67,111 matches
-
-se balanța între cererea și aportul de oxigen la nivel tisular. Cu toate că structurile oxigen-sensibile ce acționează la nivel tisular local nu sunt complet înțelese, celulele endoteliale în contact direct cu sângele au anumite proprietăți care le conferă posibilitatea de a acționa ca un veritabil senzor de oxigen. Detecția nivelului de oxigen implică depolarizarea și hiperpolarizarea celulelor endoteliale, iar comunicarea este realizată prin propagarea electronică prin joncțiunile comunicante intercelulare dintre endoteliu și mușchiul neted. In timpul hipoxiei capacitatea țesutului de a extrage
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
produs continuu prin activitatea cNOS. In condiții fiziologice cNOS din celulele endoteliale este reprezentată predominant de forma caracteristică, endotelială (eNOS; NOS tip III), diferită de cea neuronală (cerebrală, nNOS, NOS tip I). Activitatea cNOS este stimulată de diverse substanțe ce acționează la nivelul receptorilor plasmalemali (acetilcolina, adrenalina și noradrenalina, bradikinina, histamina, serotonina, ATP, ADP, insulina, trombina, vasopresina, oxitocina, substanța P, peptidul corelat cu gena calcitoninei (CGRP), peptidul vasoactiv intestinal). Ca urmare se produce o creștere a calciului citosolic, prin influx și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
miocitele netede vasculare. 14.2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu Pentru a putea explica pe deplin modalitatea prin care endoteliul intervine în modularea activității musculaturii netede vasculare, mulți autori au descris existența unui factor difuzibil hiperpolarizant, numit EDHF, care acționează predominant prin activarea canalelor de potasiu dependente de calciu (KCa), iar hiperpolarizarea rezultată determină relaxarea miocitelor netede vasculare, datorită efectului de scădere a influxului de calciu voltajdependent. Natura chimică a EDHF nu a fost încă stabilită, candidații fiind reprezentați de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la nivel vascular. Există un puternic tonus simpatic vasoconstrictor; vasodilatația neurogenă poate fi determinată prin inhibiție presinaptică. Noradrenalina ca mediator principal și cotransmițătorii (ATP și neuropeptidul Y) acționează sinergic, prin intermediul receptorilor corespunzători din membrana miocitului neted vascular, pentru a asigura cotransmisia în această joncțiune neuro-efectoare simpatică. Vasoconstricția simpatică este mediată mai ales de adrenoceptori postsinaptici α1 (uneori și α ) și de purinoceptori P2 2x în oarecare măsură. Contracția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu o contribuție majoră a canalelor de tip L, ca rezultat al depolarizării. Eliberarea mediatorilor din terminațiile simpatice este inhibată de noradrenalină (prin acțiune pe adrenoceptori α2 presinaptici), NO de origine neuronală (fibre de tip NANC) și endotelială, acetilcolină ce acționează direct asupra receptorilor presinaptici muscarinici sau prin stimularea eliberării endoteliale de NO, ca și de factori implicați în autoreglarea metabolică și inflamație. Aceste mecanisme sunt funcțional importante, realizând eficiența vasodilatației asupra tonusului simpatic. Eliberarea poate fi crescută de noradrenalină (adrenoceptori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Hg, atingând valoarea maximă la ~2 mm Hg (datorită compresiei tisulare asupra vaselor limfatice). Creșteri de presiune interstițială sunt determinate de creșteri ale presiunii capilare, ale permeabilității peretelui capilar, ale presiunii coloidosmotice interstițiale, precum și de scăderea acesteia intracapilar. Vasele limfatice acționează ca pompe segmentare (presiunea dezvoltată este de până la 25-50 mm Hg), pe baza contracției mușchiului neted parietal (miogenă, determinată de distensie) și a valvelor prezente (la distanțe de câțiva mm în vasele mari și chiar mai aproape în cele mici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
când volumul pulmonar devine mic și aceasta este unul din motive pentru care debitul maxim scade când volumul pulmonar scade. Un alt motiv este că rezistența căilor aeriene periferice crește cu cât volumul pulmonar se reduce. 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului In cursul respirației obișnuite la nivelul plămânilor acționează trei forțe; două dintre ele au tendința de a determina colabarea plămânilor iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
motive pentru care debitul maxim scade când volumul pulmonar scade. Un alt motiv este că rezistența căilor aeriene periferice crește cu cât volumul pulmonar se reduce. 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului In cursul respirației obișnuite la nivelul plămânilor acționează trei forțe; două dintre ele au tendința de a determina colabarea plămânilor iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
plămânilor acționează trei forțe; două dintre ele au tendința de a determina colabarea plămânilor iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior a pleurei viscerale (fig. 66). Tensiunea superficială este cea de-a doua forță care are tendința de a colaba plămânul; se referă la forța generată de pelicula de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
