67,638 matches
-
formare impunând astfel exersarea prin efectuarea la tablă și acasă a unor exerciții asemănătoare. Itemul 3 a avut gradul cel mai ridicat de dificultate iar înregistrarea rezultatelor pe itemi a demonstrat faptul că acest tip de problemă trebuie reluat în contexte variate, în orice moment al lecției, punându-se accent pe verbalizarea algoritmului de rezolvare. Fișa de lucru 2 își propune să testeze nivelul de cunoștințe ale elevilor privind scăderea numerelor naturale cu trecere peste ordin și conștientizarea operării cu terminologia
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
acordarea de calificative. Ele vizează în egală măsură, atingerea de către elev a unor obiective de tip cognitiv din programă, dezvoltarea capacității de a comunica utilizând limbajul matematic, dar și dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiu și aplicarea matematicii în contexte variate. 3. Unitatea de învățare Înmulțirea și împărțirea numerelor naturale în concentrul 0 - 1000000 strategii evaluative În unității de învățare cu tema Înmulțirea și împărțire numerelor naturale în concentrul 0 - 1 000 000 ce a avut alocat un număr de
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
aria pătratului; 1.8 2.5 3.1 4.1 -recunoașterea suprafeței pentru o figură geometrică dată -activitate practică de copiere, decupare, suprapunere a unor suprafețe în vederea comparării acestora -determinarea ariilor pătratului și dreptunghiului prin măsurare și calcul -transpunerea unui context problematic în -Activitate frontală -Activitate pe grupe -fișe de lucru diferențiate pe grupe -Observarea sistemică -Raportarea rezultatelor pe grupe - argumentare a -Evaluarea și notarea fișelor de lucru Evaluare sumativă -Activitate independentă Probă scrisă Începutul unității de învățare coincide cu o
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
dobândite în ceea ce privește calculul matematic, activitatea de rezolvare de probleme, cunoașterea principalelor unități de măsură, a multiplilor și submultiplilor acestora, a principalelor noțiuni de geometrie. Prin acestea s-a căutat dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiu și aplicarea matematicii în contexte variate, dezvoltarea imaginației, creativității, a gândirii logice și divergente, limbajului matematic adecvat vârstei, curajului, voinței și spiritului de receptivitate și raționamentul.
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
din 2000 până în 2003 (intervalul de derulare fiind 2000-2006)3. Aflăm din acest raport că politica de contractualizare a fost promovată din cauza multiplicării crizelor din cartiere apărute și ca urmare a alegerilor urbanistice inadaptate făcute în anii 1960... În acest context, au fost făcute eforturi de solidaritate națională și de mobilizare financiară în favoarea teritoriilor aflate în dificultate. Introducerea contractului a început cu crearea fondurilor de amenajare urbană (FAU), destinate susținerii reamenajării centrelor orașelor, a sporirii confortului locuirii, a construirii de echipamente
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
-l dotăm. Gestionarea durabilă a orașelor poate ține și de numărul mare de biserici, dar și de știința și tehnologia care pot ameliora calitatea vieții, condițiile, modul de viață. Sigur că ele nu au "făcut totul" bun și bine dovadă contextele ecologice, economice, politice, culturale în care trăim cotidian, cu toate promisiunile "raționalismelor", "pozitivismelor", dovadă faptul că progresul științific și tehnic nu a coincis cu progresul pe plan social și moral; dar orașele nu pot deveni, nu pot rămâne locuri propice
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
concrete de intervenție (tehnică, financiară). Aceasta a presupus formarea actorilor. Nu au existat metode speciale de formare, dar s-a insistat asupra conștientizării necesității de a pleca de la un diagnostic împărtășit, de la datele din teren pentru a ști în ce context, în ce situații trăiesc locuitorii, ce obiective și activități sunt necesare, ce priorități, de a observa și analiza practicile cotidiene ale locuitorilor, de a identifica parteneri pentru proiecte, de a estima timpul necesar proiectelor, de a testa pertinența intervențiilor. Pentru
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ia parte, să participe, să se implice în luarea și implementarea deciziilor care le afectează (in)direct viața în cartier, în oraș? În Franța, au fost întreprinși câțiva pași în această direcție încă din anii '60 ai secolului XX. În contextul acestei preocupări au luat ființă CICA (Comités d'Initiative et de Consultation d'Arrondissement), au apărut toate textele de lege privind informarea și consultarea cetățenilor, privind democrația de proximitate etc., în așa fel încât populația să nu mai fie "întrebată
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de a negocia, abilități de relaționare, de punere în act a metodologiei proiectului, de animare a echipelor etc. Lucrătorii care aplică politicile orașului nu pot fi doar militanți, doar simpli aplicanți ("profesionalizare fără aseptizare și specializare fără încorsetare"). După cum cer contextele, situațiile, acestora li se poate cere să fie: specialiști ai teritoriilor în dificultate, consilieri de dezvoltare socială și urbană, renovatori ai gestionării de proximitate, virtuozi ai comunicării etc. Ca urmare a acestor exigențe, se cere organizarea de formări, obținerea de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
