16,963 matches
-
cercetare, sunt foarte diferite de o parte și de cealaltă: în cadrul instituțiilor publice sau private, motivația este, cu siguranță, mai mare, iar studiile, mai sistematice, în măsura în care ele depind de public; în mediile universitare, în schimb, cercetătorii au înainte de toate interese "academice", care se traduc prin participarea la colocvii, prin comunicări orale, pregătirea cursurilor, redactarea de cărți și articole. Această prezentare nu trebuie să ne lase să credem că există o separație strictă între mediile universitare, administrații și sectoarele profesionale. Contactele sunt
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
puțin "utile", în timp ce anumite cercetări sociologice sunt mai susceptibile să răspundă unei cereri (private sau publice). Lucrările universitarilor pot fi prezentate, destul de schematic, pe o axă, în funcție de gradul lor de preocupare practică: în stânga axei, disciplinele și universitarii animați de motivații academice și euristice, ceea ce am putea numi un "pol speculativ"; în dreapta axei, un "pol practic" sau "practico-teoretic", preocupat în primul rând de utilizările publice sau private. Sociologia este împărțită între acești doi poli: speculativă, când se interesează de categoriile sau de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prezenta în câteva rânduri aporturile teoretice ale filozofiei, istoriei sau antropologiei asupra practicilor și publicurilor. Vrem doar să indicăm câteva orientări speculative, pentru a arăta că pistele urmate nu i-ar putea interesa direct pe practicienii culturii. Logicile sunt aici academice, și ne vom referi doar la filozofie. Aceasta și-a pus mereu întrebări, încă din epoca lui Socrate, cu privire la categoriile artei (în sensul de meserie sau pricepere), ale frumosului sau cu privire la ce este o "practică". Ea se întreabă, de exemplu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Paris, 2001 și Matellart, 1995). Tabelul 4. Producătorii de cunoștințe despre practicile culturale CINE? Actori DE CE? Interese de cunoaștere CUM? Metode de cunoaștere REZULTATE Reprezentări ale publicului Statistică publică INSEE, Ministerul Culturii Logică politică: ajutor în decizie și evaluare Logică academică (colocvii, colaborări cu universitari, publicații) Culegere de date Apeluri de oferte pe lângă universitari Anchete cantitative Seminarii Indicatori Anuare statistice Publicații Centre de documentare Profesioniștii culturii din sectorul comercial Vânzarea și difuzarea bunurilor culturale în mod eficace Rentabilizarea investițiilor Sondaj, marketing
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
patrimoniu) Logică comercială (reducerea deficitelor) Anchete cantitative și/sau calitative Apel la firmele private specializate în opinia publică Publicuri-țintă: în funcție de vârstă, competențe sau "handicapuri" sociale Evaluarea utilizărilor și efectelor asupra publicurilor Universitari din polul speculativ (istorie, filozofie, sociologie etc.) Logică academică Publicarea de articole în reviste, de cărți, organizarea de colocvii Bibliografie, introspecție Anchete în rândul actorilor Concepte: spațiu public, judecăți, categorii, utilizări, competențe Universitari din disciplinele aplicate (sociologie, economie, drept, informare comunicare) Logici academice Logică economică: găsirea finanțării, rol de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
speculativ (istorie, filozofie, sociologie etc.) Logică academică Publicarea de articole în reviste, de cărți, organizarea de colocvii Bibliografie, introspecție Anchete în rândul actorilor Concepte: spațiu public, judecăți, categorii, utilizări, competențe Universitari din disciplinele aplicate (sociologie, economie, drept, informare comunicare) Logici academice Logică economică: găsirea finanțării, rol de consiliere sau expertiză Anchete Colaborări cu profesioniștii, comenzi, apeluri de oferte Concepte, tipologii, consiliere practică și strategică La granița dintre universitate și piața locurilor de muncă se dezvoltă așa-numitele cursuri "semiprofesionale": institute de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cărora sociologii contemporani se înscriu inevitabil; el ia aparența unei munci școlărești de listing al autorilor, deși este mai degrabă vorba de o muncă de clarificare a filiațiilor între autori și concepte, muncă rareori întreprinsă pentru motive interne în câmpul academic; el distinge, fără îndoială, prea net trei modele de interpretare, când unii autori s-ar putea regăsi și în unele, și în altele. Un autor precum Bourdieu este inspirat, în același timp, de teoria critică, de modelul weberian și de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Mozart, sociologie d'un génie (1991), independența creatoare și profesională care apare treptat se produce cu riscuri și pericole pentru ei. Schoenberg spunea că "miza [muzicii] lui este întregul" (Adorno, 1995, p. 41). Artiștii își croiesc propria cale în afara cercurilor academice datorită negustorilor care se intercalează între ei și noul public (White, 1991); dezvoltarea unei opinii publice care îi eliberează de legăturile alienante. Istoricii (majoritatea anglo-saxoni) insistă pe rolul presei (Chatelus, 1991; Wrigley, 1993) și al expozițiilor publice (Crow, 1985; Haskell
