67,638 matches
-
apostila oficială a dezbaterii în discuție o pune Scânteia 28, admonestând opiniile lui E. Campus și întărindu-le pe cele ale lui S. Damian, într-un comentariu pe care l-am mai menționat ceva mai devreme (vezi nota 13 și contextul): „Reversul lipsei de dragoste față de ceea ce e nou și înaintat în literatură poate fi găsit în cronica Ceva despre fluvii, meandre și bălți, care, de astă dată, laudă o carte slabă. Obiectul cronicii îl constituie romanul lui Vladimir Colin Soarele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
De asemenea toți urmează cursurile de limba rusă, ceea ce va contribui fără îndoială la ameliorarea situației existente”. Primele semne ale „ameliorării situației existente” apar, totuși, în acest an și ne referim la reforma ortografiei; este și motivul pentru care, în contextul amendării unor aspecte ortografice după 40 de ani, facem o succintă punere în temă. Proiectul noii ortografii a limbii române este publicat de revista Contemporanul în 20 iunie, exact la doi ani de la publicarea tezelor staliniste despre lingvistică. Fericita coincidență
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cazul - în sensul atenționării și activizării unor scriitori din prima linie și din întâia generație a realismului socialist, deveniți între timp cam împăciuitoriști și absenteiști pe frontul literar. De altfel, unele nemulțumiri au mai răbufnit și în anul precedent, în contextul analizei activității secțiilor de creație ale Uniunii; în toamna lui 1952 au fost alese alte birouri în toate secțiile; în presa pe care-am parcurs-o n-am aflat detalii decât despre plenara secției de proză 2, cea mai activă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fiecare membru al secției, a proiectelor sale de creație, ajutorul individual în elucidarea unor probleme dificile, necesitatea de a veghea la realizarea angajamentelor de creație”. Așadar, în 24 martie încep lucrările plenarei Uniunii Scriitorilor, pe care, dacă o așez în contextul altor evenimente de pe „frontul creației” n-o pot interpreta decât ca pe încă o dovadă de atașament și zel revoluționar în memoria lui Stalin. Căci, iată, tot în această lună, în zilele de 4-7 martie, la Academia R.P.R. are loc
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Utünk de la Cluj, prin articolul Doi oameni într-un om de Szabedi Laszlo despre care s-a făcut vorbire, cum ne amintim, și la plenara scriitorilor, comentată în capitolul precedent; interpretările din Utünk sunt amendate de Ion Mihăileanu 19, în contextul dezbaterii „problemei tipicului”: „Din definiția clară și completă a tipicului dată de tovarășul Malencov rezultă că pentru a putea exprima în modul cel mai plin și mai expresiv esența forței sociale respective, este necesară cunoașterea legilor obiective de dezvoltare a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Viața românească. Aceasta (revista), în numărul proxim, prin pana lui Mihai Gafița, face o radiografie a neajunsurilor liricii publicate în revista clujeană. Meciul Viața românească-Almanahul literar, Cluj continuă; căci acesta din urmă, în două numere la rând, deși într-un context mai larg, revine la critica lui E. Frunză menținându-se pe poziții (în nr.6), iar în nr.7 dezvăluind prezența scrisului de „mântuială” și în critica literară, nu numai în proză, cum ar fi, de exemplu, un articol al
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Petru Dumitriu este una din cele mai valoroase creații ale noii literaturi românești (...)”. *** G.CĂLINESCU 41 își începe comentariul continuând discuția din precedentul său articol publicat în Contemporanul, menționat de noi în capitolul despre problemele tipicului (vezi nota 20 și contextul): „Problema ridicată de redacția Contemporanului în nota la articolul meu Discuții și analize literare, cu privire la durabilitatea operelor de artă clasice, este dintre cele mai importante și n-am putea continua dezbaterea noastră fără să ne înțelegem provizoriu asupra chipului de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
încredere pe care i-o acordă cititorii, că va realiza o creație care să fie mai presus decât cea de față”. Mihai Gafița 47 aduce un amendament esențial concluziei criticului de la Cluj, nu într-o cronică literară, ci într-un context mai larg, într-un comentariu care critică greșita orientare din ultima vreme a revistei Almanahul literar în poezie și critică literară, unde domnește negativismul, afirmându-se din plin un fel de „erou critic”, precum „eroul liric”; vom cita argumentările în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
