67,138 matches
-
a luptătorilor împotriva nedreptăților și relelor sociale. Fericiți veți fi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea. Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri. (Matei 5, 11-12). Prin aceste cuvinte, Mântuitorul fericește pe cei care vor avea de suferit defăimari, prigoane și chiar moarte, din pricina credinței în El și a răspândirii Evangheliei creștine în lume. De aceea, I-a îndemnat pe Ucenicii Săi: „Nu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ele pare a fi rostită pentru noi, cei de azi. Creștinii care doresc să învețe adevărurile Evangheliei vor afla în parabolele Mântuitorului expunerea cea mai frumoasă a adevărurilor și cea mai interesantă lectură. Majoritatea pildelor Mântuitorului se referă la împărăția cerurilor, care poate fi dobândită prin exersarea virtuților creștine. În Pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr, Iisus ne învață că una din porțile vieții fericite e milostenia. Alături de smerenie, ca virtute dumnezeiască, mai avem nevoie de iertarea și mila îndreptată
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Dumnezeu pentru mântuire. Pe acest oaspete Dumnezeu se mânie și poruncește îngerilor săi să-l arunce în focul cel nestins, pentru că, deși avea la îndemână învățăturile cu care să-și „îmbrace” sufletul, el le-a nesocotit voind să câștige Împărăția cerurilor fără pregătire și fapte bune. Pilda talanților (Matei 25, 14-30) scoate în evidență bogăția darurilor lui Dumnezeu și responsabilitatea fiecăruia de a le spori. Dumnezeu îi iubește pe toți oamenii, dându-le daruri prin care să împlinescă lucrarea dragostei, pentru
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de a chivernisi binele, precum și toate bogățiile pământești. Fiecare dintre noi avem datoria de a înmulți talanții cei încredințați nouă de Dumnezeu, căci vom da socoteală pentru înmulțirea darurilor oferite de Dumnezeu. Înmulțirea lor ne aduce mântuirea sufletului și Împărăția Cerurilor. Din perspectivă psihopedagogică, această pildă este deosebit de relevantă, fiind în rezonanță atât cu cele mai profunde teorii psihogenetice, dar și cu cele mai înalte exigențe morale. Pot fi făcute trei observații în legătură cu această pildă.<footnote id="15"> Cocoș, C., Educația
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
trebuie să aflăm tainele lui Dumnezeu cele ascunse de la întemeierea lumii. Să aflăm adevăruri importante și de folos pentru viitorul fiecăruia dintre noi. Hristos a unit natura cu istoria lumii într-o singură parabolă, iar tâlcuirea acestei parabole este Împărăția cerurilor. Lumea întreagă devine, prin parabolele Domnului, o Evanghelie în icoană, pentru cei ce sunt vrednici să o citească.<footnote id="20">Ibidem, p. 7<footnote> 2.1. Educația religioasă în opera Sfinților Părinți ai Bisericii Educația este una dintre cele
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
educați pentru viața creștină. În ce privește cea de-a doua treaptă, un rol important îl are educația religioasă, dar nu pot fi ignorate nici educația morală, intelectuală, estetică și chiar fizică. Religia se preocupă de educarea omului, conducându-l spre Împărăția cerului, altfel spus, ea este învățătura pentru cel ce își pune viața în slujba lui Dumnezeu. O astfel de învățătură oferă calea dreaptă a adevărului, în vederea contemplării lui Dumnezeu, dar și calea unei conduite virtuoase, inspirată de modelul divin. „Pedagogul” este
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
întrucât poate stimula plăceri neconfome demnității umane. A patra poartă a sufletului este văzul, deosebit de greu de păzit. De aceea, acestuia i se prescriu legi severe: copilul să fie ferit de priveliști rușinoase, să i se îndrepte atenția către frumusețea cerului, soarelui, stelelor, florilor, pământului etc. Ultima poartă a sufletului care trebuie educată este simțul tactil, prezentat la nivelul întregii suprafețe a corpului. Educarea acestui simț presupune îndepărtarea copilului de la viața leneșă și molatecă. Pentru a-i educa pe copii este
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
-l conducem la Dumnezeu, dar, pentru aceasta, trebuie să-l cunoaștem îndeaproape. Curăția sufletească a copilului este una din condițiile necesare pătrunderii cu ușurință în misterul Divinității. Copilul înălțat de Iisus în mijlocul Apostolilor este simbolul curăției și al pregătirii pentru ceruri: „Dacă nu vă veți întoarce și nu veți fi precum pruncii, nu veți intra în împărăția cerurilor.” (Matei 18, 2) Plecând de la exemplul lui Iisus, Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază virtuțile sufletului tânăr: „Copilul este lipsit de invidie, mândrie
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
una din condițiile necesare pătrunderii cu ușurință în misterul Divinității. Copilul înălțat de Iisus în mijlocul Apostolilor este simbolul curăției și al pregătirii pentru ceruri: „Dacă nu vă veți întoarce și nu veți fi precum pruncii, nu veți intra în împărăția cerurilor.” (Matei 18, 2) Plecând de la exemplul lui Iisus, Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază virtuțile sufletului tânăr: „Copilul este lipsit de invidie, mândrie și laudă, având cea mai înaltă virtute, o aleasă sinceritate și deplină smerenie și cucernicie” Sufletul copilului
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
