7,890 matches
-
iulie 1302, francezii numărau 1.500-2.000 de cavaleri și 1.500-2.000 de arbaletieri. Flamanzii aveau 6.000-7.000 de sulițași și 60 de cavaleri. Frontul, pe care desfășura lupta, era de 800 de metri. Terenul fiind accidentat, nu îngăduie cavaleriei franceze să atace, din care cauză asistăm la prima victoriei a infanteriei asupra cavaleriei, în Evul Mediu. În schimb, la Cassel, în 23 august 1328, Filip al VI-lea, regele Franței, masacrează oastea flamandă de pedestrași care, din pricina lipsei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
gândul de a lovi primele rânduri ale călărimii adverse, de a speria caii acesteia și de a provoca dezordine, urmând ca francezii să atace în aceste momente dificile pentru adversar. Regele însă, ținând seama de onoarea de cavaler, nu a îngăduit ca cineva să atace mai înainte de a se arunca el, primul, în luptă. Și așa s-a pierdut bătălia. Strategi și buni tacticieni s-au dovedit a fii mongolii. După J. B. Liddell Hart, “noi găsim cele mai bune exemple
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trei sulițași, iar Vlad era obligat să îl slujească pe principele de Cernigov cu o lance și doi arcași. Suntem în fața unor relații tipic feudale. I. Bogdan a crezut că a identificat printre documentele moldovenești o informație care să îi îngăduie să facă o apropiere între organizarea militară a Moldovei și cea din Polonia și Ungaria. Aceste informații au fost consemnate într-un document din 1484, prin care Ștefan cel Mare le dăruia fraților Malușcă și Neica și fraților lor, pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
căruia mergeau și locuitorii din satele care erau arondate acestei cetăți. Din secolul al XV-lea avem cete de boieri care stăpâneau în devălmășie un domeniu, cetele formate din oameni liberi. Din secolul al XVI-lea, avem documente care ne îngăduie să vorbim despre cetele militare boierești. În ceata militară boierească intrau rudele boierului. Boierii aveau slugi la curtea boierească, datoare să păzească curtea boierului, să perceapă dările din satele stăpânite de boier. Înarmate, cum era toată lumea înarmată în vremea respectivă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oșteni: curteni și slujitori. Nu s-a ținut seama de afirmația domnului, atunci când scria după bătălia din 1476 că “eu cu curtea mea am făcut ceea ce am putut”. Este vorba de oastea mică, elita oastei moldovenești, formată din boieri domnul, îngăduindu-le celorlalți oameni să meargă și să-și salveze familiile și să aducă provizii. Din secolul al XV-lea, când documentele sunt ceva mai explicite, apar informații potrivit cărora boierii intrau în alcătuirea curții domnești. La 6 februarie 1577, Matei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ar fi luat un sat, pe care să îl dea mânăstirii. Aceași situație se întâlnește în 1415, când niște boieri fac danii Bistriței, boierul Negru dăruindu-i satul Gâdinți, unde era curtea lui. Formula „unde a fost curtea” nu ne îngăduie să presupunem că este vorba de curte întărită, care exista și la data emiterii documentului în care este menționată. Formula ne indică doar faptul că în acel loc a fost, cândva, curtea unui boier. Lămuritoare în acest sens sunt documentele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
alte arme și altă organizare militară”.Oștile tipic feudale din apusul Europei au fost zdrobite la Nicopole (1396) și la Varna (1444). După anul 1500, apar însă oștile moderne de mercenari, dotate cu arme de foc, fapt care le-a îngăduit europenilor să stăvilească ofensiva otomană. În lupta românilor cu turcii, un rol important l-au jucat cetățile de pe Dunăre: Turnu, Giurgiu, Brăila, Chilia și Cetatea Albă. Aceste cetăți au căzut în stăpânirea turcească în secolul al XV-lea, cu excepția Brăilei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Belgradului. Dacă planul lui Mahomed al II-lea se realiza în anii 1475-1476, oștile otomane ar fi avut posibilitatea să să ajungă sub zidurile Vienei mai înainte ca armatele creștine să ajungă în posesia armelor de foc, care le vor îngădui să oprească ofensiva otomană. Deși sultanul acordase o importanță deosebită cetăților de pe Dunăre - Belgrad, Chilia, Cetatea Albă - în planul său de cuceriri spre centrul Europei, în 1476, el a încercat să supună Moldova, ceea ce ar fi avut ca urmare anularea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
