65,887 matches
-
Pentru favorizarea învățării deprinderilor motrice, elevul/sportivul trebuie să se confrunte cu o problemă motrică de rezolvat; condiția esențială în rezolvarea acestora este ca soluția să fie accesibilă. Brunnelle și Joussignant, 1988, citați de J.P. Fornase în 1990, pun în discuție și găsește sensurile expresiei de ,,dificultate optimală”; aceasta presupune programarea unor sarcini de învățare cu o dificultate pe care elevii/sportivii să o poată depăși într-un procentaj bun. 2.2.1. Reglarea învățării Parcurgerea etapelor învățării presupune o raportare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
trebuie să depășească, sau să depășească foarte puțin înălțimea capului în timpul alergării între garduri. Alergarea între garduri Distanța între garduri fiind egală, ea este parcursă printr-un număr de pași precizat, indiferent care dintre probele de garduri este luată în discuție. Mecanismul de bază al tehnicii alergării de garduri este ritmul alergării între garduri. În cazul alergărilor de garduri pe distanțe scurte mecanismul de bază îl reprezintă ritmul de trei pași. În raportul dintre lungimea pașilor de alergarea dintre garduri, la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
disocieri mai precise, soluții pentru unele dificultăți obiective de interpretare. Intenția autoarei nu a fost nicio clipă aceea de a crea și a impune un inventar exhaustiv de formule rigide ci, dimpotrivă, de a sugera abordări noi, de a stimula discuții și studii de specialitate și poate nu în ultimul rând de a elimina din învățământul românesc ideea transpunerii integrale și a reproducerii dogmatice a unor nomenclaturi. Lucrarea este concepută cu intenție de abordare originală, dar având la bază un bogat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
CAP. I PROBLEME DE SINTAXĂ A LIMBII ROMÂNE ACTUALE - RELAȚII SINTACTICE I. 1 Relația de subordonare „Cea mai simplă formă de relație sintactică e relația dintre două cuvinte în interiorul unei propoziții. Vom numi un atare raport relație binară”. Alegem pentru discuție verbul întoarce și substantivul ochii. Între aceste două cuvinte există o legătură de înțeles sintactic; ne dăm seama că sensul verbului și sensul substantivului se află într-o anumită relație sintactică, întrucât întoarce exprimă o acțiune, iar ochii exprimă obiectul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
deoarece sub una din aceste forme apare ea în orice enunț - propoziție sau într-o propoziție din structura unei fraze. Relația sintactică dintre subiect și predicat, respectiv propoziția subiectivă și regenta ei sau predicativa si regenta ei a prilejuit numeroase discuții în literatura de specialitate. Situându-se fie pe pozițiile gramaticii descriptiv tradiționale, fie pe pozițiile gramaticii de orientare structuralistă, fie pe cele ale gramaticii transformaționale, diverși cercetători au încercat să găsească soluția adecvată a acestei probleme controversate. Dat fiind că
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
după părerea noastră, soluția pe care ar putea-o adopta o descriere de acest tip pentru a defini satisfăcător relația dintre subiect și predicat în limba română contemporană. În prezentarea critică a părerilor diverșilor cercetători care au abordat problema în discuție, vom examina, mai întâi, teoriile în care relația subiect-predicat este considerată drept un raport sintactic special, de un tip aparte, identificabil numai în cazul celor două părți de propoziție în cauză (eventual și al propozițiilor corespunzătoare, în frază). Majoritatea cercetătorilor
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
după opinia lui Sorin Stati, numai dacă subiectul este exprimat prin pronume personal; când subiectul este exprimat prin alte părți de vorbire (ca substantivul, despre care în mod curent se spune că nu are categoria morfologică a persoanei), fenomenul în discuție poate fi considerat recțiune, pentru că substantivul-subiect cere verbului-predicat (sau din componența predicatului, dacă ne gândim la predicatul nominal) o categorie morfologică pe care el nu o are. În al doilea rând, observațiile Ecaterinei Teodorescu cu privire la restricțiile reciproce de ordin formal
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
regent în sintagma subiect - predicat numai prin faptul că verbul predicat „preia” particularitățile morfologice ale numelui prin care se exprimă subiectul. Într-un articol, D.D. Drașoveanu reia teza subordonării predicatului față de subiect cu argumente noi. După părerea sa, „structura în discuție se supune, ca oricare alta, probei omisibilității: și luptă din omul luptă este omisibil ca și luptător din omul luptător” pentru că și luptă, din exemplul de mai sus, exprimă o notă a unei noțiuni (deosebită de luptător prin aceea că
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