spunea: în literatură și artă apar încă multe lucrări mediocre care denaturează realitatea sovietică.” În paranteză fie spus, după o perioadă de relativă liniște de nici doi ani în jurul numelui său, Baconsky reintră pe „lista neagră” fiind pomenit, preponderent, în contexte negative. Teoretizând dogmatic și intransigent, prin formule ca: „noi milităm”, „noi cerem”, - conceptul și nivelul tipicului în poezie, S. Damian 55 dezvăluie multe aspecte ne-tipice și ne-luptătoare, poezii cenușii, monotone, plicticoase, moleșitoare în lirica vremii, în contrast cu poezii valabile
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de argumentare contrară. Nu trebuie crezut că în cronicile respective, atât cea despre Stelele păcii cât și despre Oameni de azi sau Bălcescu nu există și numeroase observații juste, analize adânci”. Înainte de intervenția finală a Scânteii (vezi nota 36 și contextul) prin articolul lui Paul Georgescu, intervenție finalizată, cum știm, cu autocritica revistei clujene, intră în discuție și Mihu Dragomir, evidențiind cam aceleași lacune ale „sectorului poezie” pe care le stigmatiza, cu zel demn de o cauză mai bună și criticul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
adevărat, însă, că, în chiar zilele când Contemporanul dădea publicității lucrările plenarei, Eugen Frunză 59 publică în aceeași revistă un triptic liric intitulat Cântec de iubire, pe care îl reproducem în note, sugerând cititorului să-l parcurgă, întrucât în acest context, se vor face câteva referiri la aceste versuri. Fără a avea pretenția de a epuiza toate discuțiile pe marginea poeziei de dragoste - patent 1953, reținem în următoarele pagini, câteva comentarii teoretice și analitice care să ne pună în temă: S.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
A doua poezie a lui Baconsky, Rutină, reprodusă în paginile anterioare, duce amărăciunea și blazarea și mai departe, conturând imaginea unui lirism epigonic, manierist, cu adrese mai generale dar și foarte exacte - dacă nu mă-nșel; căci să comparăm întregul context al poeziei, dar mai ales această strofă din poezia baconskyană: Noapte. Biata lună s-a deprins Ca o oaie blând să pască cetini, Parcă vrea s-ajute dinadins Veșnic unei rime la „prieteni”. cu a treia strofă din poezia lui
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și apoi în Un cântec pe ulița noastră, poem - despre care Petru Dumitriu, în notele pe marginea decadei cărții, afirma: «ce direct, familiar, zâmbitor și melodios, deși uneori biciuitor e meșteșugitul vers al lui Cicerone Theodorescu». (Vezi nota 51 și contextul). Atributele acestea se potrivesc în totalitate poemului De vorbă cu un tânăr, care, în esență, biciuie critica literară a vremii, dogmatică, demobilizatoare și demolatoare și îndeamnă pe tinerii poeți la perseverență și încredere în talentul lor. Dar, ne amintim, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
întoarcă pasional la vechea meserie, atât de adecvată calibrului său intelectual de colaborator la Kladderadatsch (Gazeta humoristică trivială berlineză). (...) Stilul operelor lui Marx se caracterizează printr-o extraordinară varietate și putere de adaptare”. 6. Vezi partea anterioară, nota 44 și contextul. 7.xxx Dezbaterea organizată de Uniunea Scriitorilor din R.P.R. (Notă). În: Contemporanul, nr. 13 (338), 27 mart. 8.xxx Unele probleme ale creației literare din R.P.R. în lumina tezelor asupra literaturii și artei expuse de tovarășul G.M. Malencov în raportul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ale creației literare din R.P.R. în lumina tezelor asupra literaturii și artei expuse de tovarășul G.M. Malencov în raportul ținut la Congresul al XIX-lea al P.C.U.S. (Referat prezentat de Eugen Frunză). Idem. 9. Vezi partea anterioară, nota 76 și contextul 10. Vezi cărțile mele: Trădarea intelectualilor, Sibiu 1992, și Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993. 11. xxx Unele probleme ale creației literare din R.P.R. în lumina tezelor asupra literaturii și artei expuse de tovarășul G.M. Malencov în Raportul ținut la Congresul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Samghin, roman). Idem, nr. 13 (338), 27 mart. 24. N. Moraru - Gorki, maestru al tipizării. În: Viața românească, nr. 6, 1953 25. Petru Dumitriu - Însemnări despre individualizarea eroilor. În: Contemporanul, nr. 35 (360), 28 aug. 26. Vezi nota 14 și contextul. 27. În: Viața românească, nr.5, mai 1953. 28. Mihai Gafița - Între tip și schemă. Idem. Vezi și partea anterioară, nota 36 și contextul. 29. Mihai Gafița - În legătură cu nuvela „Spre șantier” de Ștefan Andrei. În: Contemporanul, nr. 24 (349), 12
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Însemnări despre individualizarea eroilor. În: Contemporanul, nr. 35 (360), 28 aug. 26. Vezi nota 14 și contextul. 27. În: Viața românească, nr.5, mai 1953. 28. Mihai Gafița - Între tip și schemă. Idem. Vezi și partea anterioară, nota 36 și contextul. 29. Mihai Gafița - În legătură cu nuvela „Spre șantier” de Ștefan Andrei. În: Contemporanul, nr. 24 (349), 12 iun. 30. Paul Georgescu - „Bălcescu” - poem de Eugen Jebeleanu. În: Scânteia, nr. 2711,12 iul. 31. Petru Dumitriu - Despre două poeme. Idem, nr. 2856
