68,361 matches
-
Umăr ibn Sa'ad a condus bătălia împotriva lui Husayn alături de 80 000 de oameni și au ajuns la Karbala în data de 3 octombrie 680 d.Hr. Aceștia i-au interzis armatei lui Husayn până și accesul la apă. Armata lui 'Umăr ibn Sa'ad a început să înainteze spre tabăra lui Husayn în ziua de 9 Muharram, insă Husayn i-a cerut să le permită încă o noapte pentru a se ruga, iar 'ibn Sa'ad i-a acceptat
Bătălia de la Karbala () [Corola-website/Science/333585_a_334914]
-
insă Husayn i-a cerut să le permită încă o noapte pentru a se ruga, iar 'ibn Sa'ad i-a acceptat acest răgaz. În acea noapte Husayn le-a oferit soldaților oportunitatea de a părăsi lupta . Niciun membru al armatei lui Husayn nu l-a părăsit. Doi dintre cei mai cunoscuți comandanți ai acestei bătălii au fost Zuhayr ibn Qayn și Habib ibn Muzahir, dar și fratele său vitreg Al-Abbas ibn 'Ali. Odată lupta începută, Husayn a fost însoțit în
Bătălia de la Karbala () [Corola-website/Science/333585_a_334914]
-
stânga ,iar mai apoi au reușit să îi spargă burduful cu apă. A încercat pentru ultima oară să îi atace pe inamici și a fost lovit în ochi de o săgeată. Husayn împreună cu fiul său au reușit să pătrundă în interiorul armatei siriene, omorând tot ce le stătea în cale. Rănile provocate l-au obosit și o lovitură în frunte cu o piatră i-a provocat o rană gravă urmând să fie străpuns de o săgeată în inimă. Lupta a încetat pentru
Bătălia de la Karbala () [Corola-website/Science/333585_a_334914]
-
1876. Sultanul Mahmoud al II-lea (1808-1839) a fost cel care s-a concentrat pe reorganizarea internă a statului otoman, după încheierea temporară a problemelor cu Rusia, în urma Tratatului de la București din 1812. Mahmoud al II-lea a vizat reorganizarea armatei otomane după modelul european, proiectul de restructurare pe care l-a propus în 1826 aducându-l în conflict cu ienicerii. Totodată, a abolit un număr de privilegii vechi, precum dreptul pașelor de a aplica pedeapsa cu moartea sau colectarea cu
Legislația Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/333594_a_334923]
-
(n. 5 ianuarie 1861 - d. 1945, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcții de comandant de divizie în campania anului 1916. A căzut prizonier la germani, la 23 noiembrie 1916 (stil vechi), fiind militarul român cu cel mai mare grad, căzut prizonier pe perioada războiului
Constantin Costescu () [Corola-website/Science/333621_a_334950]
-
noiembrie 1916 (stil vechi), fiind militarul român cu cel mai mare grad, căzut prizonier pe perioada războiului. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de artilerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 2 Artilerie și Diviziei 6 Infanterie. În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit succesiv funcțiile de comandant al: Diviziei 6 Infanterie, în perioada 15/27 august - 27 august/10 septembrie 1916, Diviziei 4
Constantin Costescu () [Corola-website/Science/333621_a_334950]
-
(bulgară:Стефан Попов), (n. 11 martie 1872, Varna, Imperiul Otoman - d. 19 iulie 1938, Sofia, Bulgaria) a fost unul dintre generalii armatei Bulgariei din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcțiile de șef de stat major al "Armatei 3" și apoi al "Armatei 1" bulgare. A îndeplinit funcția de comandant al Diviziei 6 Infanterie bulgară în campania acesteia din România, din anul 1916
Ștefan Popov () [Corola-website/Science/333629_a_334958]
-
(bulgară:Стефан Попов), (n. 11 martie 1872, Varna, Imperiul Otoman - d. 19 iulie 1938, Sofia, Bulgaria) a fost unul dintre generalii armatei Bulgariei din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcțiile de șef de stat major al "Armatei 3" și apoi al "Armatei 1" bulgare. A îndeplinit funcția de comandant al Diviziei 6 Infanterie bulgară în campania acesteia din România, din anul 1916. În 1892, a absolvit "Școala Militară de Ofițeri" din Sofia, cu gradul de sublocotenent iar
Ștefan Popov () [Corola-website/Science/333629_a_334958]
-
Стефан Попов), (n. 11 martie 1872, Varna, Imperiul Otoman - d. 19 iulie 1938, Sofia, Bulgaria) a fost unul dintre generalii armatei Bulgariei din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcțiile de șef de stat major al "Armatei 3" și apoi al "Armatei 1" bulgare. A îndeplinit funcția de comandant al Diviziei 6 Infanterie bulgară în campania acesteia din România, din anul 1916. În 1892, a absolvit "Școala Militară de Ofițeri" din Sofia, cu gradul de sublocotenent iar la 2 august 1895 a
Ștefan Popov () [Corola-website/Science/333629_a_334958]
-
ca adjutant-major la Divizia 5 Infanterie. La 1 ianuarie 1911 a fost înaintat la gradul de locotenent-colonel, iar la 14 februarie 1914 în gradul de colonel. Pe timpul participării Bulgariei la Primul Război Mondial a fost șef de stat major al Armatei 3 bulgară și comandant al Diviziei 6 Infanterie în campania din România în perioada 1916-1918. La 1 ianuarie 1918 a fost înaintat la gradul de general-maior, îndeplinind în perioada august-septembrie 1918 funcția de șef de stat major al Armatei 1
Ștefan Popov () [Corola-website/Science/333629_a_334958]
-
al Armatei 3 bulgară și comandant al Diviziei 6 Infanterie în campania din România în perioada 1916-1918. La 1 ianuarie 1918 a fost înaintat la gradul de general-maior, îndeplinind în perioada august-septembrie 1918 funcția de șef de stat major al Armatei 1. Demisionează din armată în 1919 încetând din viață la 19 iulie 1938, la Sofia.
