66,303 matches
-
în ""La Biologie Synthétique"". După 64 de ani, în 1974, termenul și-a câștigat înțelesul modern prin folosirea de către geneticianul polonez Wacław Szybalski. În anul 2000 a avut loc un progres semnificativ în domeniu, cu apariția a două articole în jurnalul științific Nature publicate de Michael B. Elowitz și Stanislas Leibler. Cei doi propuneau crearea unor circuite biologice prin combinarea unor gene cu celule de Escherichia coli. Există un număr de tehnologii care fac posibilă dezvoltarea domeniului de biologie sintetică. Conceptele-cheie
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
false, tipărite chiar de ministerul de interne, atribuite liderilor Mișcării Legionare, concomitent cu atacurile din presă, cel mai agresiv ziar la adresa Căpitanului fiind “Neamul Românesc”, editat de Nicolae Iorga. Presiunea asupra legionarilor s-a intensificat și mai mult prin publicarea Jurnalului Consiliului de Miniștri nr. 46.645 din 24 mai 1938, prin care se reintroducea pedeapsa cu moartea. Cu toate că în mod normal articolele contra Căpitanului din “Neamul Românesc”, nu ar fi trebuit să treacă de cenzură, având conținut politic, Nicolae Iorga
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
anunțarea sentinței, Consiliul de Miniștri, condus de facto de către Armand Călinescu, a decis să-i deschidă un nou proces, sub acuzația generică de “atentat contra siguranței publice”, urmând ca “dovezile” să fie “fabricate” ulterior. Armand Călinescu avea să noteze în jurnal la 30 mai 1938: ""A trebuit să fac eu într-o noapte rechizitoriul"". Decizia i-a fost adusă acuzatului la cunoștință abia în 8 iunie, scopul politic al procesului fiind acum evident, acuzația fiind de ”înaltă trădare”. Ordonanța definitivă de
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
de Interne. Tentativa este confirmată chiar de Codreanu, printr-o circulară emisă la începutul lunii februarie 1938, după ce acesta fusese prevenit de către generalul Sichitiu. Prima consemnare cunoscută privind un proiect oficial de asasinare a Căpitanului se regăsește în notele din jurnalul lui Armand Călinescu, cu privire la un plan aparținând gen. Gabriel Marinescu (zis Gavrilă), notă datând din 1 martie 1937. Din notă rezultă că motivația celor doi era de a fi numiți în guvern, în schimbul "suprimării lui Codreanu", plus încă "vreo 30
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
persoanele puse să apere legea, acest asasinat se încadrează la categoria "terorism de stat". Odată ce Căpitanul a fost condamnat, Armand Călinescu, împreună cu prefectul Poliției Capitalei, Gen. Gabriel Marinescu (zis Gavrilă), au trecut la etapa următoare, asasinarea Căpitanului. O notă din jurnalul său, din data de 1 martie 1937, dezvăluie intențiile acestuia, cu aproape un an înainte de a fi numit de rege Ministru de Interne: O altă însemnare din jurnalul premierului Armand Călinescu din anul 1938 ne arată adevăratele intenții ale lui
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
zis Gavrilă), au trecut la etapa următoare, asasinarea Căpitanului. O notă din jurnalul său, din data de 1 martie 1937, dezvăluie intențiile acestuia, cu aproape un an înainte de a fi numit de rege Ministru de Interne: O altă însemnare din jurnalul premierului Armand Călinescu din anul 1938 ne arată adevăratele intenții ale lui Carol al II-lea: Este posibil ca regele să fi avut în vedere și alți fruntași țărăniști, precum profesorii Forțu și Gerota. Armand Călinescu era și el țărănist
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
