Ideilor, lumea metafizică a realității esențiale. Ideile se caracterizează prin: Lumea sensibilă este o copie palidă a lumii Ideilor; corpurile fizice nu au realitate decât dacă participă („methexis”) la Idei
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]
-
lucrurilor. „Mitul Peșterii” ("Republica", cartea a VII-a): Sufletul se aseamănă cu Ideile pentru că este simplu, nemuritor, cunoaște lumea inteligibilă printr-un proces de conversiune a cărui forță o constituie erosul (iubirea — are ca efect uitarea, în vederea dobândirii purității primare); cunoașterea Ideilor este doar o reamintire („anamnesis”) a sufletului încarcerat în corpul fizic (ideea corpului — închisoarea este o reminescență a orfismului); menirea sufletului este să pregătească omul pentru moarte (eliberarea sufletului nemuritor și întoarcerea în lumea ideilor); condiția eliberării definitive a
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]
-
de avertizare a hipoglicemiei . Dacă valorile hemoglobinei glicozilate sunt normale sau scăzute , trebuie luată în considerare posibilitatea apariției episoadelor hipoglicemice recurente ( mai ales nocturne ) , nerecunoscute ca atare . Complianța pacientului la regimul terapeutic și la dietă , administrarea corectă a insulinei și cunoașterea simptomelor hipoglicemiei sunt esențiale pentru reducerea riscului de hipoglicemie . Factorii care cresc sensibilitatea la hipoglicemie necesită o monitorizare strictă și , eventual , ajustarea dozei . Aceștia includ : - schimbarea regiunii de injectare , - ameliorarea sensibilității la insulină ( de exemplu prin îndepărtarea factorilor de stres
Ro_480 () [Corola-website/Science/291239_a_292568]
-
de avertizare a hipoglicemiei . Dacă valorile hemoglobinei glicozilate sunt normale sau scăzute , trebuie luată în considerare posibilitatea apariției episoadelor hipoglicemice recurente ( mai ales nocturne ) , nerecunoscute ca atare . Complianța pacientului la regimul terapeutic și la dietă , administrarea corectă a insulinei și cunoașterea simptomelor hipoglicemiei sunt esențiale pentru reducerea riscului de hipoglicemie . Factorii care cresc sensibilitatea la hipoglicemie necesită o monitorizare strictă și , eventual , ajustarea dozei . Aceștia includ : - schimbarea regiunii de injectare , - ameliorarea sensibilității la insulină ( de exemplu prin îndepărtarea factorilor de stres
Ro_480 () [Corola-website/Science/291239_a_292568]