7,295 matches
-
subcarpatice, fiind așezat la confluența râurilor Tazlău și Trotuș, cu afluenții Oituz și Cașin. Pe partea dreaptă a râurilor Trotuș șiTazlău sunt dezvoltate terase neexistând pericol de inundații, singurele zone cu risc de inundații fiind reprezentate de lunca inundabilă adiacentă albiilor majore ale râurilor. Rețeaua hidrogarfică a Oneștiului este reprezentată de râurile Trotuș, Cașin, Oituz și Tazlău. Datorită influenței antropice, regimul hidrologic al râului Cașin a fost complet modificat, amenajările contra inundațiilor contribuind la regularizarea scurgerii. În râul Trotuș se află
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
aici ea se schimbă în NV-SE”" (Coteț, 1957, p147), astfel Oltețul își schimbă direcția de curgere din zona orașului Balș, unde primește un afluent important, Geamărtăul. Râul Olteț traversează Câmpia Olteniei pe o distanță de 40 de kilometri, lățimea albiei sale variază între 75 și 100 de metri, patul albiei fiind constituit din nisip fin, instabil, ce atinge în unele zone grosimea de 8 metri (Morariu și colab., 1970) În ceea ce privește suprafețele lacustre, întâlnim un număr restrâns de lacuri, toate fiind
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
astfel Oltețul își schimbă direcția de curgere din zona orașului Balș, unde primește un afluent important, Geamărtăul. Râul Olteț traversează Câmpia Olteniei pe o distanță de 40 de kilometri, lățimea albiei sale variază între 75 și 100 de metri, patul albiei fiind constituit din nisip fin, instabil, ce atinge în unele zone grosimea de 8 metri (Morariu și colab., 1970) În ceea ce privește suprafețele lacustre, întâlnim un număr restrâns de lacuri, toate fiind de origine fluviatilă. Astfel sunt două lacuri pe malul stâng
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
de pe 200 de hectare de pădure. Locul pentru a construi Podul lui Traian a fost ales de Apolodor din Damasc în avalul Severinului de astăzi deoarece apele Dunării se calmau după ieșirea din defileul Cazanelor (Porțile de Fier) iar fundul albiei fluviului era suficient de încărcat cu pietre și stânci purtate din trecătoarea dintre Carpați și Balcani, un fundament extrem de stabil pentru susținerea construcției. Podul măsura 1135 de metri lungime, legând castrul Pontes de pe malul sudic (Serbia de azi) de castrul
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
monumentale, expresie a măreției și puterii romane imperiale. O altă descriere a construcției podului a fost făcută de Procopius din Cezareea în lucrarea "De aedificis" (IV, 6). Pentru a putea pune bazele pilaștrilor romanii au deviat parțial cursul Dunării folosind albia unui afluent sudic care poate fi văzut încă și azi, în Serbia, la est de orașul Cladova. Astfel primii 10-12 piloni au fost ridicați pe uscat. Pentru construcția celorlalți s-au folosit cofraje din bârne de stejar cimentate și sisteme
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
o răscoală. Armatele răsculate, formate din iobagi români și unguri au înfrânt mai întâi nobilimea condusă de comitele Ștefan Bathory și episcopul Nicolaie Csaki, dar au fost înfrânte lângă Timișoara de comitele Ioan Zapolya. Gheorghe Doja a încercat să schimbe albia Begăi pentru a se putea apropia mai ușor de cetate, dar nu a reușit și a fost înfrânt. Se spune că locul unde Doja a suferit o cumplită moarte, fiind pus pe un scaun din fier înroșit și ars de
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
capacitate de 45.000 de locuri, o sală polivalentă de 16.000 de locuri, un bazin olimpic de înot, un velodrom, o sală de atletism precum și un hotel. Câteva ștranduri aflate în oraș sunt: Alte opțiuni pentru agrement acvatic sunt albia râului Timiș, unde există două zone amenajate: la Șag (distanță 10 kilometri de oraș) și la Albina (15 kilometri de Timișoara). Alte ștanduri în afara orașului, frecventate de timișoreni sunt cel de la Sânmihaiul German (20 de kilometri de oraș, apă termală
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
est. Culmea Pleșului, cu o lungime de 24 km, situată la nord, are înălțimea maximă de 913 m. Înspre orașul Tîrgu Neamț, se află vârful Vânători care are altitudinea de 623 m, ce se ridică cu aproape 250 m deasupra albiei râului Ozana, printr-o pantă stâncoasă. Înspre sud dealurile au aspect de coline datorită înăltimilor lor nu foarte mari: Dealul Movilelor (440 m), dealul Humulești (410 m), dealul Ocea (400 m). Dealul Boiștea este situat pe latura estică a orașului
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
din bazinul principalei ape care tranzitează orașul - Râul Neamț cunoscut și ca Râul Ozana ("„cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul”" după cum o descria Ion Creangă în scrierile sale), un afluent de dreapta al Moldovei, râu de munte cu o albie foarte largă și o luncă similară, a cărui debit crește foarte mult în perioadele ploioase și scade în perioadele secetoase (nivelul apei este mic, de circa 25-50 cm). Acesta are o serie de afluenți, dintre care 3-4 pâraie mici care
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
