67,638 matches
-
în 2004, la moartea lui Dumitru Tinu, iar jocurile reale! cu publicitatea de stat fuseseră deja făcute. În ce privește afirmațiile despre "Ziua", care oricum plutesc în aer, iar unii le-au făcut deja, nu pot să nu le pun (și) în contextul conflictului tot mai aprig dintre cele două ziare care durează de mai multe luni. Nu știu în ce măsură aceste conflicte publice sunt partea vizibilă a unor conflicte dintre patroni ori se datorează reacțiilor umorale ale redacțiilor, dar mi se par benefice
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
din partea specialiștilor. Ei au remarcat ținuta științifică a publicației (Ion Bianu, Jack Byck, H. H. Stahl, Ovidiu Bârlea), densitatea materialelor și profesionalismul cercetătorilor (Mircea Eliade), autoritatea în materie a celor ce semnează articole. După două încercări rămase fără rezultat datorită contextului cultural-politic, publicația, numită acum „Anuarul de Folclor”, reapare în 1980, patronată de Sectorul de etnologie și sociologie de pe lângă Centrul de Științe Sociale al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și avându-l ca redactor responsabil pe Ion Taloș. Din 1985, redactor responsabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
viață al personajelor, orizontul închis și meschin al îndeletnicirilor lor, mai exact obsesia permanentă a poziției sociale, de unde și rivalitatea mondenă dintre grupuri, când nu de-a dreptul arivismul cel mai ignobil și mai lipsit de scrupule. Într-un atare context, boala și moartea dobândesc semnificații simbolice, îngroșând culorile sumbre ale tabloului și figurând parcă destinul tragic al unei umanități damnate și totodată condamnate. Neizbutind să treacă dincolo de propriul ei orizont prin soluția unei salvări viitoare, romanciera extinde, aplicând procedura generalizării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
frunzele către cer”... - tipuri de gesturi: Gesturile căpăta valențe de simbol, întocmai ca și semnele grafice sau picturale și elemente ale corpului uman - prin stilizare devin simboluri, având menirea de a indica sau de a sugera un anume sens, în contextul dat. Știința gesturilor se numește și chinetică, iar aceea a distanțelor, proxemică. Lumea a țâșnit dintr-un gest al unui Creator divin, originar, gest povestit de către ființele umane în narațiuni; multe dintre religiile lumii conțin un mit, o legendă, un
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
linia unei amplificări mistice, fie în identificarea unei interpretări antitetice: 1.primul limbaj cere o interpretare obișnuită, 2.al doilea limbaj trimite spre alegorie, 3.al treilea limbaj este secret și mistic: funcția și semnificația limbajului mâinii depind de diferitele contexte culturale, prezente și trecute; limbajul mâinii reprezintă o conștientizare a relațiilor dintre diferite limbaje; în civilizația modernă, limbajului mâinii trimite spre “gândire sălbatică”; teoriile realiste despre limbajul mâinii se opresc în fața semnului simbolic; de multe ori, în limbajul mâinii apare
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
observa un autor care, prin cunoaștere, pornind din antichitate, străbate civilizațiile precolumbiene ale celor două Americi, poposește în Asia și Europa, ajunge în perioada contemporană, în care mișcările par mai lucrate, rod al atâtor veacuri de perfecționare. SUPORTUL, MĂRIMEA, PLASAREA, CONTEXTUL MAGIC: 1. Arătătorul e un deget imperativ, chemător și demascator, înzestrat cu atributele voinței supraumane, deoarece este degetul lui Jupiter. Cu el îndepărtăm pe cineva când îl dăm afară dintr-o încăpere, ținându-l cu drept, cu palma în jos
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
dorințelor secrete, al puterilor oculte și al divinației. La populația bambara din Africa, el este fiul celorlalte degete și conține nyama, adică forța vitală a restului degetelor, fiind folosit în actele de divinație și la aruncarea zarurilor. Numai în acest context simbolic putem înțelege sensul expresiei germane et was im kleinen Finger haben sau a celei englezești to have it at one's fingers' ends, care s-au împământenit și pe solul limbii române, datorită mai ales versurilor eminescieine: “ Uscățiv așa cum
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
palmă. Tăcerea și gestul trimit spre cuvinte misterioase, spre o relație cu începutul, cu fericirea. Fericirea constă în a fi liber, adică a nu dori nimic, contemplarea mâinii arată că etica grijii de sine depinde de sex, de voci feminine (context), masculine (renunțare la context), de practici ascetice, de exerciții, ce constituie un antrenament de abstinență, de meditația privitoare la relele viitoare (a imagina viitorul ca și când ar fi prezent, pentru a ne convinge de inexistența propriu-zisă a răului), de practicarea abstinenței
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
trimit spre cuvinte misterioase, spre o relație cu începutul, cu fericirea. Fericirea constă în a fi liber, adică a nu dori nimic, contemplarea mâinii arată că etica grijii de sine depinde de sex, de voci feminine (context), masculine (renunțare la context), de practici ascetice, de exerciții, ce constituie un antrenament de abstinență, de meditația privitoare la relele viitoare (a imagina viitorul ca și când ar fi prezent, pentru a ne convinge de inexistența propriu-zisă a răului), de practicarea abstinenței, a privațiunilor, de rezistența
