66,081 matches
-
ed. by L. Firpo, vol. III: Umanesimo e Rinascimento, Torino, Utet, 1987, pp. 592-98: p. 592. On Milton considered the last witness of monarchomach political journalism, see R. Farneti, I repubblicani inglesi, în Andreatta, Baldini (eds.), Îl Pensiero politico. Idee, teorie, dottrine, vol. ÎI, pp. 197-214. 8 On this topic see, în particular, V. Kahn, The metaphorical contract în Milton's Tenure of Kings and Magistrates, în D. Armitage, A. Himy, Q. Skinner (eds.), Milton and Republicanism, pp. 83-105. 9 J.
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
London, 1984. Donaldson, P.S., Machiavelli and Mistery of State, Cambridge University Press, Cambridge, 1992. Fallon, R.T., Divided Empire: Milton's Political Imagery, The Pennsylvania State University Press, University Park, 1995. Farneti, R., "I repubblicani inglesi", în Îl Pensiero Politico. Idee, Teorie, Dottrine, vol. ÎI: Età modernă, , Andreatta, A,. Baldini, A. E. (eds.), Utet, Torino, 1999, pp. 197-214. Fatovic, C., "The Anti-Catholic Roots of Liberal and Republican Conception of Freedom în English Political Thought", în Journal of History of Ideas, 66 (2005
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
de luare a deciziei la nivel european. Diferențierea misiunilor clasice ale unui parlament în ceea ce privește legiferarea și controlul se pot completa reciproc, în contextul în care proiectul european necesită în continuare eforturi substanțiale pentru a fi îmbunătățit 5. Reprezentativitatea camerelor superioare Teoriile clasice referitoare la natură sistemelor parlamentare subliniază că monocameralismul caracterizează statele centralizate, în timp ce bicameralismul constituie fundamental regimul parlamentar al statelor federale 6. În mod obișnuit, structurile teritoriale caracterizează ceea ce numim reprezentarea componentelor societății naționale, fie prin intermediul unor gestionari experimentați ai
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
politic a devenit o temă importantă în cadrul specialiștilor, dar, din ce in ce mai mult, si a publicului. Există numeroase studii cu privire la diferitele strategii de marketing politic ce pot fi utilizate într-o campanie politică sau electorală. Totuși, acestea reprezintă mai mult decat simple teorii și definiții. Fiecare campanie electorală are un anumit specific, dincolo de clasică diferențiere dată de scopul alegerilor. Diversitatea este dată de contextele politice diferite, dar mai ales de caracteristicile locale. Cu alte cuvinte, chiar și în cadrul aceleiași campanii coordonate la nivel
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Stați Uniți - Uno Stato Federale affermato e consolidato, con una struttura politico istituzionale ben delineată e una politică estera unitaria e rappresentativa di tutti gli Stați membri. Unione Europea - Un ibrido internazionale tra Organizzazione intergovernativa e Stato federale. Secondo la teoria Calhoun-Seydel l'UE soddisfa i due elemenți fondamentali di uno stato federale: * Essere una comunità di individui - La legislazione proveniențe dal "Governo Centrale" ha un effetto immediato sia sugli enti collettivi che sulle persone fisiche. Le norme și dirigono direttamente
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
a propune un model de reglementare întemeiat pe toleranță și împrumuturi culturale reciproce, pe valorizarea diferitelor experiențe culturale ale populațiilor de origine etnică diferită care trăiesc în aceeași țară. Ideea multiculturalismului a fost precedată în sociologia americană a culturii de teoria vasului de omogenizat ("melting pot") în care "identitatea americană" ar fi asimilat generații după generații de imigranți. În acest proces omogenizator, imigranții și-ar fi pierdut propriile identităii etnice și culturale anterioare și au devenit "americani adevărați". La sfârșitul secolului
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
identitatea americană" ar fi asimilat generații după generații de imigranți. În acest proces omogenizator, imigranții și-ar fi pierdut propriile identităii etnice și culturale anterioare și au devenit "americani adevărați". La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, teoria omogenizării exprimă realitatea procesului de asimilare a modului de viață american de către noii imigranți și descendenții acestora. După 1950-1960, modelul omogenizării forțate a pierdut teren în fața recunoașterii diversității. Ideea amestecului de culturi, în care fiecare și-a păstrat propria identitate
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
democrației și drepturilor omului par a dobândi o greutate mai mare decât principiul suveranității în interpretare strictă, iar drepturile indivizilor sunt mai importante decât drepturile statelor 24. Un spațiu național evoluează că un loc unde circulă valori, idei, mituri, credințe, teorii, mentalități, simboluri, dar toate aceste elemente, aflate în interdependenta, cunosc decalaje sau subordonare față de nucleul iradiant al culturii naționale. Deliberările din spațiul național se produc în raport cu o realitate socială sau națională, de fapt cu problemele concrete ale societății. O cultură
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