țărănești”), Bret Hart („Schițe din California”) , Aleksander Świętochowski (Din viața poporului),Jorgen Wilhelm Bergsoe („Pillone” din „Nuvele italiene”), H.S.Schmidt (Stilul în artă). În 1901 Hussar a întemeiat gazeta economică „Bursa”. La finele anului 1918 el a fondat la București jurnalul în limba franceză „L'Orient”, „jurnal politic, economic și literar, cu orientare democratică”. A fost căsătorit cu o româncă creștină, cu care a avut doi fii:Alexandru și Jean. Unul din ei, Jean Hussard,jurist de profesie, a condus în
Iosif Hussar () [Corola-website/Science/332602_a_333931]
-
Aleksander Świętochowski (Din viața poporului),Jorgen Wilhelm Bergsoe („Pillone” din „Nuvele italiene”), H.S.Schmidt (Stilul în artă). În 1901 Hussar a întemeiat gazeta economică „Bursa”. La finele anului 1918 el a fondat la București jurnalul în limba franceză „L'Orient”, „jurnal politic, economic și literar, cu orientare democratică”. A fost căsătorit cu o româncă creștină, cu care a avut doi fii:Alexandru și Jean. Unul din ei, Jean Hussard,jurist de profesie, a condus în Franța serviciul de relații externe al
Iosif Hussar () [Corola-website/Science/332602_a_333931]
-
la locul atentatului și aruncate pe caldarâm. A fost desfășurat și un banner pe care scria : Aceasta va fi de aici înainte soarta asasinilor trădători de țară". Funcționarii publici și elevii au fost obligați să se perinde prin fața cadavrelor. În jurnalul sau nepublicat, păstrat în biblioteca Academiei Române, acad. g-ral. Radu R. Rosetti, consemna chiar în acea zi: În acea zi de 21 septembrie, în timp ce trupurile oribil mutilate ale celor 9 zăceau pe caldarâm, profesorul Nicolae Iorga, aflat printre oficialitățile de față
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
Editura C.H.Beck Munchen, fondată în 1763, este una dintre cele mai mari edituri germane cu o deosebit de indelungata șibeck.de bogată tradiție, cu mai mult de 9000 de titluri disponibile care includ multe publicații electronice, cu aproape 70 de jurnale profesionale și o producție anuală de până la 1.500 de noi publicații și ediții, se află în topul firmelor germane de profil atât din punct de vedere financiar cât și în ceea ce privește calitatea. La sediul central din Munchen lucrează 550 de
Editura C.H. Beck () [Corola-website/Science/332633_a_333962]
-
și ediții, se află în topul firmelor germane de profil atât din punct de vedere financiar cât și în ceea ce privește calitatea. La sediul central din Munchen lucrează 550 de angajați, iar filiala din Frankfurt are rolul de birou editorial pentru cele mai multe jurnale legislative. În cele 2 locații aproape 120 de editori științifici oferă suport pentru mai mult de 14.000 de autori. Fostul sediu central din Nördlingen, un mic oraș din sudul Germaniei, este acum sediu pentru “Beck´sche” Druckerei, o tipografie
Editura C.H. Beck () [Corola-website/Science/332633_a_333962]
-
la câțiva kilometri de mare, din provincia Latină. Acea parte a Italiei Meridionale va apărea frecvent în operele viitoare ale celor doi scriitori; Elsa Morante vorbește despre ea mai ales in românul "La Storia". În această perioadă, pe lângă începerea traducerii jurnalului Katherine Mansfield, începe să scrie românul "Menzogna e Sortilegio". După sfârșitul războiului, Elsa Morante și Alberto Moravia îl cunosc pe traducătorul american Willaim Waver, care i-a ajutat să ajungă la publicul american. Prin intermediul Nataliei Ginsburg, Elsa Morante a publica
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
colplexe, dar care nu a ajutat-o însă prea mult. A murit în anul 1985 în urma unui infarct. În afara celor două volume citate din "Opere", apărute în colecția "Meridiani" la editură Mondadori, anumite scrieri au fost publicate postum; de exemplu: jurnalul oniric din anul 1938 "Lettere ad Antonio", publicat chiar cu titlul "Diario" 1938, la editură Einaudi în anul 1989. În 2002 au fost strânse într-un volum îngrijit de Irene Babboni și Carlo Cecchi, "Racconti dimenticati", 14 povestiri din "Îl
