67,638 matches
-
să-și mărească prestigiul printr-o politică activă de edificare a unor clădiri monumentale. Contrastul între valorile contemporane ale "civilizației în schimbare" (ubicuitate, fluiditate, circulație, mobilitate, viteză, efemeritate) și ființa arhitecturii (imuabilitatea unui loc) face monumentalitatea depășită. Într-un asemenea context, marile echipamente construite astăzi riscă să-și piardă rapid atracția, riscă să vadă cum li se evaporă valorile spectaculare, chiar impactul turistic"336. De la planificarea urbană la proiectul orașului: dificila căutare a unei coerențe politice Această preocupare pentru imagine trece
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de forță pe planul politic local), de legalism (un răspuns corect oferit cererii, dar care ia în calcul, cu exactitate, ponderea organismului în ansamblul zonei sociale) și, mai rar, de respectare continuă a misiunii sociale (adesea, în cele mai dificile contexte de intervenție). Din experiența cazurilor singulare studiate în fiecare oraș, se poate afirma că un organism HLM are șanse cu atât mai mari să fie criticat la nivel local cu cât se dedică mai mult categoriilor defavorizate, pe care, în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
favorizează, pentru moment"383. Astfel, aceste cartiere HLM, zone întunecate care atentează la noile mărci urbane ale modernității, devin din ce în ce mai marginalizate. Chestiunea socială ia amploare și prezintă o vizibilitate spectaculoasă în ceea ce privește agravarea inegalităților sociale și a excluderii 384. În acest context, mulți primari își manifestă reticența în susținerea proiectelor pentru construirea unor noi locuințe sociale. Unii spun că găzduiesc deja un mare număr de dezmoșteniți, alții își asumă cu cinism ostilitatea față de aceștia. Până la urmă, fondurile pentru dotări nu se consumă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
parteneri privați permite primarilor să-și exercite puterea căpătată după descentralizare, însă diminuarea fondurilor de finanțare publice nu permite concretizarea ei. Arendarea a reprezentat contractul tip în perioada de creștere. În anii 1980, revenirea concesionării s-a încadrat într-un context în care colectivitățile nu mai aveau acces la finanțări privilegiate pentru a-și realiza investițiile și în care marile grupuri private de servicii urbane dispuneau de rezerve financiare dobândite, în principal, de pe piețele străine. Concesiunea este un contract "care încredințează
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
repetate rânduri, ca o renunțare deghizată la planificarea pe termen lung. Teancul neierarhizat de orientări vagi și generale nu sprijină cu nimic deciziile viitoare, iar "pragmatismul strategic risca în aceste condiții să cadă în empirism și oportunism"458. În acest context, managementul de către marile grupuri private al portofoliilor lor de activitate le face să neglijeze segmentele mai puțin rentabile ale pieței colectivităților locale, precum habitatul social, pentru a se dedica operațiilor complexe de prestigiu, mai rentabile, agravând astfel diviziunea locală a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
muncii, care destabilizează "condiția salarială" și generează "insecuritatea socială"526. Clasele muncitoare, deposedate de muncă, încep să fie percepute din nou ca niște clase periculoase, private de perspectiva de a-și vedea recunoscută o oarecare utilitate socială de exploatat. În contextul internaționalizării economiei, care permite bogaților să se îmbogățească într-o țară care global sărăcește, dispare chiar interesul de a intra în conflict cu această mână de lucru inutilă. În loc de confruntare, se preferă strategii de evitare care se materializează prin fuga
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
afle un loc în societate. Politicile de discriminare pozitivă individuală ar putea ajuta anumiți indivizi să depășească barierele care îi rețin în acele locuri nefaste, pe măsura voinței lor de a se implica în căutarea unor soluții 535. Într-un context în care distanța dintre locul de trai și locul de muncă reprezintă una dintre principalele probleme pentru cei care caută o slujbă, aglomerația urbană ar reprezenta fără îndoială o scară optimă pentru a propune programe în care unii ar urmări
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de muncă pentru profesiile intermediare, indispensabile vieții aglomerației (din acest motiv, a trebuit să se facă apel anul acesta la infirmiere spaniole pentru spitalele pariziene!)"536. "Uitate" de mondializare, clasele mijlocii dispun totuși, pentru a se face auzite, de un context în care miza nevralgică este guvernarea orașelor. Dacă locuitorii periferiilor sensibile au putut fi desemnați ca "non-forțe sociale"537, clasele mijlocii par a constitui "o forță politică non-socială", desolidarizată de destinul cetății. Urmele republicane, ochelarii de cal ai democrației Ar
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
