7,836 matches
-
FRONTUL ROMÂNESC, cotidian apărut la Satu Mare între ianuarie și noiembrie 1935, sub conducerea unui comitet, cu subtitlul „Informativ și antirevizionist”; cu numărul 232 din 1935 subtitlul este modificat în „Ziar pentru afirmare românească”. „Misiunea noastră - se spune în articolul-program - a fost, este și va fi una dreaptă și sfântă, apostolat la granița de vest și de nord a Țării Românești”. Rubrici: „Sportive”, „Economice-financiare”, „Probleme minoritare”, „Culturale”, „Publicistice”, „Știri și fapte”, „Documentare antirevizionistă
FRONTUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287100_a_288429]
-
și mai 1942. Redactor: Aurel Chiriciu. Cu numarul 29 din 1938, director și administrator delegat este Vasile I. Ostoia, iar de la numărul 73 din 1939 revista este condusă de un comitet; de la numărul 15 din 1939 poartă subtitlul „Organ de afirmare românească”. Deși se declară fără program, periodicul are drept obiectiv „lupta pentru promovarea intereselor naționale românești la această frontieră a țarii”. Rubrici: „Buletinul nostru”, „Sport”, „Pagina străjerului”, „Recenzii”. Semnează versuri Nicolae Velin, Stelian Segarcea, Ieremie Cluceru, Alex. S. Jebeleanu, Lucian
FRONTUL DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287098_a_288427]
-
lui din Principate, de a folosi publicistica și literatura ca pe un mijloc de acțiune în vederea realizării unității spirituale a românilor. G. Barițiu și, după 1850, Iacob Mureșianu au făcut din F. pentru m., i. și l. o tribună de afirmare a ideii naționale. De aceea, în primii ani, până prin 1842, exigența critică a redactorului a fost redusă față de colaboratorii transilvăneni. Totodată, operele unor scriitori moldoveni și munteni erau oferite ca modele pentru începători, dar și drept dovezi ale capacității creatoare
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
dreptății, altruist, studentul și apoi medicul Sandu Ronea are de înfruntat ostilitatea celor din jur și a unor întâmplări potrivnice. Romanul e, în cele din urmă, o pledoarie credibilă în favoarea tezei că valoarea umană se impune în pofida piedicilor, ca o afirmare a vieții. Un aspect important este descrierea cu accente critice a mediului profesional, selecția faptelor venind să susțină ideea cărții. Expunerea, axată pe comunicare, este exactă, clară, înviorată permanent de predispoziția spre umor și satiră, de dialogurile spirituale cu miez
FURPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287117_a_288446]
-
de a adopta o poziție estetică în fața vieții („Detest pe literați și nu am încetat să iubesc ceea ce e viu”, afirma Tristan Tzara) și tendințele anarhiste (în formula lui Bakunin - „A distruge înseamnă a crea”) nu fac decât să divulge afirmarea unei foarte serioase metode estetice: negația ca tehnică literară. Rezultatul este negarea „literaturii” (în sensul peiorativ al cuvântului) din perspectiva „poeziei” și rezistența artei literare la orice formă alienantă; cu alte cuvinte, recuperarea esenței printr-o absență. Preluând această particularitate
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
în volumul de debut poeziile vădesc stângăcie a construcției, cu al doilea se observă renunțarea la clișeul romanțios și încercarea de aflare a unui drum propriu. În peisajul începutului de secol, poetul se remarcă prin delicatețea sentimentului și prin discreția afirmării lui. În genere, iubirea a fost aceea care l-a călăuzit. Faptul se vădește mai ales în volumul Sonete, unde sunt incluse versuri rafinate, cu tentă simbolistă, care îmbină meditația cu irizările florale. Autorul este un virtuoz al prozodiei și
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
trebuie să se delimiteze. Întregii societăți românești Îi este „rușine” să recunoască existența imaginilor dezumanizante despre romi, preferând o abordare simplistă, În care se afirmă că romii nu sunt rău tratați În România, că li se oferă toate șansele de afirmare, Însă că ei nu doresc să se integreze În cadrul societății (de exemplu, li s-au oferit locuri de muncă, dar nu vor să muncească). Imaginarul colectiv românesc Îi portretizează pe romi ca fiind ceva din cadrul societății care creează temeri, repulsii
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care dorea o reevaluare a principalelor elemente ale culturii rome În funcție de evoluțiile societății contemporane. Tinerii nu doreau o renunțare la tradițiile de bază și o integrare forțată a romilor În cadrul societății majoritare, ci o reevaluare a ceea ce putea fi util afirmării romilor ca grup etnic modern. Singura cale de afirmare a romilor ca grup etnic, spuneau acești „tineri”, ar fi fost autonomia mișcării, adică crearea acelor structuri de reprezentare ce ar fi dat o forță majoră romilor În societatea românească. De
