67,138 matches
-
folosit pentru a justifica detașarea nemiloasă față de lumea naturală și exploatarea ei. Acum, o nouă generație de Învățați religioși și un număr În creștere de credincioși Încep să redefinească Înțelesul cuvântului „a stăpâni”. Ei argumentează că deoarece Dumnezeu a creat cerul și pământul, toată creația sa este impregnată cu valoare intrinsecă. Dumnezeu a dat de asemenea ordine și un țel creației sale. Prin urmare, atunci când ființele umane Încearcă să submineze valoarea intrinsecă a naturii sau să manipuleze și să redirecționeze țelul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lui Alecsandri, spre care alerga vara, împreună cu alți copii, la scăldat. Alteori, toropit de căldura soarelui, se refugia la umbra vreunui copac singuratic, care se afla la marginea lanului de grâu și urmarea fascinat ciocârlia care se înălța cântând spre cerul senin. Povestea acestea stând relaxat la umbra unor sălcii, care atingeau cu pletele lor, când și când, apa unduitoare a iazului din Șipote. Inspira profund și cu plăcere aerul răcoros, cu un ușor miros de iod, care venea dinspre livada
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
tei” (Ultimul strigăt). N. a scris și piese într-un act, nepublicate. SCRIERI: Gânduri, București, 1943; Balada lui Gheorghe Doja, București, 1949; Balada locomotivei 2211, București, 1949; Cântecele patriei, București, 1957; Dimineață de vară, București, 1964; Amfore, București, 1970; Sub cer senin, București, 1971; Orologii, București, 1974; Printre cântece și flori, București, 1977. Repere bibliografice: Cristea, Teleorman, 436; Popa, Ist. lit., I, 940. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288355_a_289684]
-
și o soție, scriitorul ne prezintă în Calul verde un cuplu într-o situație de criză. Plictisul a erodat, insidios, conviețuirea celor doi. Se întîmplă... Cu ostenelile împîclite în rutină ale robotelii lui de funcționar, ce avînturi să-i mai ceri domnului Popescu? "Corect ca un principiu", înfundîndu-se în teancuri de hîrțoage, esgte oare numitul Ilie doar un slujbaș muncit, devorat de ambiții? Ce se ascunde îndărătul acestei încrîncenări? Terfeloage peste terfeloage, dar nu tu o tresărire de bucurie, nici măcar un
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
foile de hîrtie, ridică fotoliul, masa și resturile de fursecuri) De ce dracu' nu le-o fi luat cînd am plecat! (copleșit, se așează pe unul dintre fotolii) Cu el mai rămăsesem... că restul... s-au... retras... în pămînt... sau în cer... sau naiba știe pe unde-or fi..., cetățeni ai nicăierului..., cum spune poetul... (se ridică, privește spre miniscenă) Ei, și-a împlinit visul... visul său secret... să moară pe scenă... Nu pot să-mi iert că l-am chinuit cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
înfrumuseța, a se îngrășa, a se îngreuna, a se îngroșa, a se înjumătăți, a se înmuia, a se înnegri, a se înroși, a se însănătoși, a se însenina, a se întări, a se înteți, a se întrema, a se întuneca (cerul), a se învechi, a se învineți, a se jerpeli, a se juli, a se jupui, a se lăbărța, a se lămuri, a se lichefia, a se limpezi, a se lovi, a se lumina, a se luxa, a se magnetiza, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranzitive (a), pentru inacuzative (b), pentru verbele psihologice (c) și pentru intranzitivele simetrice (d), nu însă și pentru inergative (e) − vezi GALR I 2008 [2005]: 502. (a) carte citită, copii invitați la petrecere, străzi luminate (b) picior amorțit, teren degradat, cer înstelat, om plecat la munte, scrisoarea sosită ieri, țări foste comuniste, copil rămas repetent, scriitor devenit indezirabil (c) copil uimit, entuziasmat, pasionat, copleșit de durere, abătut, ahtiat (după dulciuri), alarmat, alertat, alinat, amărât, amețit, bulversat, cătrănit, chinuit, dezamăgit, dezolat, deznădăjduit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
SCHIMBARE DE STARE REFLEXIVE A SE ABȚIGUI După ce a băut două pahare, Ion s-a abțiguit part. abțiguit, -ă nom. abțiguirea A SE CLOCI Apa s-a clocit în vasul de flori part. clocit, -ă nom. clocirea A SE ÎNNORA Cerul se înnorează înainte de ploaie part. înnorat, -ă nom. înnorarea A SE ÎNSTELA Vara, cerul se înstelează part. înstelat, -ă nom. înstelarea A SE PĂRĂGINI Căsuța lui Ion se părăginește part. părăginit, -ă nom. părăginirea A SE PRINDE Laptele se prinde
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a abțiguit part. abțiguit, -ă nom. abțiguirea A SE CLOCI Apa s-a clocit în vasul de flori part. clocit, -ă nom. clocirea A SE ÎNNORA Cerul se înnorează înainte de ploaie part. înnorat, -ă nom. înnorarea A SE ÎNSTELA Vara, cerul se înstelează part. înstelat, -ă nom. înstelarea A SE PĂRĂGINI Căsuța lui Ion se părăginește part. părăginit, -ă nom. părăginirea A SE PRINDE Laptele se prinde la căldură part. prins, -ă nom. prinderea (prinsul − rar) A SE RAMOLI Ion s-