Ștefan Popov () [Corola-website/Science/333629_a_334958]
-
și comandant al Diviziei 6 Infanterie în campania din România în perioada 1916-1918. La 1 ianuarie 1918 a fost înaintat la gradul de general-maior, îndeplinind în perioada august-septembrie 1918 funcția de șef de stat major al Armatei 1. Demisionează din armată în 1919 încetând din viață la 19 iulie 1938, la Sofia.
Ștefan Popov () [Corola-website/Science/333629_a_334958]
-
(în ) (n. 23 octombrie 1863, Sviștov, Imperiul Otoman - d. 14 octombrie 1927, Sofia, Bulgaria) a fost unul dintre generalii armatei Bulgariei din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcția de comandant al Diviziei 4 Infanterie bulgară în campania acesteia din România, din anii 1916 și 1917. A rămas cunoscut în istoria Bulgariei ca „învingătorul de la Turtucaia”. Pantelei a fost cel de-
Pantelei Kiselov () [Corola-website/Science/333630_a_334959]
-
numit comandant al Regimentului 5 Infanterie dislocat la Ruse. În ajunul declanșării Primului Război Balcanic a fost mutat din nou la Varna în calitate de comandant al Regimentului 8 Infanterie. La 7 septembrie 1912, țarul Bulgariei Ferdinand a declarat mobilizarea generală a armatei. Regimentul 8 Infanterie a terminat mobilizarea în șase zile, având un efectiv de război de 70 ofițeri, 4 funcționari și 4.716 trupă, grupați în patru batalioane. În afară de armamentul individual, regimentul mai dispunea de 4 mitraliere. Pe 4 octombrie, regimentul
Pantelei Kiselov () [Corola-website/Science/333630_a_334959]
-
în patru batalioane. În afară de armamentul individual, regimentul mai dispunea de 4 mitraliere. Pe 4 octombrie, regimentul a părăsit Varna, îndreptându-se spre raionul de concentrare al Diviziei 4 Infanterie „Preslav” din a cărei organică făcea parte. Divizia 4 era subordonată Armatei 3 bulgare comandată de generalul Radko Dimitriev, cu obiectivul de a ataca fortăreața Kirk Kilisse. Regimentul colonelului Kiselov a fost parte a avangardei diviziei pe timpul înaintării pe teritoriul Imperiului Otoman, fiind angajat imediat în lupte grele în împrejurimile satului Seliolu
Pantelei Kiselov () [Corola-website/Science/333630_a_334959]
-
sud, în jurul localității Lule Burgas. Colonelul Kiselov s-a făcut cunoscut prin exemplul personal și prin grija pentru menținerea unui moral ridicat în cele mai dificile momente ale luptei. Bătălia de la Lule Burgas s-a încheiat cu victoria bulgarilor dar armata bulgară a avut peste 20.000 de victime, fapt care a determinat Înaltul Comandament bulgar să ordone trupelor trecerea în refacere pentru câteva zile. Ulterior Divizia 4 Infanterie a luptat pe linia Chataldzha, până la încheierea ostilităților. În cel de-Al
Pantelei Kiselov () [Corola-website/Science/333630_a_334959]
-
bulgar să ordone trupelor trecerea în refacere pentru câteva zile. Ulterior Divizia 4 Infanterie a luptat pe linia Chataldzha, până la încheierea ostilităților. În cel de-Al Doilea Război Balcanic Divizia 4 Infanterie, incluzând regimentul 8 Infanterie, a făcut parte din Armata 4 bulgară, care a înfruntat forțele sârbe la Vardar. După atacul bulgar lipsit de succes din Bătălia de la Bregalnica, Armata 4 s-a retras, ocupând poziții în jurul satului Kalimantsi. La 24 iunie 1913, colonelul Kiselov a fost numit comandant al
Pantelei Kiselov () [Corola-website/Science/333630_a_334959]
-
încheierea ostilităților. În cel de-Al Doilea Război Balcanic Divizia 4 Infanterie, incluzând regimentul 8 Infanterie, a făcut parte din Armata 4 bulgară, care a înfruntat forțele sârbe la Vardar. După atacul bulgar lipsit de succes din Bătălia de la Bregalnica, Armata 4 s-a retras, ocupând poziții în jurul satului Kalimantsi. La 24 iunie 1913, colonelul Kiselov a fost numit comandant al ariergărzii Divizie 7 Infanterie care ocupa linia defensivă. Prin rezistența dârză a forțelor pe care le conducea a reușit să
Pantelei Kiselov () [Corola-website/Science/333630_a_334959]
-