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
niveluri și este orientată mai mult spre o analiză structurală a costurilor, în timp ce definiția costului complet abordează costurile ca elemente de sprijin în alegerea politicilor prețurilor de vânzare și măsurării gradului de competitivitate în raport cu concurenții din branșă. Într-un alt context, “un cost nu este decât rezultatul măsurării de către un observator a consecințelor (trecute sau viitoare, dar foarte probabile) a unei acțiuni specifice în contextul altor decizii bine precizate”. Planul Contabil General Francez definește un cost ca fiind “suma algebrică a
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
politicilor prețurilor de vânzare și măsurării gradului de competitivitate în raport cu concurenții din branșă. Într-un alt context, “un cost nu este decât rezultatul măsurării de către un observator a consecințelor (trecute sau viitoare, dar foarte probabile) a unei acțiuni specifice în contextul altor decizii bine precizate”. Planul Contabil General Francez definește un cost ca fiind “suma algebrică a cheltuielilor corespunzătoare unui element definit în cadrul unei rețele contabile”. Acest element poate fi un produs, o operațiune sau o funcție. Opțiunea în legătură cu tipul de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
din perspectivă istoriografică, problema participării politice a catolicilor din România interbelică. * * * Lucrarea este structurată în trei mari capitole, cu multiple subcapitole, gândite coerent, într-o grilă a descrierii, comparației și analizei. Autorul ne plasează dintru început, în capitolul I, în contextul occidental al gandirii demersului de presă catolic, prezentându-ne sistematic modalitatea în care Vaticanul a internalizat, sub influența mediilor intelectuale catolice, demersul de informare publică, constituind o doctrină asupra mijloacelor de comunicare, pentru ca apoi să analizeze secvențial, etapizat, evoluțiile presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în care Vaticanul a internalizat, sub influența mediilor intelectuale catolice, demersul de informare publică, constituind o doctrină asupra mijloacelor de comunicare, pentru ca apoi să analizeze secvențial, etapizat, evoluțiile presei catolice din Spania, Italia și din Franța. Gândite ca elemente de context, dar și de comparație, problemele enunțate în prima parte se regăsesc, mai curând sub raport descriptiv, în analiza presei din spațiul românesc, în diecezele București și Iași, chiar dacă domnul Iulian Ghercă propune și o analiză comparativă a publicațiilor din cele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presă în spațiul românesc, ca și a jocurilor de putere și de recunoaștere simbolică. Participarea la Congresul și Expozia Mondială a Presei Catolice (din anii 1936-1937), descrisă amplu, analiza proiectului unui cotidian catolic în România, precum și a rolului jucat în contextul imediat postbelic de cotidianul Albina ca încercare a Vaticanului (cel care a finanțat ziarul) de structurare a catolicismului românesc (mai ales din România Vechiului Regat) din perspectivă identitară dar și politică, prezentarea Institutului catolic Presa Bună, constituie punctul de rezistență
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
exprimată, nu doar de a adăugi cunoașterea istorică prin menționarea și descrierea tipăriturilor catolice din România primei jumătăți a secolului al XX-lea, ci și de a înțelege evoluția unei comunități minoritare din perspectivă confesională, modul în care sub presiunea contextului legat de faptele politice din spațiul românesc, dar și acțiunea unificatoare a Vaticanului își definește identitatea, dar și maniera de manifestare publică. Analizând presa catolică, autorul își propune să prezinte structura acestei instituții, organizarea și evoluția ei, cu raportarea la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
limba română, dar și germană sau italiană. O mențiune trebuie făcută iarăși pentru oficiosul Vaticanului, Observatore romano, ca și pentru enciclicile și documentele papale despre presă, care i-au permis autorului, dincolo de înțelegerea unor evenimente, circumscrierea nemediată de lucrări a contextului catolic al perioadei. c. Consider un merit general al lucrării, tipul de analiză propus de dl. Ghercă: unul analitic, din care lipsesc entuziasmele gratuite, ipotezele și concluziile pripite. Apelul la teorie, din perspectivă metodologică, nu este în cazul lucrării domnului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aibă. Autorul arată și cauzele eșecului unificării presei catolice din România, plecând de la incapacitatea de comunicare și colaborare în domeniul presei a uniților și latinilor (dar chiar și acest caz avem ordine misionare diferite, cu o mare autonomie), chiar în contextul presiunilor Vaticanului. Subcapitolul despre proiectul unui cotidian catolic în România, este poate unul din cele mai reușite ale lucrării, prin faptul că autorul demonstrează convingător dorința și încercarea Vaticanului și a unor părți ale comunității romano-catolice de a juca un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
