7,108 matches
-
comisie de ofițeri de securitate însoțiți de ofițeri juriști, urmați de un alai de grefieri civili. Câțiva milițieni, au adus trei mese lungi, alții cărau teancuri de dosare pe care le așezau într-o anumită ordine. Cineva a lansat în șoaptă zvonul: „Condamnații la moarte vor fi...”, dar nu s-a mai înțeles ce a vrut să spună, căci unul dintre ofițerii juriști a strigat: Fiți atenți la întrebarea pe care v-o pun și executați imediat ordinul. S-a făcut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
senzația mirosului abia intra în funcțiune. În cameră nu mai erau așa de mulți tineri, ca la început. Dar chiar în față, pe peretele opus, se aflau cei șase deținuți de la început, care ne priveau și discutau între ei în șoaptă. Cineva venit din spate mi-a dezlegat mâinile și picioarele. Amorțeala membrelor era așa de puternică, încât nu le puteam mișca. Sub amenințarea bâtei mi s-a comandat să fug și să mă mișc. La prima încercare, m-am prăbușit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
într-un colț al camerei, singur. Mărtinuș a stat în fața mea, studiindu-mi orice mișcare, orice gest, mi-a numărat și clipeala genelor. Era o liniște completă și nici o schingiuire. La ora trei după amiază m-au chemat conspirativ, în șoaptă: Te-ai pregătit? Da. Ia să vedem, ce ai să le spui tinerilor din cameră? Eu am făcut mișcarea ca să mă întorc spre ascultători, care nu știau nimic despre acest aranjament ca să încep să vorbesc. Nu, banditule, ne spui întâi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
timp, fără să știu ce anume cer, doar gândul striga în mine: „Doamne! Doamne!”. Acest fel de tortură publică făcea parte din metodele de înfricoșare a conștințelor. Când să plece din cameră, Țurcanu l-a întrebat pe Livinski ceva în șoaptă, uitându-se spre mine. Țurcanu m-a privit de sus până jos și i-a spus ceva. Am înțeles că mă așteaptă noi încercări. După aceasta ni s-au luat bagajele. Din ziua aceea au încetat bătăile și schingiuirile; mai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
că a sărit peste cal, stăpânindu-se, i-a șoptit o întrebare în idiș. Domnul Rozin privea și el atent de pe marginea priciului fără să schițeze vreun gest. După ce cei doi s-au retras pe priciul de jos, vorbind în șoaptă, s-a retras și el exclamând cu glas de superioritate și scârbă: „Jidani nenorociți!”. N-am înțeles atunci jignirea adusă propriului său popor. Până în ziua când a sosit în vizită un grup de ofițeri securiști, al căror șef era un
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mai târziu. Atât așteptam și eu de la el. S-a dus spre capul Secției, probabil să se încredințeze că nu va fi surprins în discuție cu mine. S-a întors, m-a scos pe coridor și mi-a zis în șoaptă: Mă, dacă te pricepi, spune-mi și mie, ce să fac mă, că nevastă-mea nu face copii? Domnule șef de secție, i-am răspuns eu cu un aer de savant, știți sigur că dânsa este de vină? Ați făcut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
unghiul vizual al milițianului care se putea uita pe vizor. Prezența lui la ușă era anunțată printr o parolă „Hanibal ante portas” sau „Camino”. Într-o zi, când hamalul slăbit și obosit nervos s-a culcat între paturi, discutam în șoaptă. Recitasem Cerbul gândirii. Profesorul Moțu, cu o dexteritate care ne uimea pe toți, a realizat în câteva minute pe peretele dinspre ușă, imaginea vânătorii: un cerb zvâcnea deasupra unui izvor într o încordare spre verticală, iar vânătorul avea prins un
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
numai spiritul treaz, dar chiar și trupul căpăta puteri de rezistență în aceste înfricoșătoare încercări. Poeziile, prin însuși conținutul lor, erau rugăciuni ce se rosteau la sfârșitul acatistelor și paracliselor pe care le făcea fiecare în gând sau cu toții în șoaptă. Au fost hrană spirituală de care puțini întemnițați din întreaga lume au avut parte. Iată nestematele sufletului martirilor neamului și lumii creștine din acest veac de întuneric, care au devenit hrana noastră, pe care v-o punem pe masa sufletului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cameră, dornici să stea cât mai mult la aer și lumină, am rămas doar cu Marin Naidim, ca să facem un acatist. Ne-am urcat pe al treilea rând de paturi, am îngenuncheat și rosteam pe rând condacele și icoasele în șoaptă, bucurându-ne de întâlnirea în Hristos. Am sfârșit și voiam să coborâm; atunci l-am văzut pe un părinte cu un anumit renume, întins pe un pat. Nu-l văzusem niciodată până atunci. Știam doar că este în cameră. După
