65,887 matches
-
amesteca în treburile ei interne". În articol se preciza că atunci cînd guvernul român și-a comunicat decizia, el a solicitat niște consultări bilaterale, pentru "a clarifica problemele legate" de Clauză. Washingtonul ignorase, însă, această cerere, publicînd anunțul înaintea oricăror discuții între cele două părți. Articolul se încheia într-o notă pozitivă, atrăgînd atenția asupra dorinței României de a continua relațiile bilaterale cu Statele Unite și de a înlătura obstacolele ce stăteau în calea unei cooperări mai strînse 2513. La trei zile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în 48 de ore2517. Străduindu-se să îndrepte situația, Ceaușescu s-a oferit să-l primească pe Karoly Grosz, noul lider de partid din Ungaria. Cei doi s-au întîlnit pe 28 august, la Arad, oraș românesc situat la graniță. Discuțiile s-au împotmolit, însă, la problema "sistematizării". Conducerea de la Budapesta voia ca Ceaușescu să oprească acest program. Acesta a refuzat, dar a permis Ungariei să trimită o delegație, pentru a supraveghea implementarea proiectului 2518. La sfîrșitul anului, relațiile româno-ungare erau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
drepturile omului. El le-a vorbit despre recenta măsură a Națiunilor Unite, precizînd că, așa cum era de așteptat, Bucureștiul a refuzat să permită vreunui reprezentant al ONU să cerceteze situația drepturilor omului din România. Hoyer a adus, de asemenea, în discuție și modul în care fuseseră tratați, de curînd, cîțiva disidenți acuzați de publicarea unui "manifest independent"2540. În acea scrisoare deschisă se critica politica lui Ceaușescu. Cei șase semnatari, toți binecunoscuți comuniști, erau Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Constantin Pîrvulescu, Silviu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Reprezentanților asupra exporturilor alimentare din România, îl determina pe secretarul de stat să se gîndească la impunerea anumitor sancțiuni și recomanda sistarea transporturilor aeriene românești în Statele Unite 2550. Pentru a veni în sprijinul acestui amendament, senatorul Pressler a adus în discuție sprijinul acordat de guvernul român teroriștilor libieni, vînzarea evreilor din România Israelului, pe valută forte și efectul sistematizării asupra culturii maghiare 2551. În august, Națiunile Unite au primit un raport despre drepturile omului în România, scos în mod ilicit din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
4-1052. Cutia 2162, NND 862910, RG 59, Arhivele Naționale 723După eliberarea ofițerului de la Legația Italiană din București, aceasta le-a promis omologilor americani să informeze guvernul de la Roma cu privire la "necesitatea evitării, pe viitor" a unor astfel de transporturi. Plan de discuție, Excepție de la Legea Battle pentru transportul italian de marfă expediată către România, 13 iunie 1952, p. 2, dosarul 466.659/6-1352, cutia 2162, NND 862910, RG 59, Arhivele Naționale. 724Telegramă emisă de Ministerul Comerțului Exterior al României, 27 februarie 1952
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dosar de birou, ACCA, Biblioteca DDE 743 Articol de presă, 2 decembrie 1553, p. 8, dosarul 20 nov.-23 dec. 1953, cutia 1, Clarence B. Randall, 1553-1961, Biblioteca DDE 744 Clarence B. Randall către Lamar Fleming, 12 decembrie 1953, dosarul discuțiilor Herring, cutia 3 (Comisia Randall), CPEE: documente, 1953-1954, Biblioteca DEE 745 Articol de presă, 9 ianuarie 1954, dosarul 6-26 ianuarie, 1954, cutia 1, Clarence B. Randall, 1953-1961, Biblioteca DDE; Lamar Fleming către CPEE, 11 dec. 1953, 3 p., dosarul rapoarte
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
to Congress, p. 17 763 Memoriu, Reglementările SUA privind securitatea exporturilor, 11 iunie 1954, p. 2, dosar CSN 152/3, cutia 5, asistent special CSN, Biroul Casei Albe, Biblioteca DDE 764 Ibidem, pp. 4-5 765 Ibidem, p. 7 766 Memoriul Discuție la cea de-a 202-a ședință a CSN, 17 iunie 1954, p. 5, dosarul Ședința nr. 202, cutia 5, seria CSN, dosarul Ann Whitman, Biblioteca DDE 767 Ibidem, p. 7 768 The Revision of Strategic Trade Controls, Fifth Report
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
-a ședință a CSN, 17 iunie 1954, p. 5, dosarul Ședința nr. 202, cutia 5, seria CSN, dosarul Ann Whitman, Biblioteca DDE 767 Ibidem, p. 7 768 The Revision of Strategic Trade Controls, Fifth Report to Congress, p. 21; Memoriu, Discuție la cea de-a 207-a ședință a CSN, joi, 22 iulie 1954, 23 iulie 1954, seria CSN, cutia 5, dosarele Ann Whitman, Biblioteca DDE. 769 "The Council on Foreign Economic Policy: An Introductory Briefing Paper for the Incoming Administration
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
octombrie 1956, p. 1; Semnarea Tratatului dintre guvernele RPR și URSS privind statutul legal al trupelor sovietice menținute temporar în RPR, "Agerpres", 25 aprilie 1957, p. 15 875NYT, 4 noiembrie 1956, p. 34 876Current Documents, 1957, p. 720 877Raport cu privire la discuțiile dintre reprezentanții SUA din Europa și Clarence B. Randall și asociații, referitoare la politica economică externă, cutia 18, dosare pe subiecte, dosare secrete, ACCA, Biblioteca DDE 878Memoriu, către Robert H. Cutler, 7 februarie 1957, pp. 1-2, dosarul CPEE 501, Comerțul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