accesul asupra tiparului și a producției de carte 3 (într-o anumită perioadă a istoriei). Acestea s-au pierdut însă odată cu prăbușirea "vechiului regim" și apariția "statului liberal" și au dus la repoziționarea Bisericii în noua ordine politico-socială. În acest context, Vaticanul s-a adaptat noilor realități, s-a reorganizat și s-a modernizat, având ca miză principală păstrarea unității și a centralizării sale, creionate în jurul Suveranului Pontif, prin mijloace moderne. De aceea, presa a fost una dintre cele mai importante
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
istoriografiei problemei; în al doilea rând, urmărim individualizarea presei catolice și surprinderea modului de abordare a acestui gen de presă. În al doilea capitol am vizat într-o manieră mai descriptivă redarea tabloului general al presei catolice din România (în contextul social-politic din statul român), insistând pe prezentarea publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași. Ultimul capitol al lucrării este dedicat identificării ideii centrale a dezvoltării presei catolice românești și anume surprinderea modalităților și a încercărilor de unificare a publicațiilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care tratează relațiile dintre România și Vatican (unele bine documentate și păstrând echilibru 10 în prezentare, altele fățiș partizane 11). Majoritatea lucrărilor și studiilor de istorie ecleziastică din România se referă la relațiile diplomatice bilaterale dintre cele două state, în contextul mult mai extins al politicii promovate de Sfântul Scaun după Primul Război Mondial, precum și al strategiilor folosite de executivele românești pentru rezolvarea problemei complexe a cultelor din România Mare. Cele mai multe lucrări au apărut în perioada interbelică 12, atunci când încheierea unor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
doar două lucrări: La presse periodique en Roumanie (1936), Jean Georgescu și Cărți și reviste catolice românești în Moldova (2002), Emil Dumea; ambele au însă un pronunțat caracter de crestomație, fără a se intra în analiza rolului, scopului sau a contextului apariției acestor publicații. În ceea ce privește studiul istoriografic al modalităților și încercărilor de unificare a presei catolice românești (și implicit a catolicismului din România) temă abordată în capitolul al treilea putem afirma că nu există, în momentul de față, lucrări referitoare la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
existenței și dezvoltării publicațiilor religioase a fost direct proporțională cu tradiția catolică, dezvoltarea culturală, mărimea comunității din țările respective, dar și cu posibilitățile economico financiare, ținând cont și de situația politică din respectivul stat. A existat o legătură directă între contextul social-politic și cultural din diferite state și modul de manifestare al publicațiilor catolice, a viziunii Bisericii privitoare la rolul presei în societate. Mijloacele de comunicare au reprezentat pentru Biserica Catolică o formă de propagandă, ce nu s-a manifestat în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost adoptată o poziție unitară și clară privind mijloacele de comunicare socială și rolul acestora în cadrul Bisericii și a societății. Principalele scopuri ale Vaticanului au vizat uniformizarea catolicismului prin mass-media și crearea unei viziuni catolice unitare cu privire la evoluția societății. În contextul istorico-politico-social de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Biserica a urmărit înfăptuirea unei unități a catolicilor la nivelul fiecărui stat și încheierea de concordate cu diverse țări, prin care să se reglementeze juridic situația comunităților
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
interior datorită coștientizării nevoiei de modernizare și în urma confruntărilor de idei între mișcarea modernistă și ce intransigentă, cât și din exterior, la inițiativa intelectualilor catolici laici care s-au implicat activ în acest proces de repoziționare a Bisericii în societate. Contextul istoric și schimbările care s-au produs în state catolice importante aflate în raport direct cu Vaticanul au influențat viziunea Bisericii referitoare la mijloacele de comunicare. Poziționarea Sfântului Scaun pe scena relațiilor internaționale, modul în care s-au dezvoltat publicațiile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în care au avut loc mutații politice frecvente, care au transformat societatea secolului al XIX-lea; aici, Biserica a avut o mare influență asupra teologiei catolice și asupra modului în care era perceput rolul creștinilor în viața publică. În acest context istoric vom face o primă descriere a atitudinii ierarhiei catolice față de mijloacele de comunicare, care s-au dezvoltat rapid în perioada sus menționată. Acest capitol nu a fost conceput ca un istoric al acelor ani sau al mijloacelor de comunicare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]