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Duminica trecută. Maică-ta m-o fi așteptând. Ce o fi zicând: iar s-a dus prin sat și nu mai vine. Ho, ho, că vin acu! Tot timpul eram lângă dânsul, dar parcă nu ne vedea și vorbea în șoaptă, ca pentru el. A coborât iarăși în curte, s-a uitat la cer, la mugurii pomilor, apoi a intrat în casă, s-a așezat pe pat și ne-a făcut semn să ne apropiem. Abia a șoptit: O să mai aveți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
își lăsă piciorul gol în iarbă. Apoi spuse: Știai că acolo, printre stânci, e o masă? — Da, eu am pus-o. — Credeam că poate o fi adus-o marea. Tăceam, privind-o cu intensitate. După o clipă, rosti într-o șoaptă: — Vai, îmi pare rău, îmi pare rău, îmi pare rău... — Deci ai discutat despre mine cu Gilbert? Nu i-am spus nimic important... Își examina piciorul gol, și atinse cu degetele de la picior un scaiete. — Mincinoaso! Nu i-am spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
spre care mă îndreptam se retrăgea întruna, lăsându-mă să mă prăbușesc încet prin văzduh. Hartley m-a lăsat în hol și, aproape închizând ușa în urmă-i, a intrat în altă cameră, unde s-a petrecut o consultație în șoaptă. Holul era micuț. Deslușeam acum o masă ca un altar, cu o vază cu trandafiri pe ea, și, deasupra, o gravură cafenie, reprezentând un cavaler medieval. Hartley își făcu din nou apariția, deschise o altă ușă și mă pofti într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Ei bine, Titus! — Hello! — Ai venit acasă cu mămica, ai de gând să rămâi acum aici? Titus rămase tăcut, tremurând și mușcându-și buza. — Ai de gând să rămâi acum aici? Ei? Titus scutură din cap. Apoi răspunse într-o șoaptă strangulată: — Nu... cred că voi... pleca în altă parte. Am intervenit eu: — Titus nu este fiul meu, dar îmi propun să-l adopt. Vocea îmi vibra de nervozitate iar cuvintele sunară neconvingătoare, aproape ușuratice. Ben nu-mi acordă nici o atenție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
aia de cinci zile. Dar cum am ajuns să fiu pedepsită? Tot așa, ne plictiseam... Ce să facem toată ziua? N-aveai voie să râzi, n-aveai voie să plângi, trebuia să stai numai pe bancă, să vorbești numai în șoaptă, toți erau cu urechea la ușă, dacă cumva ridicai tonul gata, imediat erai admonestat... Atunci era de servici una tare urâcioasă, o secuiancă de-aia, și nu știam că ea ascultă la ușă. Și ce-am făcut: vreo patru cinci
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
face parte din partidele istorice nicicum, nici țărăniști, nici liberali, nici legionari, nici cuziști, nici nimic... Păi n-am putut. De ce ne-o băgat? Unde îi musai, cu plăcere. Da’ n-aveai voie să vorbești cum vorbim noi, numa’ în șoaptă puteai... Vă faceți bagajul! Și unde v-a dus? În Delta Dunării, la muncă, în colonia Luciu Giurgeni... Acolo cum a fost, comparativ cu celelalte închisori? Acolo o fost foamete mare... Când i-am văzut cum se reped să mănânce
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
raport categorial; mai puțin, de exemplu, poate fi considerat gradul intensității superioare a adverbului puțin), morfemul locuțional destul de, exprimând intensitatea relativă și morfemele aspectuale: mai, tot: „A mai venit de-atuncea să v-asculte,/ Voi plopi adânci, cu voci și șoapte multe?” (T.Arghezi, p. 68), „Iar colo bătrânul dascăl cu-a lui haină roasă-n coate/ Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate.” (M. Eminescu, I, p. 132) Dintre „prepoziții”, are funcție morfematică „prepoziția” a, reprezentând două morfeme
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a vedea, a auzi, a privi, a simți, a asculta, a pipăi, a mirosi etc. „C-acel demon, plânge, râde, neputând s-auză plânsu-și.” (M. Eminescu); „A mai venit de-atuncea să v-asculte, Voi plopi adânci, cu voci și șoapte multe?” (T. Arghezi) • verbele factitive: a scula, a trezi, a culca etc.: „Totuna-i ce faci / Sau culci pe bogați sau scoli pe săraci.” (T. Arghezi) • verbele vorbirii directe: a spune, a întreba, a răspunde, a zice etc.: „Trebuie să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