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
AGLOMERA Societățile umane se aglomerează peste măsură tranz.: Microbuzele aglomerează traficul part. aglomerat, -ă nom. aglomerarea A SE AGRAVA Boala s-a agravat din cauza poluării tranz.: Poluarea a agravat boala part. agravat, -ă nom. agravarea (agravatul − rar) A SE ALBĂSTRI Cerul s-a albăstrit tranz.: Ion își albăstrește părul part. albăstrit, -ă nom. albăstrirea, albăstritul A SE ALCOOLIZA Vinul se alcoolizează în timpul fermentației tranz.: Ion alcoolizează vinul part. alcoolizat, -ă nom. alcoolizarea A SE ALTERA Carnea de pește se alterează rapid
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la soare tranz.: Ioana își înroșește unghiile part. înroșit, -ă nom. înroșirea, înroșitul A SE ÎNSĂNĂTOȘI Dus la spital, Ion s-a însănătoșit repede tranz.: Medicamentele l-au însănătoșit pe Ion part. însănătoșit, -ă nom. însănătoșirea, însănătoșitul A SE ÎNSENINA Cerul se înseninează după furtună tranz.: Femeile înseninează zilele bărbaților part. înseninat, -ă nom. înseninarea A SE ÎNTĂRI Leul se întărește pe zi ce trece tranz.: Ion își întărește poziția în echipă part. întărit, -ă nom. întărirea, întăritul A SE ÎNTEȚI
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ÎNTEȚI Focul se întețește de la vânt tranz.: Vântul întețește focul part. întețit, -ă nom. întețirea, întețitul A SE ÎNTREMA Ion se întremează cu mâncare bună tranz.: Mâncarea bună îl întremează pe Ion part. întremat, -ă nom. întremarea A SE ÎNTUNECA Cerul se întunecă înaintea furtunii tranz.: Băutura întunecă mintea oamenilor part. întunecat, -ă nom. întunecarea (întunecatul − rar) A SE ÎNVECHI Brânza se învechește tranz.: Cramele învechesc vinul de import part. învechit, -ă nom. învechirea, învechitul A SE ÎNVINEȚI Ion se învinețește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
scăzutul A SECA Mlaștinile seacă tranz.: Edilii seacă mlaștinile part. secat, -ă nom. secarea, secatul A VARIA Regimurile alimentare variază în funcție de anotimp tranz.: Ion variază regimul alimentar part. variat, -ă nom. varierea, variatul (b) CONFIGURAȚIE SPAȚIALĂ REFLEXIVE A SE ACOPERI Cerul s-a acoperit de nori tranz.: Băncile acoperă scăderea impozitelor, Blocul acoperă cerul part. acoperit, -ă nom. acoperirea, acoperitul A SE ADÂNCI Prăpastia se adâncește în fiecare an tranz.: Apa/Ion adâncește groapa part. adâncit, -ă nom. adâncirea, adâncitul A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
secarea, secatul A VARIA Regimurile alimentare variază în funcție de anotimp tranz.: Ion variază regimul alimentar part. variat, -ă nom. varierea, variatul (b) CONFIGURAȚIE SPAȚIALĂ REFLEXIVE A SE ACOPERI Cerul s-a acoperit de nori tranz.: Băncile acoperă scăderea impozitelor, Blocul acoperă cerul part. acoperit, -ă nom. acoperirea, acoperitul A SE ADÂNCI Prăpastia se adâncește în fiecare an tranz.: Apa/Ion adâncește groapa part. adâncit, -ă nom. adâncirea, adâncitul A SE ADUNA Apa se adună în gropi tranz.: Ion adună apă de ploaie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de laudă cântată, devine ritmul interior al sufletului și este legat de o perspectivă escatologică situată între un principiu temporal, care are loc în istorie (istoria creației, istoria lui Israel, istoria lui Cristos, istoria Bisericii), și un sfârșit metatemporal (împărăția cerurilor și transcenderea cosmosului). Această perspectivă a dus, în mod gradual, la emanciparea muzicii de raportul său arhaic cu ciclicitatea cosmică, aceasta din urmă fiind elementul-cheie al speculației muzicale aparținând tradițiilor antice, nu numai celei greco-romane, dar și celor orientale, cum
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
viața umană ... Slăvind moartea violentă în riturile lor religioase și ducând la adorarea legendelor dureroase, ei au îndemnat la idolatrie ... Prin cântecele și magiile lor, i-au ținut prizonieri în cea mai josnică sclavie pe cei care, ca cetățeni ai cerului, ar fi putut să intre în posesia adevăratei libertăți. Cât de diferit este menestrelul meu; el a venit să pună capăt acestei amare sclavii a demonului care domnește asupra noastră ...”. Așadar, conținutul religios dă noua valoare muzicii, care, în trecut
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
a fi vitalizați de pulsația circulației sangvinice se datorează puterii armoniei prin ritmurile muzicale. Fără îndoială, muzica este știința modulației corecte: dacă vom avea un comportament corect, ne vom conforma acestei discipline; când însă comitem nedreptatea, nu ne conformăm muzicii. Cerul și pământul, toate lucrurile care există din bunăvoința divină, nu există fără disciplina muzicală. Pitagora ne învață că lumea aceasta a fost creată prin muzică și prin intermediul ei poate fi guvernată”. Aderând la principiile pitagoreice, muzica este considerată ca fiind
