66,081 matches
-
nu a acceptat termenul "rasă", apartenența la o națiune constând în formarea în cadrul unei culturi. Era suficient să vorbești germană că limba maternă ca să fii socotit de naționalitate germană. Cu toate acestea, observă Guy Hermet 21, el a crezut în teoria climatelor a lui Montesquieu și în superioritatea genetică a anumitor grupuri, idee de la care va ajunge la justificarea expansiunii teritoriale a popoarelor mai bine dotate de la natură. Sensul herderian a fost preluat și în secolul XX, națiunea fiind definită drept
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
preluat și în secolul XX, națiunea fiind definită drept "colectivitatea persoanelor care au aceeași origine etnică și care, în general, vorbesc aceeași limbă și au o tradiție comună" (după Dicționarul Academiei Spaniole Regale, în ediția din 1925)22. Analizând această teorie, Hobsbawm 23 susține că limba nu poate fi socotit elementul decisiv pentru a stabili limitele unei națiuni până în secolul al XIX-lea: "În perioada precedentă educației elementare, nu poate fi vorba de o limbă "națională" vorbită, ci doar de idiomuri
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și naționalism. Noi perspective asupra trecutului, Editura Antet, București, 1997, pp. 36-38. 4 Ibidem, pp. 42-56. 5 Ibidem, p. 58. 6 E. Hobsbawm, Națiuni și naționalism..., ed. cît., p. 12. 7 A. D. Smith, Naționalism și modernism. Un studiu critic al teoriilor recente cu privire la națiuni și naționalism, Editura Epigraph, Chișinău, 2002, p. 19. 8 Ibidem, p. 18. 9 A. D. Smith, Theories of Naționalism, ed. a II-a, Londra: Duckworth & New York: Holmes și Meier, 1971, p. 171. 10 A. D. Smith, Naționalism și modernism
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
parConférence faite en Sorbonne, lConferință susținută la Sorbona pe 11 martie 1882, ourworld.compu serve.com.Ernest R Schulze, Hagen, Stat și națiune în istoria europeană, Editura Polirom, Iași, 2003. Smith, Anthony D., Naționalism și modernism. Un studiu critic al teoriilor recente cu privire la națiuni și naționalism, Editura Epigraph, Chișinău, 2002. Smith, Anthony D., Theories of Naționalism, ed. a II-a, Londra: Duckworth & New York: Holmes și Meier, 1971. Tamás, Gáspár Miklós, Idola tribus, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Critică metafizicii și nouă retorica
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
multe locuri ar veni la putere regimuri mai intolerante, măi reacționare, măi antioccidentale și mai antisemite decât dictaturile actuale". 18 În acest subcapitol folosesc studiul Neutralismul liberal, de Eugen Huzum, publicat în volumul colectiv coordonat de acelasi autor, si anume Teorii și ideologii politice, Editura Institutul European, Iași, 2013, pp. 133-154. 19 Steven Wall, George Klosko, "Introduction", în Perfecționism and Neutrality: Essays în Liberal Theory, 1, traducere Eugen Huzum, studiul citat, pp. 134-135. 20 Eugen Huzum, Neutralismul liberal, p. 136. 21
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
descrie lucrurile. Atunci zidul se dovedește a fi doar un decor pictat, încă o operă a omului, încă o părticică de aranjament scenic cultural". Bibliografie Fukuyama, Francis, Sfârșitul istoriei?, traducere de Dana Bercea, Editura Vremea, București, 1994. Huzum, Eugen (coord.), Teorii și ideologii politice, Editura Institutul European, Iași, 2013. Rorty, Richard, Contingency, Irony, and Solidarity, Cambridge University Press, Cambridge, 1989 (Contingenta, ironie și solidaritate, traducere de Corina Sorana Stefanov, Editura ALL, București, 1998). Rorty, Richard, Obiectivitate, relativism și adevăr, Eseuri filosofice
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Totalitarismului, Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Republică Moldova, cu Politica memoriei în UE și integrarea europeană a Republicii Moldova; conf.univ.dr. Sergiu Mișcoiu, Universitatea "Babeș- Bolyai" Cluj-Napoca, cu Construcția identitara a Moldovei post-sovietice. O abordare din perspectiva teoriei discursului; Vitalie Ciobanu, scriitor, redactor-șef al revistei Contrafort, președinte PEN Club Moldova, cu Ce pot face intelectualii pentru europenizarea Moldovei?; Octavian Ticu, istoric la Institutul de Istorie al Academiei de Stiinte a Moldovei, fost Ministru al Tineretului și Sportului
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
mișcărilor antidemocratice din occident". Am citat in extenso acest inventar făcut de Alexandru Mironov al reprezentărilor Europei din imaginarul colectiv pentru că toate aceste reprezentări subzista încă în discursurile publice din Republică Moldova dar și din România. Or, tocmai din perspectiva teoriei discursurilor, Sergiu Mișcoiu a analizat și a prezentat felul în care s-a configurat și s-a modificat identitatea colectivă în Republică Moldova, pornind de la discursurile publice ale președinților Moldovei independente post-sovietice. Supoziția lui Sergiu Mișcoiu este aceea că discursurile