seria documentelor CEEP, Biroul președintelui CEEP SU, Biblioteca DDE 886Scrisoare, J. Lee Rankin către James S. Lay Jr., 17 aprilie 1955, 2 p., dosarul Comerțul Est-Vest, cutia 2, subiecte din seria Dodge, documente, 1954-1961, Biroul președintelui CPEESU, Biblioteca DDE 887Memoriu, Discuție la cea de-a 282-a ședință a CSN, 26 aprilie 1956, pp. 4-7, dosarul Ședința nr. 282, cutia 7, seria CSN, dosarele Ann Whitman, Biblioteca DDE 888Broșură despre politica economică externă a SUA, 30 septembrie 1957, I, 103 a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Comitetului, Arhivele Securității Naționale, Biblioteca LBJ 1161 Scrisoare, Alfred C. Neal către J. Irwin Miller, 17 martie,1965, Corespondență, General III, cutia 21, Comitetul Miller, dosarele Comitetului, Arhivele Securității Naționale, Biblioteca LBJ. Raportul Consiliului de Dezvoltare Economică, întocmit în urma unor discuții îndelungate cu organizații economice franceze, germane, italiene și japoneze susținea dezvoltarea comerțului Est-Vest. Carte de Votare, Comerțul Est-Vest: O strategie comună pentru Vest, 18 martie, 1965, p. 1, dosar cronologic; Comitetul Miller, cutia 21, dosarele Comitetului, Arhivele Securității Naționale, Biblioteca
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de materiale prezidențiale Nixon 1563 Memoriu, Richard K. Cook către președinte, 26 februarie 1973, dosarul (CF) TA Comerț 71-74, cutia 61, dosare confidențiale, dosare pe subiecte, ASCA: ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1564 Idem, Date generale și teme de discuție, Convorbire telefonică recomandată, președintele către Wilbur Mills, 15 martie 1973, 2 p. 1565 Idem, Memoriu, Peter Flanigan către președinte, 16 martie 1973, 3 p. 1566 Idem, Memoriu, H.R. Haldeman către Peter Flanigan, 17 martie 1973 1567 Memoriu, Peter Flanigan către
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
apoi Simon către Ford, al șaselea raport trimestrial, octombrie 1976 1803 Comitetul de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților, Sixth Quarterly Report on Trade between the United States and Nonmarket Economy Countries, 1977, pp. 4-5 1804 Lucrare informativă, Teme de discuție la conferința de presă din România, nedatată, 2 p., tab. 4, dosarul Rom., 6/24/75, cutia 315, documentele William Seidman, Biblioteca GRF 1805 Rezumat, Implementarea societăților mixte din România, 16 iunie 1976, 4 p., tab. 27, dosarul Rom., 6
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
citești mai mult, cu atât devii mai confuz, fiindcă unele cărți prezintă greșit zonele reflexe. O cunoștință mi-a spus că, dacă te doare în partea dreaptă, trebuie să-ți masezi talpa stângă. Foarte ciudat. Nu demult, am avut o discuție cu ea pe această temă. I-am explicat că reflexologia funcționează de-a lungul unor zone verticale, prin urmare o problemă din partea dreaptă își găsește rezolvarea în talpa dreaptă, iar una din partea stângă în talpa stângă. Cu toate acestea, era
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
de neam), reclamă o serie de explicații, care să arunce lumină mai întâi asupra naturii naționalismului ca ideologie politică, iar mai apoi să vizeze clarificarea semantică a conceptului de "națiune", existent și intens utilizat în vocabularul politic al vremii. O discuție centrată pe chestiuni definiționale ar contribui major la limpezirea naturii naționalismului ca ideologie politică. Definiția care a dobândit statut canonic în științele sociale, aparținând lui E. Gellner (1983), afirmă că "naționalismul este înainte de toate un principiu politic, care statuează ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Viena, și mai târziu a guvernului maghiar, obligă la tratarea separată a Ardealului de celelalte două provincii istorice românești. Analiza longitudinală realizată în capitolele următoare va ține cont de particularitatea învățătântului ardelean în contextul mai amplu al învățământului românesc. Fără discuție, școala a fost și continuă să fie o instituție socială decisivă în procesul de reproducere a sistemului de valori (a consensului axiologic) autorizat de autoritățile statale. În realizarea acestui deziderat, o importanță supremă o are literatura didactică, cea care întrupează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