această perspectivă, faimoasele politici urbane ale anilor 1960 ridică problemele modernizării democrației, probleme care rămân mereu de actualitate. Modernismul acestor politici rămâne marcat de ideologia tehnocratică a planificatorilor și organizatorilor mediului urban. Solicitată formal, participarea locuitorilor era suscitată doar în contextul preocupărilor funcționale de guvernare a unei societăți devenite prea complexă pentru a răspunde doar la comanda centrală, fără a considera cetățenia o miză reală (Partea a doua: "Planificarea urbană, o viziune funcțională a democrației"). Acest recul istoric ne permite să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
colective și 2 549 pavilioane 14. Cu toate acestea, fusese identificată modalitatea de rezolvare a problemei locuințelor populare: acțiunea reformatoare trebuia să aibă în vedere nu numai locuința și viața familială, ci și cartierul și viața socială. Într-adevăr, în contextul perioadei interbelice, orașele-grădină au întruchipat "antiparcelarea". Henri Sellier, primarul socialist al localității Suresnes și consilier general pe problema locuințelor, a intenționat să demonstreze că Serviciul Locuințelor Ieftine, al cărui președinte era, putea să construiască "complexe de locuințe potrivite pentru asigurarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
imobiliar care puteau construi locuințe destinate populațiilor celor mai defavorizate și care puteau cumpăra "grădini muncitorești". Legea "Bonnevay", promulgată în 1912, aducea piesa cea mai importantă a construcției juridice a problemei locuinței sociale și marca angajamentul veritabil, chiar dacă într-un context dificil, al politicii statului de ajutor pentru locuința socială: această lege autoriza înființarea birourilor publice ale HBM la nivelul departamentelor sau comunelor. Pentru a evita "supralicitările demagogice privind condițiile de locuit, avantajele acordate locatarilor în funcție de nevoile politicii locale, de slăbiciunile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se poate desprinde cum și-a lărgit statul prerogativele. Încrezător în știința sa, acesta revendica dreptul de a fi actorul capabil să confere coerență multiplicității acțiunilor întreprinse în mediul urban. Această ambiție ilustrează voința de a moderniza societatea franceză în contextul respectării unei legitimități democratice reînnoite 79. Descoperirea rolului dezvoltării urbane în creșterea economică Orientarea "anti-oraș" a politicii inițiale de amenajare a teritoriului Politica de amenajare a teritoriului întruchipează voluntarismul modernizator al statului în anii de creștere economică de după război. Ministrul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
un mare număr de orașe mici sau mijlocii se pretează foarte bine la localizări industriale". Al doilea obiectiv vizat era acela de a moderniza agricultura, pentru ca industrializarea să nu creeze un dezechilibru între aceste două sectoare. Vocația mediului rural în contextul amenajării teritoriului era încă o dată amintită: "Diagnosticul suferințelor pe care politica de amenajare a teritoriului va trebui să le identifice ar fi incomplet dacă nu am invoca un pericol puternic pentru țara noastră și care îi amenință însăși esența: și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ochi, în tot felul de domicilii de ocazie. Să adăugăm că imigrația rurală nu dispunea, decât în cazuri extrem de rare, de venituri care să-i permită accesul la o locuință nouă sau veche, cumpărată sau închiriată, la prețul pieței. În contextul crizei de locuințe, acești neourbani, angajați și muncitori aspirați de creșterea metropolitană, trebuiau să facă față unor situații critice. Pentru puterile publice a devenit un imperativ să construiască masiv locuințe populare, veghind în același timp ca prin chiriile percepute să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
teritoriului. Calificată de Georges Pompidou, prim-ministru în epocă, drept "marea afacere a Franței"171, DATAR spera să transforme moravurile administrației în numele importanței recunoscute a misiunii de modernizare și, mai ales, în numele preocupării de a stăpâni fenomenul urban. În acest context, noțiunea tradițională de "afaceri locale" își pierdea semnificația. Interesul de a lua mai bine în seamă realitățile și problemele unei regiuni a făcut ca mizele să capete o dimensiune națională. Conștientizarea importanței regiunilor are implicații centralizatoare. Ea determina extinderea controlului