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de opinie, cum sunt îndeobște președinții de state, cei care pot impune nu numai prioritățile agendei opiniei publice, ci și termenii în care trebuie gândite și formulate aceste priorități, sunt importante pentru articularea identității colective. "Apărută la finele anilor '80, teoria discursurilor este o teorie de a treia generație, post-sociologizantă. Esență abordării acestei teorii este ca, în afara faptului că realitatea socio-politică este obiectivă, există în sine, identitățile colective și mai ales modul în care identitățile colective se consitutuie se configurează dar
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
îndeobște președinții de state, cei care pot impune nu numai prioritățile agendei opiniei publice, ci și termenii în care trebuie gândite și formulate aceste priorități, sunt importante pentru articularea identității colective. "Apărută la finele anilor '80, teoria discursurilor este o teorie de a treia generație, post-sociologizantă. Esență abordării acestei teorii este ca, în afara faptului că realitatea socio-politică este obiectivă, există în sine, identitățile colective și mai ales modul în care identitățile colective se consitutuie se configurează dar și interacționează prin intermediul discursurilor
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
numai prioritățile agendei opiniei publice, ci și termenii în care trebuie gândite și formulate aceste priorități, sunt importante pentru articularea identității colective. "Apărută la finele anilor '80, teoria discursurilor este o teorie de a treia generație, post-sociologizantă. Esență abordării acestei teorii este ca, în afara faptului că realitatea socio-politică este obiectivă, există în sine, identitățile colective și mai ales modul în care identitățile colective se consitutuie se configurează dar și interacționează prin intermediul discursurilor. De fapt, în afară punerii în discurs a unei
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în mod cert o trimitere consistentă la științele politice, în care autoarea lucrează de ceva vreme. Prin natura temei, textul glisează în zona literaturii, așa încât el poate fi citit de un public mult mai larg decât cel arondat filosofiei și teoriei politice. Stilistic, este o carte scrisă cu sensibilitate, rafinament și elegantă. Este o carte în care abundență informației nu descurajează, ci relevă cititorului opțiuni multiple de înțelegere a lumii - fie sub specia realismului critic, fie sub aceea a unui soi
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
unui spațiu dinamic în țările protestante, ce au devenit mult mai deschise liberului schimb și acumulărilor de capital. Max Weber a identificat foarte bine aceste diferențe la nivelul valorilor de referință, între etică protestanta și cea catolică. În timp, explicația teoriei weberiene a genezei capitalismului ca rezultat al apariției eticii protestante a împăcat principiile dogmei creștine cu acumulările de bogăție a fost acceptată de istoriografia mondială. Concluzia autorului a fost că etica protestanta a influențat pozitiv apariția și dezvoltarea capitalismului. Iar
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
2 G. Poli, "L'importanza del Risorgimento. Considerazioni șu un dibatito în corso", în Risorgimento e Mezzogiorno, Anul XX, nr. 41-42, decembrie 2010, p. 5. 3 Giulio Bollati, L'italiano, Einaudi, Torino, 1983, p.XVI. 4 Pentru expunerea completă a teoriei, vezi Fernand Braudel, Mediterana și lumea mediteraneană în epoca lui Filip al II-lea, vol. I-VI, Editura Meridiane, București, 1985/1986. 5 Max Weber, Etică protestanta și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 2007. 6 Luigi Mascilli Migliorini, "Mediterana unei
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
una classe di eventi educativi viene proposta una sequenza di operazioni che, oltre la difendibilità della ragione contenga anche la forza di un'intuizione, sarebbe ferale che non venisse accettata. Quando Dewey propone l'esperienza all'interno della democrazia come teoria educativa non intavola un discorso anche poetico? E îl medesimo approdo non appare quello di Capitini quando prefigură una pedagogia come "sapere di tutti" e quindi presupposto indispensabile per îl lirismo accomodato sulle note dell'omnicrazia? Dove don Milani ha
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
p. 70. Sul punto și veda anche la teși di M. Catarci, Îl pensiero disarmato, cît., pp. 44-45, che di Capitini richiama questo aspetto autodefinitorio, connettendolo intimamente con la quasi inevitabilità dello sbocco anti-istituzionale quando și prendano le messo dalla teoria della compresenza. 23 Se ne legga la lucida ricostruzione offerta da P. Polițo, L'eresia di Aldo Capitini, prefazione di Norberto Bobbio, Stylos, Aosta, 2001. 24 Șu quest'aspetto del pensiero di Mounier, cfr. G. Maccaroni, Emmanuel Mounier e Simone
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
di Mounier, cfr. G. Maccaroni, Emmanuel Mounier e Simone Weil. Testimoni del XX secolo, Aracne, Romă, 2010, p. 9. 25 Cfr. N. Elias, Îl processo di civilizzazione, îl Mulino, Bologna, 1969, pp. 74-75. 26 O. Româno, La comunione reversiva. Una teoria del valore sociale per l'al di là del moderno, Carocci, Romă, 2008, p. 18. 27 M. Magatti, Libertà immaginaria. Le illusioni del capitalismo tecno-nichilista, Feltrinelli, Milano, 2009, pp. 15 e 29. 28 U. Galimberti, Psiche e techne, cît., pp.