atare, chiar dacă luptă este omis, noțiunea exprimată prin cuvântul omul poate exista în continuare. După cunoștințele noastre, însă, în judecata omul luptă ambii termeni pot fi, succesiv, fie subiect, fie predicat din punct de vedere logic. Astfel, dacă judecata în discuție este privită ca răspuns la întrebarea: Cine luptă?Omul luptă, atunci omul constituie predicatul logic iar luptă subiectul, care poate fi omis, fiind termenul „cunoscut”; dimpotrivă, dacă judecata de mai sus este potrivită ca răspuns la întrebarea Ce face omul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
alți constituenți ai grupului verbal (obiectul direct, obiectul indirect, obiectul prepozițional sau circumstanțialul) pot fi constituenți obligatorii în anumite contexte verbale. Astfel „sunt nereperate în limba română enunțuri de tipul: El clarifică. El adoră. El se dedică. L-au deferit. Discuția se referea. El se erijează. El se comportă. Scrisoarea datează. Sacul cântărește. etc., pentru că verbele respective stabilesc două relații obligatorii-cu subiectul și cu încă un nominal (obiectul direct, obiectul indirect, etc.)”. Așadar, deși relația de interdependență îi caracterizează pe
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
prezentată, relația subiect-predicat nu se diferențiază însă de relația predicatului cu complementul direct și nici de relația verbului cu numele predicativ (în structura predicatului nominal), pentru că nici complementele respective și nici numele predicativ nu sunt omisibile. În acest moment al discuției poate interveni criteriul „restricțiilor formale” pentru delimitarea celor trei tipuri de determinanți. La toate cele trei tipuri de relații se manifestă marca formală a recțiunii cauzale de la verb la nume, dar numai în cazul relației subiect predicat apare o marcă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
privite acest fel de propoziții în diverse lucrări de gramatică - grupează propozițiile respective în „atributive circumstanțiale care au legătură cu verbul propoziției regente și atributive circumstanțiale care nu au legătură cu verbul propoziției regente, nuanța circumstanțială fiind exprimată lexical”. Pentru discuția de față prezintă interes numai prima grupă, la care „se poate vorbi de dublă subordonare: a) față de un nume; b) față de un verb”. Aceste atribute circumstanțiale - pe lângă o caracteristică a numelui determinat - exprimă și o circumstanță (cauza, scopul, condiția, modul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
o dublă funcție sintactică: de determinant al substantivului și al verbului. Legătura existentă cu substantivul la care se referă este marcată prin acord, iar legătura cu verbul e marcată prin locul acestui adjectiv după verb. Așadar, partea de propoziție în discuție arată starea unui obiect simultană cu o acțiune. Din punct de vedere logic, prin propoziția Fetița aleargă voioasă se fac două comunicări: fetița aleargă și fetița este voioasă. Adică propoziția fetița aleargă voioasă poate fi echivalată cu fraza fetița aleargă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mai deosebește de circumstanțialul comparativ și prin prepozițiile care preced substantivul. Este vorba de faptul, că pe lângă prepoziția comună acestor două determinări, anume, că, „complementul calității” are și elemente introductive proprii, și anume, drept, în calitate de, în chip de. Luând în discuție opiniile la care ne-am referit mai sus, precum și altele, Mioara Avram consideră un bun câștigat faptul că în gramatica românească există o parte de propoziție secundară (exprimată prin adjectiv, substantiv sau verb la gerunziu), care determină simultan un verb
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mai sus, propoziția de cum fusese este o indirectă; ar putea fi și comparativă: ... și-l lăpădă tot așa de frumos cum fusese înainte. b) Atributiva predicativă Preocupându-se de această funcție sintactică la nivelul frazei, Gh. N. Dragomirescu ia în discuție o comunicare în care apare „prolepsa” (,,procatalepsa”), aceasta constând în limba greacă în anticiparea subiectului unei subordonate sub formă de complement direct în principală. Construcția respectivă există și în română, o frază fără prolepsă ca nu vezi tu că Ghiță
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fără prolepsă). Relația gramaticală dintre predicativa suplimentară și subiectul sau obiectul din principală fiind atributivă, Gh. N. Dragomirescu propune ca „în locul termenului de „predicativă suplimentară” să se folosească acela de atributivă predicativă”. III.7 Circumstanțialul de mod acordat Intervenind în discuția privitoare la partea de propoziție la care ne referim aici, St. Házy se referă numai la determinarea exprimată printr-un adjectiv de tipul voioasă din fetița aleargă voioasă. În astfel de comunicări - spune St. Házy ,,având în vedere ... că această
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în general terminologia de specialitate are caracter convențional. Plecând de la faptul că la terminologia de specialitate creată recent se pune și problema capacității de sugerare a realității avute în vedere, considerăm că denumirea cea mai convenabilă pentru funcția sintactică în discuție este aceea de funcție sintactică cu dublă subordonare simultană la nivelul propoziției și propoziție dublu subordonată simultan la nivelul frazei. III.11 Complementul predicativ al obiectului Complementul predicativ al obiectului și predicativul suplimentar au numeroase trăsături în comun fiind compliniri