care presupune cedarea unei părți a suveranității, iar pe de altă parte, UE insistă pe reînvierea particularităților regionale, a tradițiilor, a obiceiurilor și specificității fiecărui loc (geografic). Un spațiu național evoluează că un loc unde circulă valori, idei, mituri, credințe, teorii, mentalități, simboluri, dar toate aceste elemente, aflate în interdependenta, cunosc decalaje sau subordonare față de nucleul iradiant al culturii naționale. O cultură națională da expresie unor cerințe, aspirații, trebuințe, unor idei forță care capătă, în anumite momente, caracter de factor explicativ
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
co.uk/news/world-europe 3 Declaration on multiculturalism of Nicolas Sarkozy available at http://www.france 24.com/eng 4 Ibidem. 5 Declaration on multiculturalism of David Cameron available at http://www.bbc.co.uk/news/uk-politics 6 Will, Kymlicka, "Teoria și practica multiculturalismului canadian", traducere de Steliu Lambru, Revista Altera 12, anul V. 1999, p. 66. 7 Liviu Antonesei, "Modernitatea, globalizarea și dialogul culturilor privite din perspectiva educației interculturale" în Cozma, Teodor (coord.) O nouă provocare pentru educație: interculturalitatea, Editura
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
V. 1999, p. 66. 7 Liviu Antonesei, "Modernitatea, globalizarea și dialogul culturilor privite din perspectiva educației interculturale" în Cozma, Teodor (coord.) O nouă provocare pentru educație: interculturalitatea, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 11-23. 8 Georgiu Grigore, Comunicarea interculturală. Probleme, abordări, teorii, Editura Comunicare.ro, București, 2010, pp. 153-156. 9 Cap.I, alin.4 din Declarația de la Berlin, adoptată la 25 martie 2007, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Romă. Documentul poate fi vizualizat la adresa http://www
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
român", în Historia, București, 2006. Gavreliuc, Alin, Psihologie interculturală, Editura Polirom, Iași, 2011; Goian, Ion, "Cu privire la doctrina națională", în Ideea națională și ideea europeană, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București, 2009. Grigore, Georgiu, Comunicarea interculturală. Probleme, abordări, teorii, Editura Comunicare.ro, București, 2010. Jora, Lucian, Ideea națională în Uniunea Europeană, în Pantelimon, Criști (coord.), Ideea națională și ideea europeană, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București, 2009. Kymlicka, Will, " Teoria și practica multiculturalismului canadian", traducere de Steliu
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
2009. Grigore, Georgiu, Comunicarea interculturală. Probleme, abordări, teorii, Editura Comunicare.ro, București, 2010. Jora, Lucian, Ideea națională în Uniunea Europeană, în Pantelimon, Criști (coord.), Ideea națională și ideea europeană, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București, 2009. Kymlicka, Will, " Teoria și practica multiculturalismului canadian", traducere de Steliu Lambru, Revista Altera 12, anul V. 1999. Mehedi, Mustafa, Educația multiculturală și interculturală, Revista Drepturile Omului nr. 3, anul IX, 1999; Pantelimon, Criști (coord.), Ideea națională și ideea europeană, Editura Institutului de Științe
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Dominique, Ce este cetățenia?, Editura Polirom, Iași, 2001. Schifirneț, Constantin, "Spațiul public național, spațiul public european", în Sociologie românească, 2007, volumul V, nr. 4. Smith, Anthony, "Naționalism și modernism", Editura Epigraf, Chișinău, 2002, în Grigore Georgiu, Comunicarea interculturală. Probleme, abordări, teorii, Editura Comunicare.ro, București, 2010. Stoica, Marcela Monica "The identity based euro elections? The euro discurse of scepticism", Revista Cogito, Vol. VI, no. 4/December, 2014, Bucharest, 2014. Stoica, Marcela Monica, RHEA, Cristina, "The Cultural Romanian Identity în the South-Eastern
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
studii care analizează din perspectiva interdisciplinara relația dintre intelectuali, ideologie și literatura în perioada regimului comunist. Se regăsesc astfel trei dimensiuni: prima, cea istorică (care prezintă evoluția factorului ideologic în spațiul cultural și reacțiile mediilor intelectuale), a doua, cea a teoriei și criticii literare (care evidențiază manieră în care scriitorii au fost sau nu fascinați de "religia politică" a comunismului) și, ultima, cea a științelor sociale și politice (care își propune să traseze reperele conceptuale și empirice ale raporturilor pe care
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Baranga), Radu Vancu ( Cuvintele puterii și cuvintele poeziei. "Sonetul despre Unire" al lui Mircea Ivănescu), Angelo Mitchievici (Arhitecții utopiei: Eugen Barbu și Facerea lumii) și Antonio Patraș (Reabilitarea confesiunii. Exercițiile de luciditate ale lui Ion D. Sîrbu). Proiectată din perspectiva teoriei și criticii literare, studiile reunite în acest capitol încearcă să descifreze felul în care scriitorii au înțeles să-și asume sau, dimpotrivă, să respingă comandamentele ideologice și propagandistice ale partidului. Sunt analizate cazurile lui George Călinescu, Aurel Baranga, Mircea Ivănescu
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