deci, după cucerirea Belgradului, turcii au dorit să cucerească Țările Române. Dar, cum aveau deschis drumul spre Viena, Soliman Magnificul a organizat două campanii, în 1529 și 1532, pentru cucerirea acestei cetăți. Progresele realizate de armele de foc le-au îngăduit europenilor să reziste. Că turcii nu au renunțat la ideea cuceririi Țărilor Române o arată campania organizată de Soliman Magnificul împotriva Moldovei, în 1538. O armată uriașă, cu o artilerie foarte numeroasă, a trecut pe la Isaccea la nord de Dunăre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
misiunea apostolică de a-i converti pe păgâni, dar și pe românii care erau creștini, însă nu și supuși ai scaunului pontifical. Catolicizarea însemna maghiarizarea prin religie. Din care cauză, românii s-au “purtat cu atâta statornicie încât nu au îngăduit niciodată să pătrundă în ea vreo erezie și nici nu au lăsat ca alții decât creștinii să fie domnii lor, cu toate că deseori sultanul încercase să așeze aici cârmuirea pașalelor sale”, remarca Giorgio Tomasi, secretarul voievodului Transilvaniei, în 1599. Identitatea națională
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La 10 aprilie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii de la Tazlău trei sate “care acele sate au fost din ocolul curților noastre de la Piatra”, ceea ce însemnă că aceste curți erau vechi și aveau un domeniu foarte însemnat, din moment ce domnul își îngăduia să ia trei sate. Săpăturile arheologice au scos la iveală elemente care îngăduie reconstituirea, în parte, a fostului palat domnesc. A existat și o curte domnească construită de Ștefan cel Mare, pe care au ars-o turcii în timpul incursiunii făcute
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care acele sate au fost din ocolul curților noastre de la Piatra”, ceea ce însemnă că aceste curți erau vechi și aveau un domeniu foarte însemnat, din moment ce domnul își îngăduia să ia trei sate. Săpăturile arheologice au scos la iveală elemente care îngăduie reconstituirea, în parte, a fostului palat domnesc. A existat și o curte domnească construită de Ștefan cel Mare, pe care au ars-o turcii în timpul incursiunii făcute în anul 1485, când domnul se afla în Polonia să depună jurământul de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
venise cu sprijin turcesc, este înfrânt la Șcheia și decapitat. Devenea evident pentru turci că Ștefan cel Mare nu putea fi înlocuit, decât în urma unor campanii sultanale de mari proporții. Dar situația politică și militară a Imperiului Otoman nu le îngăduia turcilor deocamdată să întreprindă o asemenea acțiune. Din care cauză, duce tratative în vara anului 1486, care se încheie cu trasarea hotarului dintre Moldova și stăpânirea turcească din sudul Moldovei, în toamna anului 1486. Liniștit în privința turcilor, Ștefan schimbă efortul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că până la urmă, biruința asupra păgânilor (musulmanilor) o vor obține creștinii. Domnul era dezamăgit pentru că principii creștini nu l-au ajutat în timpul confruntării cu turcii, dar nu a renunțat la ideea de a continua această luptă, atunci când împrejurările o vor îngădui. În anul 1500, se știa la Veneția că Ștefan “nu doarme, stă la hotar cu toată puterea”. Medicul trimis de Maximilian la Suceava își informa stăpânul că Ștefan, deși bolnav, era gata să lupte contra turcilor, ceea ce dovedește că până în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întreaga pictură a secolului al XV-lea”. Frumoasă este, însă, și prin culorile pe care le-a pus zugravul. Un zugrav de geniu, timpul oferindu-i operei sale un farmec greu de descris. Frescele bisericilor lui Ștefan cel Mare ne îngăduie să reconstituim portretul marelui domn. Până în 1884, s-a crezut, pornind de la o litografie făcută de Gh. Asachi, că domnul avea mustăți și o barbă impunătoare. Episcopul Melchisedec s-a străduit să îi convingă pe istorici că adevăratul portret al
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ai noștri, sau dacă însăși persoanei noastre s-ar întâmpla vreo neputință sau vreo altă nevoie”, domnul îl va înștința pe rege, urmând să se fixeze alt loc și altă dată ca să depună jurământul. Abilitate politică în măsură să îi îngăduie domnului să amâne timp de 23 de ani prezentarea sa în fața regelui. Chiar în scrisoarea trimisă regelui, îndată după campania din 1467, domnul, fin diplomat, repeta că el a obținut victoria datorită ajutorului lui Dumnezeu și “al milostivirii voastre” adică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
am încetat să o mai țin pe umerii mei - cum toate acestea au fost - cum vă veți apăra și cât veți mai pierde cred că nu știi, sau știi și nu vrei să știi”. Victoriile pe care le obținuse îi îngăduiau să se considere egalul altor capete încoronate pe care îi numește acum “frați și prieteni”. Lui Alexandru, marele duce al Lituaniei, îi reproșa în 1499 că nu a respectat tratatele încheiate cu Ivan al III-lea, silind-o pe fiica