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
obiectului direct ca propoziție conjuncțională (Profesorii consideră / cred că el este inteligent., Părinții vor / doresc ca el să fie medic.). Prin reorganizare și elipsă în locul unei structuri bipropoziționale, apare o construcție „condensată”, cu un singur predicat al enunțării, verbele în discuție atașându-și o determinare exterioară, care provine din componența sintactică a subordonatei (Profesorii îl consideră / îl cred inteligent., Părinții îl vor / îl doresc medic.). „Complementul predicativ al obiectului, funcție cerută de un centru verbal atributiv, noncopulativ, reprezintă o clasă de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
substantiv sau adjectiv, verbul din subordonată este activ-copulativ: (1) S-a nimerit ca odaia mea să fie a doua / o mansardă / spațioasă. Odaia mea s-a nimerit a doua / o mansardă / spațioasă. Când însă dublul subordonat simultan de pe lângă verbul în discuție este actualizat printr-un participiu, atunci, în unele cazuri, verbul din subordonată poate fi interpretat fie ca activ (vezi (2a)), fie ca pasiv (vezi (2b)): (2a) S-a nimerit / ca odaia mea să fie mobilată (în opoziție cu nemobilată). Odaia
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
agentului.) Această corelație între valoarea impersonală și cea pasivă este specifică doar verbelor tranzitive când nominalul este nonpersonal. Se vorbește chiar despre o fuziune a celor două valori (impersonală și pasivă) cu cea obiectivă. Conform autoarei Elena Petrina, fenomenul în discuție are loc o dată cu „transferul caracterului personal al subiectului logic asupra celui gramatical”. Spre exemplu: Cartea mea se vrea preventivă. Se vrea [autorul vrea] ca ea [cartea] să fie preventivă. După cum am observat, cele două structuri (de la nivelul de adâncime și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
luptam cu tot felul de privațiuni și voiam ca Academia săși păstreze vocația ei științifică și națională, de instituție culturală națională. Eu fiind de formație filologică, el era un fizician eminent, ne întâlneam pe un teren foarte fertil, acela al discuțiilor despre literatură, despre istorie, despre filozofie și despre muzică. Am primit de la Șerban Țițeica, eu având o sensibilitate pentru muzica clasică și un interes constant, dar am primit de la el adevărate lecții de muzică clasică. Academicianul Șerban Țițeica nu era
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
privilegiul să fim martorii și protagoniștii, în același timp, a unui eveniment deosebit, când, în fiecare an, cei interesați de domeniul esteticii, care așa cum spunea Hegel este întinsa împărăție a frumosului, se întâlnesc aici și își prezintă comunicările, au loc discuții fertile pe diverse teme ale esteticii și nu numai atât. Cum afirmam și în fața auditoriului, Conferința Națională de Estetică are două componente fundamentale: una teoretică, ce constă în comunicările amintite și discuțiile suscitate de acestea, și al doilea aspect îl
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
întâlnesc aici și își prezintă comunicările, au loc discuții fertile pe diverse teme ale esteticii și nu numai atât. Cum afirmam și în fața auditoriului, Conferința Națională de Estetică are două componente fundamentale: una teoretică, ce constă în comunicările amintite și discuțiile suscitate de acestea, și al doilea aspect îl constituie estetica aplicată, în forma diverselor arte. Arta spectacolului, arta literară, muzica simfonică, plastică ș.a.m.d., încât are loc un soi de colocviu complex aici, teoretic, practic, în sfera frumosului, a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
teoretic, practic, în sfera frumosului, a artei în general, și aceasta face ca, de fiecare dată, Conferința Națională de Estetică să fie un eveniment unic în cultura românească. V-ați gândit deja la ediția a Xa? Deocamdată vor fi niște discuții, dar ca întotdeauna vom cădea, în mod democratic, de acord asupra unor idei. Vom avea, însă, răgazul să-i anunțăm din vreme pe cei interesați, pentru a-și delimita o temă și a și pregăti comunicarea.Oricum, după cum ați văzut
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
dar ca întotdeauna vom cădea, în mod democratic, de acord asupra unor idei. Vom avea, însă, răgazul să-i anunțăm din vreme pe cei interesați, pentru a-și delimita o temă și a și pregăti comunicarea.Oricum, după cum ați văzut, discuțiile noastre nu se cantonează într-un spațiu teoretic pur, rupt complet de realitate. Noi înțelegem estetica în strânsă conexiune cu fenomenul artistic și cultural și atunci temele pe care ni le fixăm avem grijă să respecte această condiție. MATEI ALEXESCU
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]