crearea de noi căi rutiere, "în timp ce 95 % dintre locuitori se simțeau perfect legați de oraș datorită sistemului de circulație și transporturilor în comun adaptate perfect la nevoile lor". Crearea unei rețele de drumuri suplimentare nu făcea, mai ales în acest context, decât să creeze zgomot, insecuritate pentru copiii care până atunci se puteau juca liniștiți și după bunul-plac pe stradă. Dacă crearea de facilități de circulație pentru oamenii din cartierele sensibile este în sine un obiectiv onorabil, sacralizarea infrastructurii de comunicare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
secretă neliniști vii și justificate privind capacitatea de "a face societate". Cu titlu ilustrativ, recursurile împotriva avizelor de construcție cerute de numeroase asociații sau persoane fizice sunt adesea motivate de grija de a evita proximitatea persoanelor judecate indezirabile. În acest context, transparența democratică și tendința sa de a ne închide în prezent pot ușor paraliza funcționarea solidarității intercomunale. Așa cum avertizează Laurent Davezies, această situație "nu face parte dintre acelea care pot fi renegociate zilnic [...] în timp ce e cu totul vulnerabilă în fața ascensiunii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unui oraș. Odinioară, aceasta avea drept finalitate înrolarea populației în eforturile productive. În prezent, a guverna orașul presupune asumarea efectelor divorțului dintre urbanizare și industrializare și luarea în seamă a aspirației citadinilor la o mai mare autonomie. În acest nou context, apar cu claritate provocările cărora trebuie să le răspundă conducerea orașului. Trebuie stopate competițiile sterile între municipalități, este necesară garantarea unei mai mari coerențe a proiectelor intercomunale de dezvoltare, se cer create noi dispozitive de solidaritate cu scopul de a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
contractualizarea" soluțiilor inventariate, a unor mijloace, acțiuni sau instrumente omologate de către serviciile sale. Un adevărat parteneriat ar presupune mai curând ca statul să intervină în funcție de orientările generale pe care ar fi capabil în mod strategic să le decline după specificitățile contextelor locale, respectând ceea ce au putut face anterior ceilalți actori implicați. Înverșunarea normativă a statului pervertește spiritul contractualizării și le apare actorilor locali ca un simptom al slăbirii savoir-faire-ului său559. În privința politicilor sociale și urbane, suntem încă departe de acest joc
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și orașele în ansamblu" (Michel Ragon, Histoire de l'architecture et de l'urbanisme, t. 2, Naissance de la cité moderne, 1900-1940, Paris, Casterman/Points-Seuil, 1986, p. 115. 111 François Parfait (dialog cu Patrick Lusson), "De la reconstruction au grand ensemble, le contexte urbanistique de l'après-guerre", în Carole Blanc-Coquand, Christelle Heudron, René Le Gad (coord.), À la recherche de la vie perdue, Paris, L'Harmattan, 1996, p. 25. 112 Annie Fourcaut, "Trois discours, une politique?", în Urbanisme, nr. 322, "Le grand ensemble, histoire
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
un interes aparte pentru cercetarea ce urmează. Unele elemente sentimentale, legate de cauze diferite, pot intra în asociații cu altele, așa încît rezultă complexe de sentimente. Experiența ne arată fapt ce urmează să fie dezvoltat mai de aproape într-un context special că există două forme principale de asemenea totalități sentimentale sau sentimente totale (sentimente globale). Asocierea diferitelor elemente sentimentale poate avea caracterul unei contopiri, întrucît prin acea asociere se naște un nou sentiment, cu o calitate diferită față de sentimentele premergătoare
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
orice prost sau găgăuță își zice "humorous". El vroia să limiteze semnificația la predominarea unei categorice însușiri temperamentale. Atunci cînd în As you like it, ducele Frederick este numit "humorous", calitatea la care se gîndește autorul trebuie să fie, potrivit contextului, încăpățînarea. Cînd Hamlet promite, printre altele, la vestea sosirii actorilor, că "the humorous man" își va putea juca rolul în liniște, este avut în vedere, probabil, cel pe care noi l-am numi un actor de caracter, în special unul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
intellectum ordinati et concatenati) se dezagregă mai greu decît cele vagi și lipsite de coerență. Este important totuși ca activitatea de obținere a unui proces de gîndire solid să poată fi mereu reluată. Dacă diavolul nu poate fi înțeles în contextul aflat pînă aici, apariția lui neașteptată poate fi eventual un îndemn să ne dăm seama că am lucrat cu un orizont prea îngust. Fundalul intelectual este doar o condiție aparte a humorului. Descoperim aceasta în faptul că chiar unde fundalul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
exista totuși neîntrerupt tendința de a găsi un raport între acea trăire individuală și toate celelalte. Acestea vor fi interpretate în funcție de ea, în caz că nu poate fi interpretată ea după ele. Misticii bisericii își interpretau trăirile extatice în funcție de relația lor cu contextul pe care-l stabilea dogmatica bisericii 74; acolo unde se produc stări extatice la unii oameni cu experiență psihologică, în epoca modernă, va apărea dimpotrivă o anumită contradicție între ceea ce este trăit în astfel de stări și reprezentările dogmatice pe