După război, a primit comanda Brigăzii 2 Infanterie din Divizia 4 Infanterie, pentru ca în aprilie 1914, să fie numit comandant al acestei divizii. După intrarea Bulgariei în război de partea Puterilor Centrale, Divizia 4 Infanterie a fost inclusă în compunerea Armatei 3, care avea misiunea de a asigura apărarea frontierei Dunării. La 1 septembrie 1916 Kiselov a fost înaintat la gradul de general-maior. Divizia comandată de generalul Kiselov a avut misiunea importantă de a captura orașul fortificat Turtucaia situat pe malul
Pantelei Kiselov () [Corola-website/Science/333630_a_334959]
-
decisivă a forțelor bulgaro-germane, fapt care avea să se dovedească de importanță vitală pentru întreaga campanie a anului 1916. Forțele puterilor centrale au capturat: 480 ofițeri, 28,000 trupă și 120 piese de artilerie, de la forțele române După această bătălie Armata 3 bulgară a continuat ofensiva pe teritoriul României. Generalul Kiselov a luat parte în fruntea Diviziei 4 Infanterie la toate luptele desfășurate în Dobrogea, până la începutul anului 1917, când divizia este mutată pe frontul din Macedonia. Kiselov este avansat la
Pantelei Kiselov () [Corola-website/Science/333630_a_334959]
-
pe frontul din Macedonia. Kiselov este avansat la gradul de general-locotenent, și va rămâne pe acest front până la sfârșitul războiului. După terminarea războiului, Pantelei Kiselov a fost înaintat la gradul de General de infanterie, cel mai înalt grad militar din Armata Bulgariei, mutându-se cu familia la Sofia unde a murit în urma unui atac de cord, la 14 octombrie 1927.
Pantelei Kiselov () [Corola-website/Science/333630_a_334959]
-
realizatorii au considerat că ar deschide noi posibilități pentru elementele povești,cea ce face procesul de finalizare adaptări Disney Crăiasa Zăpezi.Interpretarea original ca un personaj negativ,Elsa, sa descris ca fiind un tiran nemilos,rece,care a avut o armată de oameni de zăpadă gigantici și a fost proiectată să semene cu actrița Bette Midler sau regretata cântăreață Amy Winehouse,unde a fost descrisă cu părul albastru închis sau negru țepos și chiar cu pielea albastru-gri,un corp mai unghiulară
Elsa (Disney) () [Corola-website/Science/333642_a_334971]
-
, și "Eraclie", (n. 24 februarie 1838, București - d. 7 septembrie 1903, București, înmormântat la Fierbinți-Târg) a fost un general român de divizie, comandant al Școlii Speciale de Artilerie și Geniu, inspector general al artileriei, comandant al Corpului 2 Armată și guvernator al Cetății București. Eracle se trage dintr-o familie boiernași ialomițeni, al cărei arbore genealogic conduce spre mijlocul secolului al XVII-lea. El a fost unul din cei 16 copii ai lui Scarlat Arion. Generalul s-a căsătorit
Eracle Arion () [Corola-website/Science/333652_a_334981]
-
mai departe, obținând gradele militare de căpitan în 1864, de maior în 1868 și de locotenent-colonel în 1870. În această perioadă a îndeplinit diverse funcții. Din 1861-1863 a fost între altele comandant de secție în Regimentul Artilerie nr. 1 al Armatei Române, apoi transferat ca ofițer al Statului Major în Direcția Artilerie din Ministerul de Război (1863-1864 și 1868-1870). El s-a preocupat în acest timp de dezvoltarea și înzestrarea artileriei, din 1864-1868, a supravegheat ca ofițer în Direcția Artilerie din
Eracle Arion () [Corola-website/Science/333652_a_334981]
-
În anul 1883 Arion a fost numit general de brigadă și inspector general al artileriei, funcție care a îndeplinit-o până în 1892. Cu acest rang a deținut două poziții foarte prestigioase și importante. El a fost comandant al Corpului 2 Armată (1893-1902) și al cetății București (1895-1903). În anul 1902 ofițerul a fost trecut la gradul de general de divizie. A făcut parte din comisia pentru experimentarea cupolelor forturilor cetății București, din toate comisiile tehnice chemate a se pronunța asupra armamentului
Eracle Arion () [Corola-website/Science/333652_a_334981]