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
va accentua și consolida imaginea unui artist independent. Această transformare va ajunge chiar să se impună ca încununare a vieții de artist. Lumea artelor liberale este dublă: pe de o parte, este formată din învelișul de judecăți, doctrine și canoane academice care-l aruncă pe artist în regularitatea convenită a "ședințelor publice", dar, pe de alta, ea îi dă artistului posibilitatea să se elibereze de instituțiile care-l constrâng. Poate atunci să încerce avangardele anticonformiste și să se rupă de arta
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care-l constrâng. Poate atunci să încerce avangardele anticonformiste și să se rupă de arta predecesorilor. Sfărâmarea codurilor convenționale și deformarea formelor plastice sau sonore sunt rezultatul acestui fapt. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în Europa, desprinderea de controlul academic începe să se facă simțită aproape în toate sferele artelor frumoase. Artistul se distanțează de o tradiție ale cărei canoane de frumusețe îi dirijau convențional, până atunci, practica (scene mitologice, modele istorice, portrete ilustre, naturi moarte). Această deplasare, întinsă pe
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de exemplu, alătură pete și tușe de culoare cu scopul de a trece direct de la umbră la lumină. Putem, în această privință, să ne raportăm la tabloul său Impresie: răsăritul soarelui (1872), expus la Muzeul Marmottan. Prin eliberarea de convențiile academice, impresionismul continuă să se bucure de o opinie publică favorabilă: tablouri simple și vesele ale vieții în aer liber (Un dejun pe iarbă), viziune fugitivă a unui bal sătesc de odinioară și a amintirilor nostalgice pe care le evocă... Celebrul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
vesele ale vieții în aer liber (Un dejun pe iarbă), viziune fugitivă a unui bal sătesc de odinioară și a amintirilor nostalgice pe care le evocă... Celebrul "Salon al refuzaților" (1863) se voia o "reparație publică" care să sfideze critica academică dominantă în epocă, care asimila pur și simplu tablourile simboliste unei "mâzgălituri" de copil (Jacques Lethève, Impressionistes et symbolistes devant la presse, Colin, Paris, 1959). Prestigiul creatorului Statutul artistului este tot o chestiune de imagine, cum precizează definiția lui Weber
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mult sau mai puțin artist", căci este mai mult sau mai puțin vizibil... Producătorii de bunuri și servicii dezvoltă cariere pe care sociologia economiei încearcă să le caracterizeze după gradul lor de imersiune în logicile comerciale. Unii urmează o cale academică, tradițională și protejată de exigențele pieței, iar alții își încearcă șansa în fața publicului, devenind intermediari. Modurile de socializare a artiștilor diferențiază profesiile: când formarea este instituționalizată (în conservatoarele de muzică, de exemplu), profesiile sunt numite "închise", deoarece necesită o trecere
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
avut ca scop abolirea legilor care restrângeau importurile de grâne. Ca urmare a acțiunilor publice ale Ligii, acestea au fost abolite în 1846 (n. tr.). 67 Le Journal des économistes, întemeiat în 1841 de Gilbert Guillaumin, a fost principala publicație academică economică în limba franceză din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului XX, remarcându-se prin apărarea ideilor liberale și liber-schimbiste. Jurnalul a avut numeroși contributori și editori prestigioși, printre care s-a numărat la loc de cinste și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
o tradiție istorică prin modul de a picta, prin compoziție. El este apropiat unui capitol de istorie a artei, anterior academismului. Nudurile nu interesează decât prin goliciunea lor, prin voluptate, erotism, frumusețe, calități prin care diferă radical de un nud academic. Modigliani tratează nudurile într-o încercare de evadare din realitatea înconjurătoare, un pretext de a porni în căutarea unui ideal, a unei frumuseți utopice, a unei armonii atemporale. Era un bun desenator. Curburile nudurilor sale sunt realizate printr-o singură
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