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
humoristic; aceasta e consecința faptului că imaginea sa își capătă locul și semnificația prin efectul de contrast față de întregul tablou al epocii serioase și al luptelor ei, expus de Shakespeare în Henric al IV-lea. Falstaff trebuie văzut în acest context ca să ne poată dispune humoristic. Sidney Lee crede că dacă Falstaff are un efect humoristic, aceasta e urmarea faptului că opoziția dintre vîrsta lui și modul său de viață dezmățat reușește să producă acel element melancolic care ar fi indispensabil
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
să fie o încheiere definitivă. Aceasta poate însemna foarte bine numai o oprire pe drum, o socoteală practică, necesară ca să-ți poți continua existența, arătînd că trăirile trecutului sînt profitabile pentru viitor. Mai este importantă însă, pe lîngă asta, în contextul în cauză, și o situație de un interes psihologic general. Un sentiment total are, în esență, caracterul unei stări sufletești și nu al unui afect. El se naște într-adevăr din concentrarea unui șir de trăiri care au provocat, fiecare
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în care l-am folosit în această lucrare. Alți filosofi se consacră preponderent muncii lor intelectuale și nu prezintă importanță pentru istoria marelui humor decît indirect. Tocmai într-asta se vede că filosofia nu-i decît un element în marele context al vieții și importanța sa aici este condiționată de interacțiunea cu multe alte elemente. Este o diviziune a muncii ce se răspîndește integral pînă în cele mai intime regiuni ale vieții spirituale, făcînd atît de dificilă și de rară o
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a fost examinată la șobolani în condiții de post (57), constatatându-se o creștere dramatică a răspunsului insulinic la glucoză sub infuzie de acizi grași cu lanț lung și grad mare de saturare. În același sens, alți cercetători au raportat, în contextul unor valori glicemice mari, o scădere absolută a secreției insulinice prin administrare de oleat/ heparină sau heparină/ Intralipid (uleiul de soia fiind principalul constituent), acizi grași cu grad ridicat de nesaturare (36). Efectul este mai pronunțat pentru oleat comparativ cu
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
Recoltele franceze spre exemplu au fost deosebit de ridicate în acești trei ani: 82,4 milioane de hl în 1973, 75,5 în 1974 și 73 în 1976. Media deceniului 1970-1979 a fost de 68,5 milioane de hl. În fine, contextele politice naționale dificile (instabilitatea guvernamentală din Italia, spre exemplu) au îngreuiat orice măsură structurală. Excedente devenite ele însele structurale, scăderea prețurilor, a rentabilității exploatărilor vitivinicole, fraude și scandaluri (mai ales cazul vinurilor italiene "îmbogățite" cu metanol), manifestări sociale, toate acestea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
parcare (garare), zona de exploatare și tipul grupului de persoane (activitatea poate fi agreată de elevi și studenți Între 17-24 ani). Închei ca de fiecare dată, cu câteva versuri (ce Îmi aparțin și datează din 1979), sugestive de altfel În contextul rândurilor de mai sus: Când Lumea-i Încă plină de mizerii Ne Întrebăm de ce mai sunt măturători?! Curat ei Își câstigă existența Ce-au Înglodat-o cei risipitori! Aduc cu această ocazie un omagiu dascălilor mei (din Roman, Bacău și
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Ioan ROBU-ȘTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93116]
-
și introd. Marin Mincu, București, 1983; Adrian Marino, Tendances esthétiques, în Les Avant-gardes littéraires du XXe siècle, II, Budapesta, 1984; Avangarda românească, MS, 1990, 3-4 (număr special); Ion Pop, Avangarda în literatura română, București, 1990; L’Avant-garde roumaine et son contexte européen, „Euresis” (CREL), 1994, 1-2 (număr special); Ovid. S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București, 1994, 161-166; L’Avant-garde roumaine, îngr. Petre Răileanu, „Le Rameau d’or”, 1995, 2; Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, tr. Tatiana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
general al personalității (de competența psihologiei generale), variațiile interindividuale pot fi doar constatate, dar nu și explicate deplin. În mod real, variațiile concrete rezultă din gradații și particularități de organizare ale elementelor și structurilor ce alcătuiesc modelul general. În acest context, nivelul tipologicului prezintă un grad de generalitate intermediară. Personalitatea creatoare tipologie. Astfel, singularul se descifrează pe baza generalului și prin diverse clasificări tipologice și apoi prin generalizarea acestora. Actual se consideră că orice demers în sfera personalității, fie cu caracter
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]