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
și chiar de izbucnirea unui război civil. Joseph Goebbels, ministrul propagandei celui de-al Treilea Reich, a denunțat raidurile ca fiind „bombardamente teroriste” și a căutat să ralieze populația civilă în activitatea pentru ridicarea moralului. Albert Speer a notat în jurnalul său că temerile lui Goebbels cu privire la moralul populației s-au dovedit nefondate. Moralul populației se îmbunătățea, iar RAF a eșuat în încercarea de subminare a acestuia. Cu toate acestea, United States Strategic Bombing Survey a ajuns la concluzia că totuși
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
în continuă creștere, răspund de documentare și sunt spațiul unde se desfășoară evenimente de interes academic precum cursuri, conferințe, ateliere de lucru și intervenții în spațiul public pentru informare și educare. S:I.M.O.N. - Shoah: Intervenții. Metode. Documentare. este jurnalul electronic al institutului, care publică transcrierile seriei de prezentări academice "Simon Wiesenthal" organizate de institut, documentele elaborate de cercetătorii din cadrul programului de burse și articole selectate de către Comisia Editorială. Seria de cărți a Institutului Wiesenthal este editată de editura vieneză
Institutul Wiesenthal pentru Studierea Holocaustului din Viena (VWI) () [Corola-website/Science/332858_a_334187]
-
Grünberg sau Wolff), evreu convertit la creștinismul de rit ortodox, de meserie farmacist, și a Elizei Falk, care a optat la rându-i pentru religia catolică. Anul nașterii sale este incert, presupus a fi 1899, însă informațiile sunt contradictorii, în jurnalul său aceasta mărturisește că diferența dintre ea și Carol al II-lea e de șase ani: „Îl cunosc pe Carol, de foarte multă vreme. Când l-am întâlnit în casa administratorului uneia din moșiile Regelui. Este multă vreme de atunci
Hanu’ Berarilor () [Corola-website/Science/332862_a_334191]
-
cadavrului mutilat demontează minciuna ei, dar psihologa fuge din tabără și se refugiază în clădirea unui far abandonat, ducând cu ea mare parte din provizii. Biologa se oferă să meargă după ea. Ajunsă la far, descoperă o grămadă formată din jurnalele precedentelor expediții. Printre jurnale se află și cel scris de soțul ei, precum și câteva dintre primele înregistrări despre Aria X, legate de abandaonarea zonei de către populație odată cu instaurarea fenomenelor misterioase ale zonei. Biologa găsește și o psihologă muribundă care, înainte de
Anihilare (roman) () [Corola-website/Science/333576_a_334905]
-
ei, dar psihologa fuge din tabără și se refugiază în clădirea unui far abandonat, ducând cu ea mare parte din provizii. Biologa se oferă să meargă după ea. Ajunsă la far, descoperă o grămadă formată din jurnalele precedentelor expediții. Printre jurnale se află și cel scris de soțul ei, precum și câteva dintre primele înregistrări despre Aria X, legate de abandaonarea zonei de către populație odată cu instaurarea fenomenelor misterioase ale zonei. Biologa găsește și o psihologă muribundă care, înainte de a deceda, îi mărturisește
Anihilare (roman) () [Corola-website/Science/333576_a_334905]
-
fie de mână proprie, după ce află că Păgân i-a executat familia. Pe parcurs ce Golden Path-ul eliberează provinciile sudice ale Kyrat-ului, Ajay este contactat de Willis Huntley (Alain Goulem), un agent CIA ce oferă rebelilor informații și pagini din jurnalul tatălui său în schimbul asasinării locotenenților Yumei. După ce Ajay omoară câțiva dintre ei, Huntley îi spune că, de fapt, ei erau agenți CIA sub acoperire și că el a fost trimis de agenție pentru a-i curată, Păgân nemaifiind văzut că
