KorAP: Find »[drukola/base=ținut & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...263 264 265 ...508 >

12,690 matches

Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468

dificile. Deosebit de serios era faptul că populația croată avea cea mai grea situție geopolitică, comparativ cu orice altă naționalitate est-europeană importantă. Croații locuiau preponderent în Dalmația, Croația și Slavonia, provincii care formau un semicerc în jurul Bosniei-Herțegovina. Chiar și în cadrul acestor ținuturi putea fi găsit un procentaj ridicat de sîrbi, mai ales în zona Frontierei Militare. În Croația-Slavonia, populația era constituită din 62,5% croați și 24,6 sîrbi. Statul croat ideal pentru naționaliști ar fi inclus teritoriile Regatului Triuniat, plus Bosnia-Herțegovina

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
și croați. Au izbucnit tulburări, iar presa ambelor tabere a făcut schimb de acuzații violente. Principala țintă a nemulțumirii sîrbilor și croaților o constituia fiecare din cele două părți și nu sistemul dualist. Anul 1903 a adus mari schimbări în ținuturile sud slave. Să ținem cont de faptul că tocmai în perioada aceasta a fost răsturnată la Belgrad dinastia Obrenović. Drept urmare, relațiile dintre Serbia și Imperiul Habsburgic s-au deteriorat. Moartea lui Kállay a pus în același timp capăt lungii lui

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
Coaliției. Atît Partidul Independent Sîrb cît și Partidul Croat al Drepturilor, ca să cităm cele două exemple mai importante, scoseseră în evidență diferențele dintre cele două popoare sud-slave. Implicit, conflictele se puteau sfîrși prin victoria uneia din cele două părți din cadrul ținuturilor habsburgice asupra celeilalte. Coaliția croato-sîrbă a revenit în schimb la ideile inițiale ale mișcării ilire și ale unor oameni ca Strossmayer, susținînd că atît sîrbii cît și croații formau naționalitatea iugoslavă. Programul Coaliției dalmate stabilea: Ambele părți pornesc de la premisa

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
cu această atitudine, o altă parte a croaților cereau o reorganizare radicală a imperiului. Așa cum am menționat, cele două ramuri ale Partidului Drepturilor se opuneau cooperării cu Ungaria și propuneau înființarea unei Croații Mari, care urma să includă Bosnia-Herțegovina și ținuturile slovene. Partidul Țărănesc Croat dorea de asemenea unirea tuturor acestor regiuni într-un regat al Croației. Aceste partide erau deci în favoarea unei soluții trialiste a chestiunii naționalităților habsburgice, constînd în crearea unui stat croat sau sud-slav drept contrabalansare față de Austria

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
cum era cazul Boemiei sau al Austriei Superioare. În 1910, nu mai puțin de 78,4% din populație era angajată în agricultură și numai 9,6% în manufacturi, în rîndul cărora rolul principal era deținut de mici întreprinderi meșteșugărești. Toate ținuturile croate, în special Dalmația, sufereau din cauza problemelor legate de creșterea numărului locuitorilor și de subîmpărțirea pămînturilor. Drept urmare, în anii dinaintea războiului a existat o mare emigrație. Cu toate acestea, condițiile generale de trai erau superioare celor din Serbia și mult

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
o mare emigrație. Cu toate acestea, condițiile generale de trai erau superioare celor din Serbia și mult mai bune decît cele din Bosnia-Herțegovina. Transilvania Situația politică din Transilvania contrasta dramatic cu cea din Croația. Deși ambele regiuni făceau parte din ținuturile coroanei Sfîntului Ștefan, guvernul maghiar îi acordase Croației o autonomie limitată. Aceasta avea o Dietă, precum și reprezentanți simbolici în Parlamentul maghiar. Sîrbo-croata era limba administrației locale și a învățămîntului elementar și fusese înființat un sistem de școli cu această limbă

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
propriile lor gospodării, un mare număr dintre ei trudeau pe moșiile marilor proprietari funciari unguri. Exista deci un dublu antagonism: cel social și cel național. După cum am văzut, țăranii nu au jucat un rol politic important în nici o parte a ținuturilor care constituie tema acestui studiu. După datele recensămîntului din 1910, populația totală a Transilvaniei era de 5257249 de locuitori, din care 53,8% erau români, 28,6% unguri și 10,8% germani. Cifrele acestea demonstrează că românii dețineau o majoritate

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
a partidelor politice susțineau ideea reformelor și a reorganizării imperiului în cadrul granițelor existente. O parte a liderilor naționali și a intelectualilor erau într-adevăr în favoarea divizării statului în componentele lui naționale. Patrioții polonezi, de pildă, visau la o perioadă cînd ținuturile istorice ale țării lor aflate sub stăpînire rusească, germană și habsburgică s-ar putea uni într-un mare stat polonez. Cu toate acestea, un asemenea act, care implica învingerea pe cîmpul de luptă a trei puteri, părea realmente îndepărtat. Anexarea