forță care are tendința de a colaba plămânul; se referă la forța generată de pelicula de lichid care tapetează alveolele și are tendința de a le colaba trăgând de ele spre interior, departe de peretele toracic. Presiunea negativă intra-pleurală acționează în sens opus. Efectele forței elastice și ale tensiunii superficiale sunt contracarate de efectul de destindere produs de presiunea negativă (subatmosferică) din spațiul intrapleural (presiune intrapleurală). Aceasta se dezvoltă ca urmare a tragerii spre exterior a pleurei parietale, solidară cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sunt contracarate de efectul de destindere produs de presiunea negativă (subatmosferică) din spațiul intrapleural (presiune intrapleurală). Aceasta se dezvoltă ca urmare a tragerii spre exterior a pleurei parietale, solidară cu peretele toracic și diafragmul. Astfel, asupra celor două foițe pleurale acționează forțe de sens contrar și ca urmare se dezvoltă o presiune negativă în lichidul pleural. Presiunea intraalveolară ar trebui să fie egală cu cea atmosferică datorită comunicării alveolelor cu exteriorul prin căile aeriene. Dar presiunea intra-alveolară este mai mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a unui filtru cu pori cilindrici de 4,5 - 7 nm în diametru. Stratul cel mai important pentru selectivitatea membranei este membrana bazală, urmată de diafragma fantelor de filtrare. Filtrarea glomerulară depinde de echilibrul dintre presiunile hidrostatice și osmotice ce acționează pe membrana filtrantă, denumite generic forțele Starling. Presiunea din capilarele glomerulare este mai mare decât cea din alte paturi capilare, deoarece arteriolele aferente sunt scurte și drepte, iar vasele din avalul glomerulului, arteriolele eferente, prezintă o rezistență relativ mare. Presiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
între arteriolele aferente și volumul de lichid filtrat. Macula densa de la nivelul porțiunii groase a brațului anterior se află în contact direct cu aparatul juxtaglomerular. Când fluxul de filtrat este prea redus, se inițiază un semnal de la macula densa care acționează pe două căi: produce vasodilatație la nivelul arterelor aferente, ceea ce crește presiunea hidrostatică glomerulară și readuce GFR la normal și eliberează renină de la nivelul granulelor de depozit din lacis, astfel crescând producția locală și sistemică de angiotensină II, cu efecte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Na/zi) nu se mai reabsoarbe, ci este eliminat urinar, împreună cu o cantitate echivalentă de apă. In condițiile în care secreția de aldosteron este înaltă, practic tot sodiul ajuns la nivelul tubilor colectori este reabsorbit. Acțiunea aldosteronului este genomică, el acționând asupra unor receptori nucleari și stimulând sinteza de pompe și canale la nivelul celulelor tubulare. Prin același mecanism, aldosteronul induce reabsorbția de sodiu și la nivelul tractului digestiv și al tubilor excretori ai glandelor salivare și sudoripare, ceea ce reduce cantitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
excretori ai glandelor salivare și sudoripare, ceea ce reduce cantitatea de sodiu pierdută prin materii fecale și transpirație. Secreția de aldosteron este controlată de efectele directe ale concentrației de potasiu ale celulelor corticosuprarenale, dar și indirect, prin intermediul hormonului angiotensină II, care acționează direct asupra celulelor cortico-suprarenale și stimulează secreția de aldosteron (fig. 109). Complexul hormonal renină-angiotensină Renina este o enzimă secretată și stocată în celulele granulare ale aparatului juxtaglomerular (celule musculare netede vasculare cu aspect epitelioid, localizate mai ales în arteriolele aferente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
o proteină plasmatică numită angiotensinogen, sintetizată în ficat (fig.110). Sub influența unei enzime endoteliale, numită enzimă de conversie a angiotensinei, cel mai abundentă la nivelul capilarelor pulmonare, angiotensina I va fi convertită într-un peptid cu 8 aminoacizi, ce acționează asupra unor receptori membranari numiți AT1 și AT2. Stimularea acestora este asociată cu multiple efecte biologice, dintre care cele mai importante sunt vasoconstricția arteriolară și stimularea secreției de aldosteron. Principala verigă de control a secreției de angiotensină este rata secreției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