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
rome În funcție de evoluțiile societății contemporane. Tinerii nu doreau o renunțare la tradițiile de bază și o integrare forțată a romilor În cadrul societății majoritare, ci o reevaluare a ceea ce putea fi util afirmării romilor ca grup etnic modern. Singura cale de afirmare a romilor ca grup etnic, spuneau acești „tineri”, ar fi fost autonomia mișcării, adică crearea acelor structuri de reprezentare ce ar fi dat o forță majoră romilor În societatea românească. De aici și organizarea „tinerilor” În afara structurilor de putere finanțate
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de acțiune. A4 - trebuie să se stabilească și să se comunice planul pentru ghidarea eforturilor în atingerea obiectivelor organizației. A5 - obiectivele și planurile conexe trebuie să includă scopuri și indicatori de performanță măsurabili. B. ANGAJAMENT Criteriile privind angajamentul contribuie la afirmarea identității și valorilor organizației și se referă la valorile etice, inclusiv la integritate, la politicile în materie de resurse umane, la răspunderile, responsabilitățile și obligația de raportare, încrederea reciprocă, și sunt: B1 - în întreaga organizație trebuie să fie definite, comunicate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
climat de încredere reciprocă, pentru a facilita circulația informației între persoane și pentru a le ajuta pe acestea să contribuie în mod eficace la realizarea obiectivelor organizației. Capitolul 2. Controlul intern 145 145 C. CAPACITATE Criteriile privind capacitatea contribuie la afirmarea componenței organizației și se referă la cunoștințe, competențe și instrumente, la procese de comunicare, informații; coordonare; activități de control și sunt: C1 - persoanele trebuie să aibă cunoștințele, competențele și instrumentele necesare pentru a contribui la realizarea obiectivelor organizației. C2 - procesele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
fie concepute astfel încât să facă parte integrantă din organizație, ținând cont de obiectivele acesteia, de riscurile care ar putea afecta realizarea acestor obiective și de interrelația dintre elementele controlului. D. MONITORIZARE ȘI ÎNVĂȚARE Criteriile privind monitorizarea și învățarea contribuie la afirmarea evoluției organizației și se referă la supravegherea mediului extern și a mediului intern, monitorizarea performanței, revizuirea ipotezelor, reevaluarea nevoilor de informare și a sistemelor conexe, la procesul de monitorizare, evaluarea eficacității controlului și sunt: D1 - mediul extern și mediul intern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
, revistă lunară care apare la București între ianuarie 1912 și decembrie 1916, apoi în 1924, sub direcția Eugeniei de Reus Ianculescu. Publicația reflectă eforturi de democratizare a societății române, în contextul afirmării mișcării feministe în Apus. În perioada în care apare revista, feminismul nu reprezenta o mișcare semnificativă în România. Doar după 1918, extinderea sufragiului va deveni subiect de dezbatere publică, odată cu afirmarea unor voci de autoritate din rândurile feministelor. Până atunci
DREPTURILE FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286872_a_288201]
-
reflectă eforturi de democratizare a societății române, în contextul afirmării mișcării feministe în Apus. În perioada în care apare revista, feminismul nu reprezenta o mișcare semnificativă în România. Doar după 1918, extinderea sufragiului va deveni subiect de dezbatere publică, odată cu afirmarea unor voci de autoritate din rândurile feministelor. Până atunci, discursul feminist a urmat mai degrabă coordonate etice decât social-politice, însușindu-și adesea argumente ale discursului politic patriarhalist specific vremii. Dacă feministele militau pentru accesul nelimitat la resursele educaționale, aceasta se
DREPTURILE FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286872_a_288201]
-
Articolele sunt dedicate istoriei și descrierii principiilor mișcării feministe, precum și unor personalități feminine ale culturii române, ca Iulia Hasdeu (14/1914). Conținutul revistei nu reflectă activismul social caracteristic discursului politic al sufragismului, ci o timidă încercare de a contribui la afirmarea și emanciparea femeii în România, la început de secol XX, fără a intra însă în conflict cu tendințele patriarhaliste ale societății. C.A.