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
nemulțumiri față de dominația habsburgică, naționalitățile își îndreptau atenția în primul rînd spre problemele care le afectau direct viața de zi cu zi. Nici un lider sau partid important nu cerea distrugerea monarhiei. Chestiunea naționalităților din cadrul Imperiului Habsburgic, ca și aceea din ținuturile otomane, era extrem de complexă. Așa cum am menționat, obținerea autonomiei sau a independenței statelor naționale din Peninsula Balcanică a fost însoțită de intensificarea animozității și a fricțiunilor dintre acestea. O situație nu mult diferită exista și în monarhie. Două relații majore

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
de mult controlul asupra politicii interne a României, Serbiei și Muntenegrului, faptul că aceste state făceau încă parte din imperiu îi confereau acesteia prestigiu, precum și unele avantaje concrete în relațiile externe. Pe lîngă aceasta, Tesalia, o parte a Epirului și ținuturile de la granița cu Serbia și Muntenegru fuseseră cedate. Bulgaria, Rumelia Orientală, Bosnia, Herțegovina și sangeacul Novi Pazar, încă sub suzeranitate otomană, nu mai erau sub autoritatea directă a Constantinopolului. În ciuda serioaselor lui pierderi, imperiul deținea totuși teritorii întinse în Macedonia și Albania

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
activitățile celorlalți și îi învrăjbea pe unii împotriva altora. El își folosea rețeaua de spioni ca să-și doboare adversarii. În ciuda acestor metode, Abdul Hamid al II-lea a fost un reformator hotărît. El a acordat o foarte mare atenție administrării ținuturilor lui și voia instituirea unui control centralizat eficient. Asemeni monarhilor din statele balcanice vecine, sultanul întîmpina dificultăți financiare enorme. Plata salariilor funcționarilor săi rămînea de multe ori mult în urmă. Slăbiciunea aceasta constituia un obstacol și în calea posibilei introduceri

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
smochine, ulei de măsline, opiu, mătase și minereuri și erau importate confecții, textile, materiale medicale și zahăr. Cu toate serioasele pierderi teritoriale, în special în Europa, la răscrucea veacului, Imperiul Otoman era încă o putere importantă. Incluzîndu-i pe locuitorii tuturor ținuturilor dependente, populația lui se ridica în 1897 la 39 096 294. Dacă erau luați în considerație doar cei aflați sub controlul direct al guvernului care plăteau taxe, numărul acestora era de 19 050 307.3 După 1878, statul întîmpina încă

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
cercurilor internaționale. Nodul gordian a fost înfrîngerea armatei grecești din 1897, dar Poarta a fost împiedicată de marile puteri să profite de această victorie. Oricum ar fi fost, Creta era practic pierdută. Spre sfîrșitul secolului al XX-lea, situația din ținuturile albaneze și macedonene era din ce în ce mai instabilă. Anarhia din Macedonia avea să ducă la o intervenție diplomatică a Imperiului Habsburgic și a Rusiei. Pe tot parcursul acestei perioade a crescut deci presiunea din partea marilor puteri și a naționalităților balcanice. Imperiul Otoman

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
70%, era în marea sa majoritate în favoarea rămînerii în cadrul Imperiului Otoman, firește, cu condiția ca drepturile și privilegiile tradiționale să fie menținute. Liga de la Prizren din 1878 fusese fondată în primul rînd în scopul împiedicării violării de către puterile străine a ținuturilor naționale albaneze; scopul ei nu fusese crearea unei Albanii independente. Odată cu decăderea evidentă a Imperiului Otoman și cu dobîndirea independenței de către statele creștine, unii lideri ai conducerii albaneze au elaborat veritabile programe axate mai cu seamă pe linia naționalismului european

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
În 1887 la Korçë și-a deschis porțile o școală particulară, prima instituție autorizată oficial, dar în 1902 și aceasta a fost închisă. Preferința arătată de Abdul Hamid al II-lea pentru administrația centralizată a întîmpinat o opoziție fermă în ținuturile albaneze, atît din partea celor cu orientare națională cît și a clanurilor din munți, care erau obișnuite să-și administreze singure afacerile. Acestea din urmă se împotriveau mai ales reformelor care prevedeau perceperea cu regularitate a impozitelor sau eficientizarea recrutării în

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
către sfîrșitul secolului, în timpul unei perioade de reacție adversă a Constantinopolului. Urmărind permanenta competiție dintre sîrbi, bulgari, muntenegreni și greci în privința a ceea ce mai rămăsese din posesiunile Imperiului Otoman în Europa, liderii albanezi aveau motive întemeiate să se teamă că ținuturile lor naționale puteau fi în pericol, urmînd să fie împărțite între acești competitori. Era posibil să se repete situația în care se aflaseră acestea în timpul Congresului de la Berlin. Lipsa unei unități politice albaneze era deosebit de primejdioasă. Dorința de unire a