a elementului obiectiv și naturalist în raport cu voință individuală care este liberă și creativă. Reacția în fața acestui pozitivism intransigent a fost exaltarea a tot ceea ce refuză să se integreze într-o lege naturală; iraționalul împotriva rațiunii, voința împotriva naturii, acțiunea împotriva teoriei. Chiar și marxismul, în cadrul "forjei" pozitiviste, a devenit o "fizică socială" în grad de a produce, conform susținătorilor săi, previziuni punctuale asupra dezvoltărilor ulterioare. Specificitatea culturii italiene de la sfârșitul secolului al XIX-lea și început de secol XX a fost
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
economico; b) la comprensione del nuovo rapporto tra "società politică" e "società civile" (în senso propriamente gramsciano, intendendo cioè la società civile non come luogo dell'economico mă come "luogo del consenso"), cui Gramsci perviene mettendo a punto la sua teoria dell'egemonia. Primo "allargamento": politica ed economia Iniziamo dal primo versante, relativo al rapporto Stato-economia. Gramsci non sostituisce l'economia con la politica, mă afferma îl nesso dialettico e di azione reciprocă tra i due livelli della realtà, indagando îl
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
quando aveva subito la influenza di Gentile, nei Quaderni Gramsci polemizza duramente con îl filosofo neoidealista e con la sua scuola, rifiutando di fare dello Stato stesso îl soggetto della storia. Trattando nel Quaderno 10 di David Ricardo e della teoria dello Stato come "elemento che assicura la proprietà, cioè îl monopolio dei mezzi di produzione" (Q 7, 42, 890), Gramsci scrive: "È certo che lo Stato ut sic non produce la situazione economică mă è l'espressione della situazione economică
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
società economică. Mă le molte note gramsciane șu direzione e dominio, forza e consenso, ecc., fanno comprendere che anche îl rapporto fra società politică e società civile è dialettico, di unità-distinzione. Questo significa che la distinzione non è organică. La teoria gramsciana dell'egemonia, voglio dire, non significa che essa riguardi solo îl consenso, gli "apparati egemonici". La complessità ermeneutica della categoria di Stato "integrale" stă nel fatto di tenere insieme forza e consenso în un nesso dialettico, dove în genere
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
sull'intiera società nazionale esercitata attraverso le organizzazioni così dette private, come la chiesa, i sindacati, le scuole ecc.) e appunto nella società civile specialmente operano gli intellettuali"8. Studiando storia e ruolo degli intellettuali, ed enucleando così la propria teoria dell'egemonia, Gramsci è giunto a un nuovo concetto di Stato. L'attenzione di Gramsci și appunta soprattutto, în questo ambito, sugli "apparati egemonici" (termine che però nei Quaderni non compare, almeno al plurale), apparati che și aggiungono agli "apparati
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Gramsci è attraversato dalla lotta di classe, i processi non sono mai univoci, esso costituisce anche îl terreno dello scontro di classe. "C'è lotta tra due egemonie, sempre", scrive Gramsci (Q 8, 227, 1084). Siamo distanți, dunque, da una teoria struttural-funzionalista: sia lo Stato che la società civile sono attraversati dalla lotta di classe, la dialettica è reale, aperta, l'esito non predeterminato. Lo Stato è insieme strumento (di una classe), mă anche luogo (di lotta per l'egemonia) e
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
alternativă "concezione del mondo"). Non c'è spazio - în Gramsci - per un "protagonismo degli intellettuali" o "della società civile", cioè per una loro considerazione sganciata da queste coordinate di fondo. Note 1 Christine Buci-Glucksmann, Gramsci e lo Stato. Per una teoria materialistica della filosofia [1975], Romă, Editori Riuniti, 1976, p. 65 2 Indico în questo modo direttamente nel testo Antonio Gramsci, Quaderni del carcere, edizione critică a cură di Valentino Gerratana, Torino, Einaudi, 1975. Îl primo numero riguarda îl quaderno, îl
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
179, 1049. 16 Ibidem, Q 8, pp. 62, 978. 17 Ibidem, Q 8, pp. 130, 1020. 18 Ibidem, Q 6, pp. 10, 691. 19 Ibidem, Q 15, pp. 10, 1765. Bibliografia GLUCKSMANN - Buci Christine, Gramsci e lo Stato. Per una teoria materialistica della filosofia [1975], Romă, Editori Riuniti, 1976. GRAMSCI Antonio, Quaderni del carcere, edizione critică a cură di Valentino Gerratana, Torino, Einaudi, 1975. Idem, Lettere dal carcere, (a cură di Antonio A. Santucci), Palermo, Sellerio, 1996. Viziunea lui Antonio Gramsci
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
vista logico, cioè della formă logică, di qualsiasi stato di cose, passato, presente e futuro. Questo estremo schematismo, quasi metafisico, di Wittgenstein viene contestato da Sraffa allo stesso modo în cui l'economista contesta îl carattere astratto e "povero" della teoria della domanda e dell'offerta di Marshall e sull'idea di poter risolvere sul piano dell'analisi atomistica del mercato le possibilità di prevedere îl prezzo delle merci. Così come, per lo Sraffa economista, îl mercato è un fatto în
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]