următor, lovitura percutată de Roller asupra istoriografiei românești, cu intenția subsidiară de reconfigurare radicală a structurii memoriei colective, poate fi catalogată folosind sintagma lansată de L. Eastman (1990) de "revoluție avortată" (abortive revolution). Cu o singură calificare crucială: în prezenta discuție este vorba despre o "revoluție mnemonică avortată" și nu despre una socio-politică, întrucât proiectul comunist desfășurat în societatea românească, în ciuda contorsiunilor pe care le-a suferit de-a lungul timpului, a fost unul de succes, dovada supremă constând tocmai în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost abandonarea discursului absolutist și a certitudinii epistemologice în favoarea adoptării unei poziții relativiste care face tandem cu noua atitudine a reflexivității istoriografice. Chiar și manuale adresate clasei a VIII-a subliniază "rolul istoriografiei în conștiința națională", debutând chiar cu o discuție introductivă în care se tematizează "Cum se construiește imaginea trecutului?" (Vulpe et al., 1999, p. 12). În locul unei soluționări pro domo nostra a problemei continuității, spre exemplu, disputa în cauză este folosită ca prilej de tematizare a relației dintre "știință
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vreodată despre perioada comunistă în România cu... (a. părinți, rude apropiate; b. profesori)?" permite investigarea comparativă a contextului conversațional în cadrul căruia elevii au fost expuși la, și asimilat, informații despre trecutul comunist. Tabel 51. Sursele de informare cu privire la comunism Frecvența discuțiilor Ai discutat vreodată despre perioada comunistă în România cu Părinți, rude apropiate (%) Profesori (%) Nu, niciodată 17,2 24,8 Da, rareori 26,4 30,8 Da, uneori 34,5 31,5 Da, deseori 21,9 12,8 Total 100 100
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dintre elevi nu au abordat niciodată subiectul comunismului cu profesorii lor în contextul organizațional al școlii. Faptul că un procent atât de important dintre elevi nu au avut (sau cel puțin nu au reținut că au avut) ca subiect de discuție tema comunismului cu profesorii lor relevă eșecul societății postcomuniste "în efortul deliberat de a transmite informații și atitudini despre regimul totalitar comunist" (Gheorghiță, 2010, p. 69). Eșantionul investigat în studiul "Elevii și cultura civică" a fost alcătuit în întregime din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
strategie de reconciliere cu trecutul o reprezintă ceea ce în cultura academică germană a fost numit "normalizare". În acest punct, o incursiune în istoria modului în care societatea germană și-a administrat moștenirea nazistă apare ca fiind o prefață necesară pentru discuția ideii de "normalizare". Responsabilitatea morală pentru Holocaustul nazist a continuat să fie o povară care a apăsat pe conștiința istorică și a marcat cultura politică germană. Umbra nazismului și a Soluției Finale, pe fondul cărora continua să fie profilată figura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tehnologică și apoi incinerate în crematoriile din rețeaua lagărelor de exterminare, nu au putut fi la fel de ușor eliminate din conștiința publică a societății germane post-naziste. Imediat după sfârșitul războiului, teoretizând din mijlocul ruinelor, Karl Jaspers (2000) [1947] a pus în discuție dificila chestiune a "vinovăție germane" pentru Război și Holocaust, distingând patru forme de vinovăție: a) vinovăția criminală, care revine indivizilor ce au încălcat legea (pe care Jaspers o înțelege în sensul general, cuprinzând atât legistația în vigoare, cât și tratatele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care planează ca o sabie a lui Damocles deasupra prezentului german, Nolte avansează o agendă revizionistă cu privire la Holocaust. Până în anii '80, consensul s-a cristalizat în jurul a două teze centrale acceptate ca dincolo de posibilitatea de a mai fi puse în discuție în istoriografia și cultura germană: a) teza unicității istorice a Holocaustului nazist, care făcea pereche cu b) teza răului absolut al regimului național-socialist. Corolarul logic al acestei teze duale este incomparabilitatea principială a Holocaustului cu alte evenimente tragice care au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tentativă conservatoristă de înălbire a trecutului nazist cu scopul de a curăța terenul istoric în vederea unei reglorificări naționaliste. "Disputa istoricilor", începută în 1986, a inflamat spiritele până în 1989, după care tensiunea acumulată a început să se disipeze. Problemele aduse în discuție de Historikerstreit au rămas însă nesoluționate. Dacă tranșeele intelectuale au ajuns să fie acum astupate, aceasta nu s-a datorat victoriei vreunuia dintre combatanți, ci mai degrabă datorită abandonării acestora. Revenind din acest prelung excurs germanic la problematica trecutului comunist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Thomas Woodrow Wilson (președintele SUA); George David Lloyd (premierul Angliei); Victor Emmanuele Orlando (premierul Italiei); Rusia Sovietică nu a fost invitată deoarece Marile Puteri nu recunoșteau regimul comunist. b) „Cele 14 puncte” Negocierile de pace au avut ca bază de discuții documentul „Cele 14 puncte”, elaborat în 1918 de președintele Wilson. Principalele prevederi ale tratatului au fost: renunțarea la diplomația secretă; dreptul popoarelor de a-și decide soarta (autodeterminare); limitarea înarmărilor; înființarea Ligii Națiunilor; c) Sistemul de la Versailles Au fost semnate
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]