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
diferitelor state balcanice în cadrul unui alt plan de împărțire. Fiind nevoiți să se apere, albanezii și-au format propriile lor detașamente înarmate. Apăruse totodată în prim-plan o nouă generație, care avea multe elemente comune cu contemporanii săi din alte ținuturi ale Balcanilor. Un grup de tineri intelectuali au înființat în noiembrie 1905 la Bitola o societate secretă, cu ramificații pe tot cuprinsul ținuturilor albaneze, numită Comitetul pentru Eliberarea Albaniei. În ianuarie 1906, Bajo Topulli a organizat unități de gherilă, care

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
totodată în prim-plan o nouă generație, care avea multe elemente comune cu contemporanii săi din alte ținuturi ale Balcanilor. Un grup de tineri intelectuali au înființat în noiembrie 1905 la Bitola o societate secretă, cu ramificații pe tot cuprinsul ținuturilor albaneze, numită Comitetul pentru Eliberarea Albaniei. În ianuarie 1906, Bajo Topulli a organizat unități de gherilă, care erau instruite cum să lupte atît cu armata otomană cît și cu teroriștii creștini. În septembrie 1906, această organizație a pus la cale

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
scrierii arabe. În cele din urmă, în martie 1910 a izbucnit o revoltă la Priština, care s-a răspîndit curînd în tot vilaietul Kosovo. Ea a fost înăbușită după trei luni de lupte. Acest eveniment a avut repercusiuni asupra tuturor ținuturilor albaneze. După încetarea revoltei, conducerea otomană a închis organizațiile și școlile naționale albaneze și a interzis apariția publicațiilor. Liderii au fost întemnițați. Cei din zonele muntoase, un grup pe care Poarta nu reușise niciodată să-l controleze, au rămas însă

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
activitatea din toate teritoriile albaneze. Regimul Junilor Turci a dizolvat în ianuarie 1912 adunarea și a anunțat organizarea de noi alegeri, care au fost însoțite din nou de fraudă și violență. În aprilie au izbucnit revolte în cîteva regiuni ale ținuturilor albaneze; prin iunie ele se răspîndiseră în numeroase zone. În această perioadă conducerea otomană pierduse controlul efectiv asupra regiunii. Cu toate acestea, exista încă o dezbinare profundă în rîndul liderilor albanezi în privința obiectivelor naționale; unii urmăreau aproape exclusiv înlăturarea regimului

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
Poarta. Ea a acceptat în septembrie unele dintre cererile insurgenților, dar în octombrie, înainte de a se ajunge la un acord final, a început Primul Război Balcanic. Evenimentul acesta avea să ducă la instaurarea unei situații de urgență pentru liderii albanezi. Ținuturile lor naționale erau iarăși în mare pericol de a fi împărțite între statele balcanice creștine. MACEDONIA Soarta ținuturilor macedonene nu va constitui doar o problemă majoră la sfîrșitul secolului al XIX-lea, ci avea totodată să constituie pe viitor principalul

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
un acord final, a început Primul Război Balcanic. Evenimentul acesta avea să ducă la instaurarea unei situații de urgență pentru liderii albanezi. Ținuturile lor naționale erau iarăși în mare pericol de a fi împărțite între statele balcanice creștine. MACEDONIA Soarta ținuturilor macedonene nu va constitui doar o problemă majoră la sfîrșitul secolului al XIX-lea, ci avea totodată să constituie pe viitor principalul element de contradicție între statele balcanice. Macedonia, o regiune cu o suprafață de 25 000 de mile pătrate

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
Cel mai mare și mai important port după Constantinopol era Salonicul, care era totodată centrul economic al Macedoniei. Prin 1888, o linie ferată lega acest oraș cu Belgradul. Austro-Ungaria, care ocupa Bosnia-Herțegovina și sangeacul Novi Pazar, avea aceleași interese în ținuturile sudice dinspre Marea Egee pe care le avea și Rusia în Bulgaria. Rusia și Marea Britanie erau extrem de preocupate de soarta regiunii din cauza apropierii ei de Strîmtori și a rolului ei în ceea ce privește echilibrul de forțe din Balcani. Pentru națiunile balcanice, problema era

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
treilea considerent implica ideea compensației: dacă un stat obținea o mărire a teritoriului său, atunci vecinii lui trebuia să primească suprafețe echivalente. Dacă se apela la istorie ca bază a dreptului modern asupra unui teritoriu, atunci cei avantajați erau grecii. Ținuturile erau privite prin prisma situației din perioada Greciei vechi și a Bizanțului, care fuseseră sub jurisdicția Patriarhiei de la Constantinopol, practic o organizație națională grecească. Bulgarii și sîrbii aveau și ei firește revendicări istorice datînd din perioada pre-otomană. Chestiunea cu adevărat

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
ocuparea de către habsburgi a celor două provincii, Serbia se putea extinde doar în sud. În acordul cu Viena din 1881, Milan primise asigurări de sprijinire a unei asemenea acțiuni, astfel încît Serbia a intrat cu entuziasm în lupta pentru dobîndirea ținuturilor macedonene și a depus mari eforturi pentru a demonstra că slavii macedoneni erau sîrbi. Au fost efectuate studii asupra limbilor și obiceiurilor locale și întocmite statistici. Serbia a deschis consulate la Salonic și la Skopje și peste puțin timp și

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]