DREPTURILE FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286872_a_288201]
-
sens apropiat de cel al lui Goethe. Autorul se oprește așadar numai asupra acelor curente și autori care au răsfrânt cu mai multă forță artistică spiritualitatea unor colectivități, pledând mai convingător și folosind cu mai multă strălucire limbajul artei în afirmarea idealurilor. Epoci întregi de la Antichitatea din care nu lipsește Orientul Îndepărtat până la vremea noastră, curente hotărâtoare în istoria culturii, scriitori și opere de prim rang se înlănțuie convergent într-o sinteză densă, al cărei nivel științific o situează între manualul
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
asupra deznodămîntului lui Ruffel. În primul rînd, e un termen dialectic, al unei dialectici dramatice, desigur. Este ceea ce-l apropie de teoria lui Semir Badirm care afirma În eseul său: „Sinonim al modernității În raport cu tradiția modernă, postmodernitatea are ca sarcină afirmarea, Împotriva unei istoricități clasice, temporalitatea proprie modernității: o temporalitate dialectică.” Francezul este interesat așadar, În cea mai mare măsură și ca un moștenitor de fapt al Revoluției franceze - instituție politică dar și cronologică, căci inventatoarea unui nou calendar -, un analist
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
afișează ca literatură, Într-un gest iconoclast, ceea ce ar trebui să fie antagonic literaturii, așa cum pisoarul lui Duchamp ar trebui să fie opusul artei. Într-o epocă imună la șocuri estetice, Însă, etalarea de care vorbesc se poate traduce prin "afirmarea inutilă a inutilului", asemănătoare cu actele eroilor emisiunii de pe MTV, Jackass: nihilism la pătrat, un "nu" amuzant spus "nu"-ului răspicat și serios sau "da"-ului prescriptiv ori admirativ. Paradoxal, astfel de teribilisme dezabuzate au ca substrat Întocmai ideea "artei
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
al lui Catherine Millet, Însoțit de cel al soțului ei, Jacques Henric, autorii de text & imagine Întru etalarea carierei sexuale a doamnei, i se pot administra două interpretări livrești: prima este cea sugerată deja. Ea ar descrie cartea În termenii afirmării actului creativ ca eliberare și cunoaștere de sine exemplară; ai curajului prin care lumii i se oferă o interpretare inedită, mai aproape de adevăr pentru că mai departe de uzanțe - care, cu acest titlu, uzează imaginea lumii promovată de amar de vreme
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lor. IV.3.4. Autoficțiuni apolinice Apolinic, dintr-un singur motiv: pentru că renunță la exhibarea atributelor sexuale ale trupurilor prin intermediul lexicului și a unor registre de limbaj; pentru că tematizează memoria ca păstrătoare În timp a identității subiectului În detrimentul trupului ca afirmare hic et nunc a trăirii. Astfel, dacă prima autoficțiune hard a literaturii franceze pot fi considerate Confesiunile lui Rousseau - confesiuni ale memoriei trupului și voinței Înainte de toate - prima mare autoficțiune soft este (fără să fie numai atît) În căutarea timpului
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
inflamat ce caracteriza ziarele respective. Temperamental și batjocoritor, scăldat de o umoare cam rea, necenzurat de rațiune și bun-simț, produce texte incitante, dar departe de rolul de formator (corect) de opinie publică. Mai lăudabilă este perseverența cu care milita pentru afirmarea unor valori literare și obținerea de drepturi sociale pentru scriitori, remarcându-se în acest sens seria de interviuri cu diferiți autori, articolele și recenziile din „Universul literar”, din „Porunca vremii” (rubrica „Lampa lui Aladin”) sau amintirile din „Luceafărul” (1966-1968), fragmente
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
literară în cadrul turneelor unor echipe de autori, conferențiind și citind din propria operă. Versurile din volumul Bulgări și stele (1933; Premiul Societății Scriitorilor Români) sunt mai degrabă o manifestare violentă a unei atitudini de frondă socială, morală și estetică, prin afirmarea ostentativă a preferinței pentru reperele de valoare și stabilitate ale spațiului rural, pentru formele naturale de viață și de simțire, pentru expresia directă, neaoșă, nesupusă interdicțiilor și normelor limbajului cult (Mărturie). După ce exaltă forța biologică, instinctul constructiv, simțul dreptății, comportamentul
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
verdicte, a făcut-o în deplină sinceritate, și nu din spirit de coterie, din politicianism literar. Criticul se dovedește a fi lipsit de răutate gratuită sau impură față de eul lumesc al autorilor comentați, dar deloc dispus să-și tocească relevanța afirmării prin monotonia elogiilor. C.-E. se înfățișează, așadar, ca un apărător intratabil al primatului esteticului și se caracterizează prin evitarea scientismului dogmatic, a partizanatului și preconcepțiilor. El acordă importanța cuvenită aspectelor morale, politice, istorico-literare etc. și, bineînțeles, celor referențiale, stilistice
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
generații către spiritualitate e o reacție la dominația politicului și atacă, în termeni demni de interes, o chestiune care s-a dovedit foarte curând nevralgică, „omul nou”: „Într-adevăr, orișice primat politic e silit să nege autonomia spiritului, libertatea de afirmare a oricărui om dintr-un stat. [...] Totul ne îndeamnă să credem că «omul nou» pe care e datoare să-l reabiliteze epoca noastră nu va veni dintr-o tabără politică. Omul nou nu se face în serie, ci prin experiențe
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
1935), cărora li se adaugă, peste mai bine de trei decenii, volumul retrospectiv Versuri (1969), Iubiri și nunți (1973) Vânător în amurg (1975) și Ieșirea din basm (1981). Cărțile de versuri sunt concurate, într-o primă decadă a perseverentei lui afirmări publicistice în urbea pe care a slujit-o cu devoțiune mai întâi ca dascăl, de mult mai numeroase broșuri și extrase. C. ține să pună în circulație textele unor conferințe ori însemnări despre scriitori și literatura română. Om de catedră
CUCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]