Far Cry 4 () [Corola-website/Science/333527_a_334856]
-
multe misiuni față de varianta standard și armă „Impaler Harpoon”. Cei care au precomandat jocul au primit această variantă sub forma unei actualizări gratuite. A mai fost lansată și varianta "Kyrat Edition", care cuprinde o cutie pentru colecționări, un poster, un jurnal, harta Kyratului, o figurina Păgân Min și misiunile din ediția limitată. Jucătorii pot achiziționa și un „season pass”, care le permite să acceseze conținut adițional, printre care un nou mod de multiplayer, misiunea „the Syringe”, misiunile din ediția limitată, și
Far Cry 4 () [Corola-website/Science/333527_a_334856]
-
în Liban și, în același an, s-a alăturat Mișcării Naționaliste Arabe (ANM), dar a fost expulzat de patru ori într-un an pentru lipsă de disciplină de partid. Între 1960 și 1961, împreună cu camarazii din ANM, a publicat un jurnal politic de mână: Al-Sarkha („Strigătul”). Publică primele desene și este închis din motive politice în închisorile libaneze. În 1961 îl cunoaște pe Ghassan Kanafani, unul dintre cei mai cunoscuți intelectuali palestinieni (asasinat în Beirut în 1972), care îi oferă posibilitatea
Naji al-Ali () [Corola-website/Science/333599_a_334928]
-
alte orașe. Publicațiile lor accentuează că „ un partid revoluționar este necesar dar Big Flame nu este acel partid și nici embrionul acelui partid.” Organizația a fost influențată de grupul italian Lotta Continua. A publicat o revistă „Big Flame” și un jurnal „Revolutionary Socialism”. În timp au ajuns să își descrie politica lor ca fiind una „libertariană marxistă”. În 1978 s-au alăturat coaliției electorale Socialist Unity condusă de grupul troțkist Internaional Marxist Group. În 1980, anarhiștii de la Libertarian Communist Group li
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
una „libertariană marxistă”. În 1978 s-au alăturat coaliției electorale Socialist Unity condusă de grupul troțkist Internaional Marxist Group. În 1980, anarhiștii de la Libertarian Communist Group li s-au alăturat, apoi mulți membri au defectat spre Partiul Muncii(Labour Party), jurnalul lor a încetat să mai apară în 1982 și grupul s-a destrămat în 1984. Feminiștii socialiști accentuează faptul că maternitatea și diviziunea de gen a muncii susțin creșterea rolului femeilor ca mame, acestea fiind sursa excluziunii femeii din sfera
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
de cercetare. În prezent este profesoară de științe sociale la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA) și profesor de filozofie asociat la Universitatea Michigan. Ea a coordonat Centrul de Studii Feministe UCLA în perioada 1996-2000 și a co-editat publicația Semne: Jurnalul Femeilor în Cultură și Societate (2000-2005). A contribuit la teoria obiectivă și la studiul multicultural al științei. În anul 2013 a primit premiul John Desmond Bernal oferit de către Societatea pentru Studii Sociale ale Științei. După obținerea diplomei de licență la
Sandra Harding () [Corola-website/Science/333648_a_334977]
-
fizica la Facultatea de Agronomie și la Institutul Politehnic, obținând cu timpul, postul de profesor. S-a preocupat mai ales de fizica corpului solid și de magnetism, domeniu în care și-a scris teza de doctorat, precum și numeroase articole în jurnale de fizică din România și din lume. Lipsa de mijloace materiale de la Institutul Politehnic în diverse perioade ale regimului comunist i-a pretins o mare ingeniozitate în planificarea și executarea experiențelor. A fost ajutat de colaboratori, studenți și foști studenți
Bernhard Rothenstein () [Corola-website/Science/333739_a_335068]