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
conduse de asemenea partide, sau cel puțin le includeau ca parteneri activi, privatizau rapid întreprinderile existente deținute de stat. Singura experiență majoră cu o economie de piață socialistă, în care întreprinderile aflate în proprietate socială și care funcționau într-un context de piață, erau guvernate din interior de reprezentanți ai muncitorilor (cel puțin în principiu), a luat sfîrșit cînd Iugoslavia și guvernarea sa comunistă hegemonică s-au dezintegrat. În unele țări democratice mai vechi, unele firme deținute de angajați, nu numai
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
precum pictura unor Magritte sau Dali. Metaforele, numeroase, se succed fără a se articula în edificii semnificante la nivelul ansamblului. În placheta următoare, Nisipuri mișcătoare (1979), solilocviul liric înregistrează un spor de autenticitate și legitimitate artistică, captând vibrațiile afective în contextul unei domesticități blânde. Nostalgia copilăriei, melancolia îmbătrânirii, crepusculul sunt evocate prin metafore în mare parte tributare manierismului epocii, uneori prețioase, însă adesea nu lipsite de forță. Multe dintre piesele volumului sunt de fapt poeme de dragoste, tentative de a comunica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
Industrială. În domeniul cercetării științifice a inițiat o tematică proprie în domeniul condensării acizilor nitroclorbensulfonici cu diverse amine aromatice, în scopul sintezei de noi produși intermediari pentru coloranți de sulf, azoici sau antrachinomici. A reușit să impună domeniul coloranților în contextul structurării și dezvoltării școlii ieșene de inginerie chimică. A obținut două brevete de invenție pentru Prepararea tabletelor pentru antibiograme și Obținerea unor coloranți de sulf. A participat activ, prin expuneri, intervenții, publicații la diverse manifestări științifice - simpozioane, congrese - atât în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
vrut să facă servicii Securității. Și-a dat doar seama că, în condițiile date, viața era mai ușoară și linia carierei mai dreaptă, dacă știai să faci concesii oportune. Penetrantă, hotărîtă să se descurce, să valorifice în beneficiu propriu orice context, ea și-a schimbat, după Revoluție, discursul, înțelegînd că principiile și limbajul sunt altele. Într-un sens, adaptabilitatea, obstinația, forța ei sunt admirabile. Demne de o cauză mai bună decît aceea a promoției de sine. Dacă o citesc bine, Mona
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
veac de singurătate și Război asupra sfârșitului lumii, la În căutarea timpului pierdut ori Ulise, la Magicianul ... parcă nu era chiar în afara adevărului! Este adevărat că O zi din viața lui Ivan Denisovici mi se pare a avea, în acest context, cam 1500 pagini. Este, într-adevăr, de neuitat, ca și Amintiri din Casa morților. Liviu Antonesei: Da, d-l Breban are și această obsesie a dimensiunilor. E adevărat că majoritatea prozatorilor clasici nu prea se juca! Trăiau în secolul al
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
dorit. Liviu Antonesei: E un editorial din "Ziua"... Dar tu ai făcut o observație foarte bună! Probabil fără să fi vrut, că nu cred să fie chiar atât de malițioasă, de fapt, de-abia așa l-a pus într-un context absolut descalificant. Nu, chiar nu cred că a fost atât de malițioasă, dar sună, vorba unui clasic imediat post-decembrist, "ca dracu'"! Dorin Popa: De multe ori m-am gândit că doar comunismul ne-a adus această degradare morală de care
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
au reușit să înceapă o Românie modernă. Sub Carol I, România era o țară care plecase bine și începuse să se așeze. Războiul, primul, cu toate distrugerile sale, a rezolvat chestiunea națională și a dat un nou impuls. După aceea, contextul internațional a fost cumplit cu bolșevismul într-o parte și, puțin mai târziu, cu fascismul în partea cealaltă -, dar nu e o explicație suficientă. Cred că după primul război am grăbit prea mult niște reforme pe care corpul social nu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
talentul și pasiunea pentru această profesie, de fapt foarte dificilă și plină de capcane, preexistă. Ce oferă în plus facultatea? Competențe tehnice și, în cazul unor secții bine construite, o anume cultură generală, care-l ajută pe jurnalist să sesizeze contextele faptelor, să le situeze în ansamblul unui mediu social mai larg. Deci, oferă partea "de meserie", de profesionalizare și, repet, o anume deschidere culturală indispensabilă unui jurnalism de calitate. Dorin Popa: Multe pot fi făcute și regândite, pentru a nu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]