atrial. Este un peptid cu 28 de aminoacizi ce prezintă un inel cu 17 aminoacizi în mijlocul moleculei. ANP se înrudește îndeaproape cu BNP (peptidul natriuretic cerebral) și CNP (peptidul natriuretic de tip C), care prezintă același tip de inel. ANP acționează asupra tubilor renali pentru inhibiția reabsorbției de sodiu (fig. 111). Există mai mulți declanșatori ai secreției de ANP, dintre care mai importanți sunt distensia atrială și tensionarea vaselor mari, la care se adaugă: stimularea β−adrenoceptorilor, hipernatremia, angiotensina II, endotelinele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ANPC. Receptorii ANPA și ANPB sunt cuplați cu guanilat-ciclaza și își mediază efectele biologice prin intermediul GMPc. Receptorul ANPC este mai degrabă un receptor de colectare ce cuplează și îndepărtează ANP și toate celelalte peptide natriuretice din circulație. ANP și BNP acționează prin intermediul receptorului ANPA iar CNP acționează prin intermediul receptorului de tip ANPB. Efectele stimulării receptorilor de ANPA și ANPB sunt următoarele: Dilată arteriola aferentă și contractă arteriola eferentă, relaxează celulele mezangiale. Aceste evenimente cresc presiunea la nivelul capilarelor glomerulare și cresc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cuplați cu guanilat-ciclaza și își mediază efectele biologice prin intermediul GMPc. Receptorul ANPC este mai degrabă un receptor de colectare ce cuplează și îndepărtează ANP și toate celelalte peptide natriuretice din circulație. ANP și BNP acționează prin intermediul receptorului ANPA iar CNP acționează prin intermediul receptorului de tip ANPB. Efectele stimulării receptorilor de ANPA și ANPB sunt următoarele: Dilată arteriola aferentă și contractă arteriola eferentă, relaxează celulele mezangiale. Aceste evenimente cresc presiunea la nivelul capilarelor glomerulare și cresc GFR, ducând la o filtrare crescută
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
aceea, cele mai eficiente sisteme tampon din LEC vor fi acelea care au pK apropiate de pH-ul la care operează. 26.4.2. Sistemele tampon plasmatice Tamponarea reprezintă fenomenul de menținere a pH-ului local prin intermediul unor sisteme ce acționează ca baze pentru acizi sau acizi pentru baze (sisteme tampon). Există sisteme tampon chimice (proteine, hemoglobină, fosfați) și sisteme tampon volatile (dioxid de carbon-acid carbonic). In plasmă, proteinele sunt tampoane eficiente deoarece atât grupurile carboxil cât și cele amino pot
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
urmele de grăsime cu un amestec de acid sulfuric concentrat și bicromat de potasiu sau de sodiu, numit și amestec cromic. În timpul curățirii, vasul conținând amestec cromic se rotește astfel încât amestecul să atingă toată suprafața interioară a vasului. Acest amestec acționează ca un agent oxidant și îndepărtează astfel grăsimea prinsă pe suprafața sticlei sau a porțelanului. Curățirea se face mai repede la cald, iar dacă vasul de curățat nu se poate încălzi (pipete, biurete, etc.) atunci se lasă să stea cu
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
depun alte molecule ale substanței greu solubile , determinând în acest fel creșterea cristalului.Numărul de centri (germeni) de cristalizare va determina dimensiunile cristalelor care alcătuiesc precipitatul . După aspect , precipitatele pot fi cristaline și gelatinoase. Factorii care influențează reacția de precipitare acționează asupra soluției sau asupra precipitatului sau asupra amândurora . C.Separarea prin distilare Distilarea este operația de separare a componenților unui amestec pe baza diferenței de volatilitate a acestor, prin fierberea amestecului și condesarea vaporilor care se formează cu ajutorul unui agent
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
religie apare În ochii istoricului ca un dezechilibru dinamic al unor factori În tensiune. În unele cazuri, așa cum o arată religiile antice din China, din India și din lumea indo-europeană, tensiunea - cel puțin În lumina documentelor pe care le deținem - acționează În interiorul sistemelor În care concepte, imagini și acțiuni se articulează și formează, datorită legăturilor lor, mentalități și Învățături care, punând În umbră forța emoțiilor și sentimentelor, se impun asemenea unei rețele aruncate pentru a captura complexitatea bogăției experienței umane. În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unei Înclinații dominante de dezistoricizare, care marchează contextul sociocultural actual, favorizată fie de impunerea diferitelor interese convergente din nevoia de a cunoaște mai bine situația religioasă actuală, fie de impunerea În paralel a metodelor neistorice. Istoria, pe de altă parte, acționează În funcție de mulți factori oscilanți. Astfel, pe de o parte, dacă reacția erudită și specializată la generalizările fenomenologice și comparatiste periculoase, care au caracterizat mult timp acest domeniu de cercetare, este primită ca o Încercare salutară și de succes de a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
depășit) sau de Înțelegeri eronate și prejudecăți. Nu orice craniu cu baza lărgită, nu orice mulțime de cranii sau oase dintr-un colț de peșteră provin dintr-un comportament ritual uman, mai ales acum când se cunoaște felul În care acționează hienele și carnivorele mari asupra cadavrelor și ce se Întâmpla fără nici o intervenție umană În gropile frecventate și devastate de urși. În ceea ce privește contextul vestigiilor cultuale, K. Flannery (1976, cap. 11) a efectuat un experiment bazându-se pe modelul lui Rappaport
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]