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Giovanni, Corpo, anima e salute. Îl concetto di uomo da Omero a Platone, Raffaello Cortina, Milano, 1999. Recalcati, Massimo, Îl complesso di Telemaco. Genitori e figli dopo îl tramonto del Padre, Feltrinelli, Milano, 2013. Româno, Onofrio, La comunione reversiva. Una teoria del valore sociale per l'al di là del moderno, Carocci, Romă, 2008. Salmeri, Stefano, Lezioni di pace. Ripensare la criticità dialogica attraverso îl contributo pedagogico di Aldo Capitini, Kore University Press, Leonforte (En), 2011. Tronti, Mario, senza titolo, în
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
discuții aprinse cu caracter teoretic. Foarte interesant este că abordările teoretice au avut un puternic caracter ideologic, fie că veneau de la dreapta sau de la stânga politică. Pe parcursul acestui articol intenționeză să prezint prin intermediul metodei descriptive unele dintre cele mai importante teorii care au prezentat și analizat fascismul. Primele reacții au provenit de la teoreticienii marxiști deoarece, Revoluția din Octombrie 1917 și câștigarea puterii politice de către bolșevici în Rusia țarista a permis, pentru prima dată în istoria umanității, apariția unei puteri politice care
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
gradul de exploatare a acestora. Din punctul său de vedere bazele fascismului aveau două izvoare: a) ideologia naționalistă a micului burghez orientată împotiva marelui capital că și al proletariatului; b) sprijinul acordat de marele capital. Această susținere se încadrează în teoria lui Thalheimer care vedea instaurarea fascismului că o soluție pusă în practică de burghezie 12. Bauer argumentează că dacă mișcarea fascista a fost pentru început o mișcare de masă a micii burghezii, accederea la putere a putut avea loc doar
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
regimul democratic. În același timp, înrolarea maselor burgheze în rândurile mișcării a paralizat câmpul de acțiune a acestora care se vor găsi în scurt timp în imposibilitatea de a-și apăra interesele. Încercând să sistematizam ideile expuse anterior, observăm că teoriile marxiste doresc să formuleze o explicație științifică a fenomenelor istorice. În cazul fascismului, toate teoriile marxiste au ca punct comun determinismul socio-economic. Cu toate că există explicații și accente diferite sunt delineate următoarele aspecte comune: 1) capitalismul implică exercitarea din partea deținătorilor de
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
acțiune a acestora care se vor găsi în scurt timp în imposibilitatea de a-și apăra interesele. Încercând să sistematizam ideile expuse anterior, observăm că teoriile marxiste doresc să formuleze o explicație științifică a fenomenelor istorice. În cazul fascismului, toate teoriile marxiste au ca punct comun determinismul socio-economic. Cu toate că există explicații și accente diferite sunt delineate următoarele aspecte comune: 1) capitalismul implică exercitarea din partea deținătorilor de capital a puterii de control asupra mijloacelor de producție. Această realitate implică existența unei importante
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
italiene 17; fascismul a apărut ca rezultat al reacției foarte slabe a Statului 18. Noutatea pe care autorul sard a duce în interpretarea fascismului este introducerea conceptului de "revoluție pasivă" în raport noile realități sociale de după încheierea războiului. Pornind de la teoriile prezentate de Vincenzo Cuoco, Gramsci realizează o analiză interesantă a modului de influențarea a maselor, a tipului de activism politic și a raportului dintre societatea civilă și autoritățile statului. Conceptul de revoluție pasivă este nodal în abordarea gramsciană deoarece, prin intermediul
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
interesantă a modului de influențarea a maselor, a tipului de activism politic și a raportului dintre societatea civilă și autoritățile statului. Conceptul de revoluție pasivă este nodal în abordarea gramsciană deoarece, prin intermediul acestui concept teoreticianul sard reușește să realizeze o teorie prin care a demonstrat că particularitățile istorice și geopolitice care au condus la apariția statului modern italian, menținerea raportului de inegalitate dintre Nord și Sud, introducerea "transformismului" de către guvernele liberale de drapta sau de stânga din peninsulă ca modalitate de
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Machiavelli and Republicanism, Cambridge, Cambridge University Press, 1990; M. Peltonen, Classical Humanism and Republicanism în English Political Thought, 1570-1640, Cambridge, Cambridge University Press, 1995; R. Farneti, I repubblicani inglesi, în A. Andreatta, A.E. Baldini (eds.), Îl Pensiero Politico. Idee, Teorie, Dottrine, Torino, Utet, 1999, pp. 197-214; A. Arienzo, G. Borrelli (eds.), Anglo-American faces of Machiavelli. Machiavelli e machiavellismi nella cultură anglo-americana (secoli XVI-XX), Monza, Polimetrica, 2009; A. Arienzo, A. Petrina (eds.), Machiavellian Encounters în Tudor and Stuart England. Literary and
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]