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
părți ardelene, bănățene, crișane și maramureșene... au proclamat pe rând reintrarea lor în România deplină”. Într-o atmosferă entuziastă, prin îndelungi aclamații, Parlamentul a adoptat cele trei proiecte. Raportorul proiectului de lege pentru Basarabia, Vasile Stroescu, ridicându-și ochii spre cer, declara: „Să dea Dumnezeu ca această unire să fie într-un ceas bun, cu noroc și pentru totdeauna”. Ceea ce săvârșiseră românii în marele an 1918 era întărit acum de reprezentanții aleși ai cetățenilor de pe întinsul statului. Actele de Unire primeau
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
poruncii este dragostea din inimă curată și din cuget bun” (Tim. 1,39), zice Sfântul Apostol Pavel. Ținta spre care se îndreaptă viața noastră creștină este desăvârșita dragoste de Dumnezeu și de aproapele. “Fiți desăvârșiți precum și Tatăl vostru cel din ceruri desăvârșit este” (Matei 5,48), aceasta este ținta. În ce constă desăvârșirea Tatălui? În iubirea Lui nemărginită, datorită căreia “Soarele Său răsare și peste cei răi și peste cei buni și plouă și peste cei drepți și peste cei nedrepți
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nouă înțelegere a vieții. Ele sunt un îndemn spre activitate, pentru că toate aceste îndemnuri presupun faptă, luptă, lucrare, implicare în viață, angajarea noastră a tuturor în vederea realizării acestor bunuri omenești. Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este împărăția cerurilor (Matei 5, 3). Prin aceste cuvinte, Mântuitorul ne învață că prima virtute care trebuie însușită pentru a intra în împărăția cerurilor, adică pentru a dobândi fericirea, este „sărăcia cu duhul”. Sfântul Ioan Gură de Aur <footnote id="4"> Antonie Plămădeală
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
angajarea noastră a tuturor în vederea realizării acestor bunuri omenești. Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este împărăția cerurilor (Matei 5, 3). Prin aceste cuvinte, Mântuitorul ne învață că prima virtute care trebuie însușită pentru a intra în împărăția cerurilor, adică pentru a dobândi fericirea, este „sărăcia cu duhul”. Sfântul Ioan Gură de Aur <footnote id="4"> Antonie Plămădeală, Tâlcuiri noi la texte vechi, București, 1996, p. 224 <footnote> consideră că “cei săraci cu duhul” sunt cei care se smeresc
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
bogăția științei dumnezeiești și cu iubirea celor veșnice. Acești creștini, oricât ar fi de virtuoși, nu se cred niciodată desăvârșiți, ci se străduiesc să urce treaptă cu treaptă, cât mai sus, pe scara desăvârșirii. Răsplata făgăduită celor smeriți este împărăția cerurilor, adică fericirea veșnică, pe care, prin credință și nădejde, ei o gustă încă pe pământ, dar deplin o vor avea numai în viața viitoare. Smerenia este, deci, prima virtute ce se cere creștinului. Fără ea, nimeni nu poate trăi o
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Darul lacrimilor aducătoare de bucurie l-au avut toți sfinții. Celor ce plâng din aceste cauze binecuvântate, Mântuitorul le făgăduiește mângâierea harică, adică, pentru viața de acum, iertarea greșelilor, scăparea de chinuri și de păcate, iar pentru viața viitoare, împărăția cerurilor,<footnote id="6"> Ibidem, cf. Teofilact, Comentariu la Matei; P.G., CXXIII, 188<footnote> adica bucuria. Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul .(Matei 5, 5) Blândețea este “cel dintâi rod al bunătății și iubirii aproapelui. Ea este o stare
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de a face pace se adresează tuturor, precum citim în epistola către evrei: „ Căutați pacea cu toți și sfințenia, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evr. 12, 14). Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor. (Matei 5, 10). Cuvântul „dreptate” are și aici înțelesul de dreaptă credință și dreaptă purtare, viața neprihănită, sfințenie, în care bineînțeles este cuprinsă și virtutea socială a dreptății<footnote id="11">Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvântul XV la Matei
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sunteți din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăște” (Ioan 15, 18-19). Mântuitorul îi fericește pe aceștia care, de-a lungul veacurilor, sunt prigoniți pentru stăruința lor în dreptate și sfințenie. Împărăția cerurilor este răsplata propovăduitorilor Evangheliei și învățăturilor Bisericii, a mărturisitorilor dreptei credințe și a luptătorilor împotriva nedreptăților și relelor sociale. Fericiți veți fi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]