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ci sentimentul de captivitate. Muncitorii calificați și clasele mijlocii care trăiau temporar acolo, fiind în trecere prin aceste mari ansambluri o etapă provizorie înaintea achiziționării unei locuințe mai bune -, manifestau și ei mari rezerve față de acest tip de locuință. În contextul în care "comportamentele sociabilității cele mai anodine angajau poziții sociale și raporturi cu alte grupuri sociale"199, relațiile erau precare, iar stilurile de viață, cu atât mai vulnerabile cu cât locuitorii nu aveau o vecinătate omogenă. Confruntarea moralei micii burghezii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care ne-au fost transmise prin povestiri, eventual modificându-le puțin. Din trecut, omul de acțiune trebuie să știe să degajeze elemente permanente și reguli eficiente; nu are a descoperi acolo modele pe care să le reproducă"226. În acest context, acțiunea politică își revendica legitimitatea din capacitatea sa de a acționa într-o lume în plină mutație. Omului politic modern i se cerea familiaritatea cu cifrele, familiaritate care permitea înțelegerea stărilor de lucruri în urma examinării diferitelor serii statistice prin care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
culturi muncitorești cu ideea mult mai realistă și mai fecundă astăzi a participării muncitorilor la totalitatea culturii 258". Experimentarea modelului participativ devine miza activităților culturale, sociale și sportive. Experiența de grup și relația interpersonală devin veritabile finalități ale dotărilor. În contextul problematicii dotărilor, animația urbană primește din partea Planului o legitimare care îi deschide accesul la finanțare din partea statului. FONJEP (Fondul de Cooperare al Tinerilor și al Educației Populare) este o asociație înființată în 1964 pentru a servi drept bancă necesară formării
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
problema urbană penetra câmpul politic. Alegerile municipale din anii 1965 și 1971 acordă un loc central temei orașului și urbanizării 271. Atunci apare discursul care face din comună o entitate substanțială, nu ultima piesă a decupajului teritorial"272. Totuși, în contextul în care consistența puterii statale 273 asupra urbanului contrasta cu caracterul insesizabil al punerii sale în practică, emergența acestei noi puteri locale ridica întrebarea dacă ea putea inaugura o adevărată dezbatere asupra politicii urbane. În loc să impună sau să opună orientări
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Iar în cele din urmă, ori se integrau în sistem (și generau notabili), ori erau desființate după ce-și îndeplineau funcția pentru care luaseră ființă, sau, pentru a evita cele două situații, se izolau într-o contestare neputincioasă 3". În contextul confiscării asociațiilor de către clasele mijlocii (creșterea puterii mișcării asociative nu reducea inegalitățile de acces al diferitelor categorii sociale la acțiunea colectivă) și, mai ales, al împotmolirii lor, pe toată perioada anilor 1970, în dezbateri legate de participare (cum să participe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Echipamentului sunt pe trei ani și nu privesc decât operațiile "neclasice" de echipare. Acestea oficializează descalificarea normelor cantitative (nomenclatoare, normative, grile clasice de echipare) pentru a servi drept etalon determinării baremelor de subvenționare a investițiilor colectivităților locale. În acest nou context, în care "echiparea nu mai este scop în sine, ci un mijloc între altele pentru favorizarea unei politici care să apere cadrul vieții"4, strategia modernizatorilor acțiunii publice nu mai era aceea de a împiedica aleșii căutând sprijinul forțelor vii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Capitolul 5 Reușita metropolitană cu prețul solidarității urbane Perceptibilă în anii 1970, "creșterea puterii orașelor"296 s-a împlinit într-atât, încât acestea pot fi considerate "actori politici și economici autonomi și strategici"297. Dincolo de considerentele instituționale, această evoluție, în contextul creșterii economice, sociale și urbane, este consecința cererilor crescânde de echipamente și servicii ale unei populații din ce în ce mai citadine. Creșterea investițiilor civile și a cheltuielilor pentru serviciile oferite cetățenilor plasează primarii în centrul politicilor sociale și urbane 298. Dacă începând cu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
teoretice. Obiecția principală ține, fără îndoială, de analogia pe care o induce între oraș și municipalitate, între autonomia orașelor și autonomia colectivităților locale. Într-adevăr, procesul de metropolizare 300 face să devină dificilă considerarea tuturor comunelor urbane ca orașe, în contextul în care formele luate de dezvoltarea urbană determină ca însăși noțiunea de oraș să devină incertă. De-a lungul anilor 1990, numeroși specialiști au asimilat creșterea periurbană cu declinul orașului. Este deci legitim să considerăm orașul ca actor colectiv atât timp cât
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fapt, descentralizarea nu a creat concurența între orașe, ci le-a pus pe acestea într-o competiție fără sfârșit pentru atragerea întreprinderilor care oferă locuri de muncă și beneficii bănești; de fapt, a făcut mai vizibilă această competiție într-un context marcat de concepția extensivă a activității economice. Manifeste sau latente, rivalitățile dintre orașe sunt consubstanțiale ficțiunii juridice despre egalitatea comunelor decretată de Revoluția franceză. Rezistențele la cooperarea intercomunală ne lasă să le ghicim vechimea. Organizarea fiscalității locale și regulile de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]