previzibil și îți taie și mai mult pofta de mâncare. O dezabuzare stupidă ― și totuși explicabilă? ― a pus stăpânire pe mine: majoritatea cărților mă plictisesc, filozofia mi-a devenit de mult greu suportabilă, tonul scrierilor edificatoare mă irită. În cercetarea academică nu mai cred, eseurile mi se par futile, romancier nu am avut norocul să fiu. Singura formă de scris care mă interesează ar urma să rezulte din mișcarea neîngrădită pe teritoriul eului meu. De fapt, e vorba de un anumit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prieteni binevoitori (cuplul "Ursula și Gelu", care în singurătatea de început a primului meu sejur aici au fost pentru mine o adevărată familie), am găsit același apartament în care, în 1995, locuisem o lună și jumătate, într-un superb cartier "academic", cu vile mărețe de două-trei niveluri de la sfârșitul secolului XIX. Am o adevărată vocație să pășesc în viață pe urmele unor perioade anterioare, ca pentru a lua măsura timpului trecut: trebuie să te întorci întotdeauna într-un loc în care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vitrină, interiorul luxos al camerelor. Stăpânii caselor aproape că te invită să le privești bogăția, lămpile sofisticate, tablourile imense, căminele din faianță veche italienească, mobilele rafinate. Sânt în majoritatea lor medici (Heidelbergul este vestit prin clinicile lui), consilieri financiari, avocați, academici. Vilele în care stau costă uneori mai multe milioane de mărci. Cu toate că la ora aceea, cum spuneam, cartierul e aproape pustiu, autoritara doamnă doctor are cu Akila un dialog permanent care se poartă în două viteze (Lea iese din discuție
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de o locuțiune din care provine originea cuvântului nuga (arcaic noga, nogae), nu se poate zice despre cartea autorului ceea ce se poate spune pentru altele: "non nauci esse". De-aceea nu ne place capitolul XII, dar ca aluziune la "Societatea Academică" treacă! Fiindcă e propriu scrierilor bune că nu pot fi analizate așa încît să se deie o idee despre cuprinsul și forma lor și în urmă totuși reproducerea se însărcinează cel puțin parțial cu icoana operei, de aceea, urmând acest
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și contrarii au votat pentru această dispoziție, a cărei împlinire atârnă de la sancțiunea împăratului. Liceul din Suceava ar avea prin introducerea limbei românești un viitor foarte însemnat, căci corpul didactic (compus în cea mai mare parte de români cu titluri academice și pe deplin calificați ) e cu mult superior celui din Cernăuți (compus din suplinitori rusneci). Afară de aceea poate că mulți din ținuturile Sucevei și al Dorohoiului, din Moldova ar prefera să-și deie {EminescuOpIX 112} copiii la liceul din Suceava
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să învețe singuri pe copiii lor scrierea și citirea în mod ușor și interesant. Ea este un vademecum al învățătoriului elementar și un pendent neapărat la Metoada nouă de scriere și citire compusă de aceiași învățători. [21 mai 1876] INSTITUTUL ACADEMIC Ieri în 20 mai la oarele 12 a avut loc în localul Institutului Academic banchetul tradițional dat de asociați în onoarea elevilor care părăsesc băncile aceștii școli și care au căpătat diploma de bacalaureat în sesiunea din mai curent. La
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ea este un vademecum al învățătoriului elementar și un pendent neapărat la Metoada nouă de scriere și citire compusă de aceiași învățători. [21 mai 1876] INSTITUTUL ACADEMIC Ieri în 20 mai la oarele 12 a avut loc în localul Institutului Academic banchetul tradițional dat de asociați în onoarea elevilor care părăsesc băncile aceștii școli și care au căpătat diploma de bacalaureat în sesiunea din mai curent. La acest banchet au luat parte ca totdeauna, pe lângă toți membrii asociați, întreg corpul didactic
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Mulțămirea se vedea zugrăvită pe fețele profesorilor și a elevilor. Pe la sfârșitul mesei d. director al cursului superior a ridicat un toast în onoarea și pentru viitorul elevilor ce au sfârșit cursurile, pentru succesul urmașilor lor și pentru prosperitatea Institutului Academic, aducând cu deosebire mulțămiri în numele Institutului elevilor din acest an care au mănținut cu demnitate onoarea Institutului Academic la esamenul de bacalaureat din această sesiune și în particular a citat pe d. A. Păcleanu, care în tot timpul cât a fost
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a ridicat un toast în onoarea și pentru viitorul elevilor ce au sfârșit cursurile, pentru succesul urmașilor lor și pentru prosperitatea Institutului Academic, aducând cu deosebire mulțămiri în numele Institutului elevilor din acest an care au mănținut cu demnitate onoarea Institutului Academic la esamenul de bacalaureat din această sesiune și în particular a citat pe d. A. Păcleanu, care în tot timpul cât a fost în Institut, de la I-ia clasă de liceu, s-a deosebit prin purtarea esemplară, având totdeauna locul I-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-a deosebit prin purtarea esemplară, având totdeauna locul I-i între camerazii săi și pe care l-a păstrat și la bacalaureat. La acest toast au răspuns doi din elevi, esprimînd sentimentele lor de recunoștință corpului didactic al Institutului Academic și urând prosperitate școalei a căria bănci le părăsesc astăzi. [21 mai 1876] {EminescuOpIX 113} CASA DE DEPUNERI Notița din no. trecut privitoare la Constantin Arion, casierul dosit al Casei de depuneri și consemnațiuni, a fost ecoul unui vuiet public
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]