la baza dezvoltării convingerilor și atitudinilor morale (manifestate față de semeni, față de sine, față de întâmplări și de evenimente etc.). Trăirea învățăturilor creștine cuprinse în Sfânta Scriptură constituie garanția formării unei conștiințe fundamentate pe valori eterne, imuabile, date de Dumnezeu Binele suprem: Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece( Mt.24, 35). 3.1.2. Formarea conștiinței moral religioase a copiilor Din punct de vedere psihilogie, formarea conștiinței morale include două componente : cognitivă și afectivă. Cea cognitivă se referă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
își formulează și o mărturisire din care se vede limpede cât de adânc își simțea păcatul și cât de hotărât era să se întoarcă: „Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune: Tată am greșit la cer și înaintea ta; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argații tăi”(Luca 15, 18-19). Acesta este momentul din viața adolescentului, când criza se temperează și atitudinea lui față de Dumnezeu se definește
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Dumnezeu - Învierea lui Lazăr”, cuvintele Mântuitorului „ Cel ce crede în Mine, chiar de va muri, va fi viu” (Ioan 11, 25) sugerează că moartea nu este de temut pentru cel ce crede, căci El este ușa de intrare în Împărăția cerurilor și întărește acest mesaj prin învierea lui Lazăr. 2. cea a parabolelor Parabolele sau pildele sunt foarte des întâlnite în Noul Testament, indicând un adevăr moral plecând de la lucruri sau întâmplări reale. Exemple: pilda talanților - arată bogăția darurilor lui Dumnezeu; pilda
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
explicație eficientă trebuie să pună în evidență serii cauzale complete, în primul rând, elementele inițiale care declanșează întregul proces determinativ, și nu numai un moment al acesteia. O știință care s-ar mulțumi să explice ploaia prin existența norilor pe cer, evident, nu este eronată, dar neinteresantă. Problema care merită realmente toată atenția este determinată de evenimentele care generează întreaga serie cauzală: ce condiții duc la formarea norilor într-o anumită zonă care, la rândul lor, produc ploaia? Într-o situație
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în 1896, în „Revista literară” (recunoscută pentru afilierea la „Literatorul”) și „Adevărul ilustrat”. Din lirica sfârșitului de veac, poetul împrumută șabloane și convenții: minore lamentații și arpegii triste, tângă erotizantă ori, „sub clare nopți de Pampelună”, mirajul unor „țări cu cerul violet”, emfază, declamații teatrale în notă epicureană, expansivă, contrariate de frisonul morții, „poze” nostalgice sau, la rigoare, bagatelizând idila, cu un vioi accent, făcând mai tot discursul suspectabil. Sonorități exotice, livrești, afirmă pe alocuri relația cu o retorică impusă odată cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
De unde venim și unde mergem, trecutul și viitorul, iată toată ființa noastră, iată mijlocul de a ne cunoaște .” Mihail Kogălniceanu STR(MOȘII după Alexandru Vlahuță și Vasile Pârvan Încep zările să se Închidă. Păduri nesfârșite se Înalță Între pământ și cer și parcă amenință cu tăcerea și Întunericul lor. Șir după șir se-nfundă sclipitoarele coifuri În umbra văilor Întortocheate și Înguste. Cercetașii furnică În toate părțile și străji sunt puse pe Înălțimi, ca nu cumva, prin locurile acestea viclene, oastea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
suliță. Dacii aruncă arcurile și se apără cu lăncile, Întăriturile trosnesc din toate părțile și, prin spărturile lor, se-ndeasă năvala morții; brațele se ncleștează-ntr-o luptă oarbă, deznădăjduită. Și peste această urgie Îngrozitoare, deaspra acestui Învălmășag de strigăte și de răbufneli, cerul se Întunecă deodată și o ploaie năprasnică vine să spele valea de sânge... Se povestește că În lupta aceasta, Traian , văzând că nu mai au ostașii lui cu ce să-și lega rănile, Își rupse cămașa de pe el și-o
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ajung, În mai puțin de un veac, să-nchege o țară puternică: Dacia. Când un Împărat mare din vremea aceea a Întrebat un trimis al dacilor dacă se teme de el, acesta a răspuns: -,,Dacii nu se tem decât de cer, să nu cadă pe ei”. Așa era poporul care-a stăpânit mai demult locurile acestea. Dacii erau oameni trupeși, bine legați, de statură potrivită. Purtau părul lung, lăsat În plete pe umeri și pe spate, retezat În dreptul frunții, barba mare
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Înfipse adânc În inimă. Căzu cu brațele desfăcute, Încercând parcă să cuprindă tot pământul țării. Țepeș Îi sărută obrajii și porunci alor săi ca viteazul Mândricel să fie Îngropat cu mare cinste : În inima codrului, La poalele muntelui, Sub albastru cerului În murmurul apelor, Cum e drag voinicului. UN OSTAȘ DE-AL LUI ȚEPEȘ În timpul luptelor de hărțuială pe care le purta Țepeș cu turcii, conduși de Însuși sultanul Mahomed, un soldat român căzu prizonier și fu adus Înaintea sultanului. Acesta
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pumnii. În lungul obrazului Îi aluneca o lacrimă, Întâia lacrimă de ciudă. Văzuse cu ochii lui sate arzând și carele Moldovei În pribegie. Văzuse corbi zburând spre stârvurile oamenilor. Zărise și tătari, pe un deal, departe, și-n urma lor cerul era Înroșit de focuri. Asta era Întâia amintire a voievodului despre tătari. De ce? a Întrebat Încă o dată Ștefăniță, așa de crunt, Încât Mitruț aproape că și-a pierdut firea, iar ceilalți copii au stat din râs. De ce calci pământ străin