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avea să facă, din care cauză Ștefan considera că “Ivan este un om ciudat; el stă liniștit la el și își învinge dușmanii, iar eu, veșnic pe cal, nu pot să îmi apăr țara”. Sunt, așadar, suficiente documente care ne îngăduie să cunoaștem modul în care gândea omul politic, care erau anumite stări de spirit ale sale în fața atâtor probleme de politică externă, cum judeca el locul Moldovei în context european, importanța strategică a acesteia. O literatură religioasă bogată s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Și el, frate, că-mi ședea/ Cu coate dalbe pe masă,/ Cu palmele pe obraze” (Roșiori - Ilfov). Absența comensualității are o pregnantă încărcătură inițiatică, sugerând un tabu, „în perioada de pregătire dintre copilărie și inițiere omului tânăr nu-i este îngăduit să se atingă de alimentele de căpetenie”. Interpretările au mers, de altfel, în direcția unei inițieri în breasla pescarilor, sugerată de masa comună. Ipostaza eroului exprimă o tensiune interioară, dezlegată în următoarele versuri din baladă, ca simptom al „vremii de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
virane, iar închisoarea se profila, departe, peste acest câmp. Mi se spune că cei morți în închisoare erau aduși direct peste câmp și numai în timpul nopții. Gardul de sârmă al cimitirului era atunci desfăcut pe o anumită porțiune, pentru a îngădui intrarea în acest colț de cimitir. Obțin o informație importantă și anume aceea că îngroparea morților se făcea în ordinea succesiunii datelor calendaristice. Pe baza acestei informații și ținând seama de data decesului (27 august 1961) încerc să identific locul
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
petrecute în Rusia după preluarea puterii de către bolșevici până la expulzarea Corpului Diplomatic, expulzare care a început cu ministrul plenipotențiar român și tot personalul Legației. * După al doilea Război Mondial, când România s-a aflat sub ocupație sovietică, nu s-a îngăduit cercetarea și, cu atât mai puțin, publicarea de studii sau documente cu privire la istoricul Tezaurului. Ca și subiectele Basarabia, Bucovina, agresiunile repetate ruse și sovietice împotriva românilor, toate acestea și tot ce deriva din ele erau interzise cunoașterii. Cercetătorii români nu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a cărei obținere se datora și acțiunii militare a României - a fost folosită de țar pentru a impune o reorganizare politică a spațiului geografic aflat în posesia Turciei, conform intereselor rusești. La San Stefano, unde „aliatului” român nu i se îngăduia să participe, se crează acel mare Principat al Bulgariei sub protecția rusă și cu o vasalitate formală față de Poartă. Este interesant modul în care Rusia se delimitează clar și precis de recunoașterea formală a independenței României: statutul politic al României
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și un spirit distructiv nemaicunoscut in istorie. Acțiunea lor nimicitoare asupra oricărei organizații se propagă pe frontul de luptă, iar trupele ruse din România, contaminate de un bolșevism sălbatic, se dedau la acte de vandalism ce nu mai puteau fi îngăduite. Guvernul își propune a lua măsuri drastice, însă își pune înainte teama legitimă ca ele să nu aibă o repercusiune dureroasă asupra siguranței depozitelor noastre din Moscova; și atunci telegrafiază la Paris domnului Antonescu următoarele (No. 26.772 din 11
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai adăugat câteva cuvinte despre pregătirile militare și a sfârșit spunând că toată țara și întreaga suflare românească de peste Carpați așteaptă cu nerăbdare intrarea noastră în Marele Război [...]. Am crezut că dezbaterile erau încheiate când Brătianu cere Regelui să-i îngăduie a mai lua odată cuvântul. Regele aprobă și Brătianu începe: politica lui izvorăște exclusiv din ceea ce, după concepția lui, reprezintă cerințele superioare ale țării și ale neamului său. În împrejurarea de față, îi apare limpede, luminos, că nu putem scăpa
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cere Ucraina pe seama ei Basarabia ? Cu aceleași drepturi cu care Austria și Rusia au răpit, vreme de multe sute de ani, tot ce au putut de la țările vecine cu ele ! Numai cât epoca noastră de democrație și naționalism nu mai îngăduie o astfel de politică de lupi răpitori, ci a stabilit dreptul la viață națională a tuturor popoarelor și dreptul de a-și hotărî singure soarta. Astfel nu se poate închipui ca Basarabia să fie luată de Ucraina. Ea va trăi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]