introduce adverbe de mod care exprimă aproximația, durata, iterația etc., precum tot, cam, prea, mai, și: „Și se tot duce... S-a tot dus.” (M. Eminescu) „A mai venit de-atuncea să v-asculte, Voi plopi adânci, cu voci și șoapte multe?” (T. Arghezi) În limbajul poetic (al creației populare sau culte) auxiliarul se află adesea în urma temei de participiu: „Cată-ți tu de ceriul tău, Și eu de pământul meu, C-așa vrut-a Dumnezeu.” (V. Alecsandri) „Trecut-ai când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aspect; sunt o modalitate lexicală de exprimare a categoriei gramaticale a aspectului: iar, mai, tot etc. „Și gonind biruitoare tot veneau a țării steaguri”. (M. Eminescu) „A mai venit de-atuncea să v-asculte, Voi, plopi adânci, cu voci și șoapte multe?” (T. Arghezi, p. 68) Observații: Când face parte dintr-un predicat de formă negativă, adverbul mai semnifică încetarea unei anumite acțiuni, stări: „Și, goală ca de suflet, tristă, țara Nu mai găsește, parecă,-nțeles” (T. Arghezi, p. 263) - verbe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
structura unor predicate imediat anterioare. Când rămâne neexprimat predicatul sintetic, marca existenței sale o constituie: • prezența concomitentă a unui subiect diferit de al predicatului anterior și a unei compliniri (complement sau circumstanțial): „Numai undeva-n prăpăstii / un izvor mai are șoapte / și o bufniță cuvânt.” (L. Blaga) „Nu-i mai scrisesem și nici el mie.” (M. Preda) • prezența adverbului de negație nu: „Un cuvânt sau un gest pot să jignească sau nu, după felul sufletesc al celui care-l face.” (Camil
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lucrurile, că din chiar senin, izbucnea al doilea rând de ceartă.” (M. Caragiale, 123) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • adverbe (locuțiuni adverbiale): „A mai venit de-atuncea să v-asculte, Voi plopi adânci, cu voci și șoapte multe?” (T. Arghezi, 68) „Aleargă viscolul noaptea / Prin câmpiile Dunării.” (A.E. Baconsky, 70) • substantive: „De săptămâni un roșu cerb / prigoana și-o-ntețește.” (L. Blaga, 313) „La plecare, dl. Pandele Vasiliu îl chemase la el în odăi și-i
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se constituie singură în marcă distinctivă absolută: „Și pe măsură ce treceau zilele, devenea, poate și din cauza căldurii istovitoare, irascibil.” (O. Paler, Viața..., 164) CIRCUMSTANȚIALUL INSTRUMENTAL (DE INSTRUMENT)TC "CIRCUMSTAN}IALUL INSTRUMENTAL (DE INSTRUMENT)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Ne înțelegem doar prin șoapte.” (L. Blaga, 218), • adjective (mai ales prin intermediul predicatului analitic): „Ceea ce-i neadevărat nu devine adevărat prin împrejurarea că-i național, ceea ce-i injust nu devine just prin aceea că-i național...” (M. Eminescu, Despre cultură, 92), „Toate acestea erau și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unor exclamații, unor interjecții, onomatopee, silabe. Educarea auzului fonematic este esențială pentru diferențierea sunetelor, perceperea silabelor și a cuvintelor pentru realizarea unui control auditiv corect. În această etapă se fac următoarele tipuri de exerciții: exerciții de imitare a onomatopeelor în șoaptă, apoi cu voce tare, în ritmuri diferite: șarpele, pisica, vântul etc.; 18 exerciții de pronunțare a unor serii de silabe care au în componență lor sunete apropiate: „paba, ta-da, si zi etc.”; exerciții pentru diferențierea consoanelor surde de cele sonore
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ordinea dată, elevul urmărind fiecare cuvânt; exerciții de „citire în ecou” elevul urmărește, apoi citește după profesor; exerciții de „citire în ritm propriu” prin exersarea corectă și completă a cititului, copilul trece de la citirea cu voce tare la citirea în șoaptă. Cu alte cuvinte, dacă la începutul activității sunt implicați cei doi analizatori vizual și auditiv, pe masura exersării se trece în mod treptat doar la analizatorul vizual, în condițiile în care elevii deprind procedeele de citire conștientă prin efort propriu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
prima („Găsește toate cuvintele din coloanele date care încep cu litera „X”). j) Se scriu cuvintele selectate / analizate prin procedee de copiere, transcriere, dictare. 27 ● Citirea propozițiilor Pentru a realiza citirea propozițiilor, elevii trebuie să probeze că pot citi în șoaptă cuvintele prin efort propriu izolat și în ansambluri structurate. Se va insista pe citirea conștientă utilizându-se procedeele prezentate. Se citesc în întregime cuvintele (câmpul de citire de un cuvant), psihopedagogul cerând elevului să citească primul, al doilea, ...etc cuvânt
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]