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
din deal În deal, de la Prut până la zidurile Sucevei. Răzeșii Țării de Jos s-au strâns la Borzești, În preajma vadului mare al năvălirilor. A coborât și Ștefan, cu țara, de cum i s-a adus vestea de cumpănă. Într-o noapte cerul s-a făcut roșu cât țineau zările. Ardeau satele și câmpiile. Puținii pământeni scăpați cu zile veneau Îngroziți, rânduindu-se În oastea voievodului. Bătălia cumplită s-a Încins cât ai scăpăra din ochi. Valea s-a umplut de nechezăturile cailor
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
suspect = care dă de bănuit; a iscodi = a cerceta cu de amănuntul. BRÂNDUȘELE după Eusebiu Camilar De mult rămăsese În urmă Bratislava, cu Dunărea oglindind plantele dumbrăvilor și culoarea de purpură a răsăritului. Se vestea o duminică acoperită de un cer uriaș, de cristal. Departe, se deslușeau uneori crestele munților Tatra. Pornisem la drum spre a vedea priveliști minunate din țara frumoasă a Cehoslovaciei. Deodată, cum am ieșit dintr-un sat, am văzut În față noastră, Într-o grădiniță pătrată, un
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
s-au descoperit. Apoi Învățătorul le-a pus o Întrebare. Am Înțeles repede că era vorba de o lecție de istorie: Cine a eliberat Slovacia și când ? a Întrebat Învățătorul. Glasurile copiilor sunau ca niște clopoței sub bolta senină a cerului. Au răspuns toți că meleagurile lor au fost dezrobite de români. Învățătorul zâmbea mulțumit de răspuns. Am zâmbit și noi. Nodul amar din grumaz, stârnit de aducerile-aminte, nu l-am mai simțit. Am avut un simțământ de mândrie față de contribuția
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
descătușarea eului liric. Poemele sunt mai puțin cizelate, dar în tumultul interior și aglomerarea de imagini ce le caracterizează se vede mai limpede nota lor de originalitate. SCRIERI: Tapiserii cu lună, Iași, 1977; Deasupra lumii lunecând, București, 1980; Poartă în cer, București, 1982; Vânătoarea de foc, București, 1986; Portret după natură, București, 1989; Cartea cu anotimpuri, Galați, 1998; Împărăteasa norilor, București, 1998; Portret după natură - Portrait d’après nature, ed. bilingvă, tr. Sabina Russo, București, 1998; Poveștile pădurii, Iași, 1999. Traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
Selecția textelor, introducere și note Diac. Drd. Liviu PETCU În amintirea și pomenirea Părintelui Profesor Constantin Galeriu, la șapte ani de la nașterea sa în veșnicie. 2 CUPRINS Introducere ........................................................................................................................................... 6 „Cred...” .............................................................................................................................................. 9 „... întru Unul Dumnezeu...” ............................................................................................................ 12 „... Tatăl ...” ...................................................................................................................................... 13 „... Atotțiitorul ...” ............................................................................................................................ 14 „... Făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute ...” ................................................... 16 „... și nevăzute...” ............................................................................................................................. 21 „Cred ... Și întru Unul Domn ...” ...................................................................................................... 22 „... Iisus Hristos ...” .......................................................................................................................... 25 „... Fiul lui Dumnezeu ...” ................................................................................................................ 26 „... Unul Născut Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii ... născut iar nu făcut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu făcut ...” ...... 30 „... Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat ...” ..................................... 34 „... Cel de o ființă cu Tatăl ...” ......................................................................................................... 36 „... Prin Care toate s-au făcut ...” ..................................................................................................... 38 „... Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire ...” .......................................................... 41 „... S-a pogorât din ceruri ...” ........................................................................................................... 47 „... și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria ...” ....................................................... 49 „... și S-a făcut om...” ....................................................................................................................... 53 „... Și S-a răstignit pentru noi in zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat ...” ................... 56 „... Și a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]