zonei este de 281 m. Până la mijlocul secolului al XIX-lea râul Mureș curgea în imediata apropiere a masivului de sare. Din cauza pagubelor produse minelor de sare în timpul deselor inundații ale Mureșului, în anii 50 ai secolului al XIX-lea albia Mureșului a fost mutată cu câteva sute de metri mai spre est. Totuși, în anul 1912 s-a produs o inundație catastrofală a Mureșului, apele pătrunzând în unele dintre minele vechi, provocând surpări ale tavanelor acestora, cu apariția la suprafața
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
negustor. Breaza a funcționat ca vamă din 1834 până în anul 1852, când a fost mutată la Predeal. Localitatea se află în zona subcarpatică, la o altitudine de 380-450 m, pe o terasă situată la o înălțime de 50-60 m deasupra albiei râului Prahova. Clima este specifică dealurilor Subcarpatice, înregistrându-se o temperatură medie de 19,6 °C și 129 de zile senine pe an. Flora și fauna sunt diverse, hidrografia compunându-se din râul Prahova și afluenții săi. Aici se află
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
județului Prahova, în partea de sud a Munților Bucegi, în plină zonă subcarpatică, la o altitudine de 380-450 m. Se întinde pe o distanță de 11 km pe o terasă ce se află la o înălțime de 50-60 m deasupra albiei râului Prahova și este înconjurat de dealuri ce depășesc 700 de metri altitudine (Gurga - 743 m, Lazului, Vrăbiești, Strajiștea și Răgman). Breaza este situat la o depărtare de 103 km de București, 67 km de Brașov și 45 km nord-vest
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
DN 1, între Ploiești (43 km) și Sinaia (24 km). Orașul este divizat în: Podu Vadului, Irimești, Surdești, Valea Morii, Valea Târsei, Breaza de Jos, Breaza de Sus, Ograda, Gura Beliei, Frăsinet, Nistorești, Podu Corbului, Gurgi, Corbeni și Capu Câmpului. Albia râului Prahova străbate localitatea de la nord la sud și desparte cartierele Podu Corbului, Nistorești și Frăsinet. Din punct de vedere geologic, terasa este alcătuită din depozite miocene de gresii printre care se intercalează pachete de gipsuri, precum și conglomerate de argile
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
multe alte orașe principale românești, prin liniile "Intercity" și "Săgeata Albastră". În anul 2007 prin gara orașului au trecut 8 milioane pasageri. Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj (CLJ) este amplasat în partea estică a orașului, între strada Traian Vuia și albia râului Someșul Mic (la 6 km distanță de centrul orașului). În anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750 de pasageri/oră, iar in 2013 a fost inaugurată o nouă pista de 2100 de metri
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
acesta este responsabil pentru apărarea sa. Din acest motiv nu există garnizoane sau baze militare pe insulă. Anguilla deține o mică poliție marină de 32 de angajați. Majoritatea populației (90%) este de culoare neagră, adică descendenții sclavilor aduși din Africa. Albii constituie 4% din populație iar cei de rasă mixtă alcătuiesc 6%. 72% din populație se consideră anguillieni iar 28% nu (2001). Cei care nu sunt anguillieni sunt originari din Statele Unite, Regatul Unit, Sf. Kitts și Nevis, Republica Dominicană, Jamaica și Nigeria
Anguilla () [Corola-website/Science/296829_a_298158]
-
Borlova este un sat în comuna Turnu Ruieni din județul Caraș-Severin, Banat, România. Localitatea Borlova își trage numele de la râul Borlova, pe ale cărui maluri a fost așezată odinioară vatra satului. Astăzi, satul este așezat pe albia râului Sebeș, mărginit de două șiruri de dealuri. Privind satul din orice direcție și în orice anotimp te impresionează frumusețea văilor, a culmilor ce se desprind din golul Muntelui Mic, coborând pantele împădurite în șopotul pâraielor până în vatra satului. Lunca
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
al unor texte alocate mineralogiei, pietrelor prețioase și metalelor. Conform acestuia, aurul era procesat din minereu prin zdrobire, apoi minereul era spălat și se adăuga mercurul. Aurul era de asemenea recuperat din Sindh, depozitând mercur în mici adâncituri săpate în albia râului. Sedimentele aurifere erau spălate peste bălțile mercurice, formându-se amalgamul aurului cu mercur. În ambele cazuri, amalgamul era recuperat și filtrat prin piele pentru separarea celor două elemente, iar ca pas final, amalgamul era ars pentru a se volatiliza
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
izvoare ale Rudaricii își au originea în Munții Svinecea. După unirea celor două izvoare, Rudarica Mare și rudarica Mică, râul parcurge 10 km printr-o vale splendida (Valea Rudaricii) și intră în localitatea care până nu demult îi purta numele. Albia râului este presărată cu un șirag de mori de apă, incepand cu Moară de la Tunel și sfârșind cu Moară din Țarina, mori care până în 1910 însumau un numar de 51, dar potopul din acea primăvară a luat 28 dintre ele
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
de societăți comerciale între care una de panificație, 2 stații PECO, o cofetărie - patiserie, puncte alimentare și de alimentație publică. De asemenea, comuna beneficiază de o păstăvărie a Ocolului Silvic Heculane. În cadrul reliefului, cele două localități se află amplasate în albia superioară a râului Cerna, pe două terase înalte. Comună Topleț se învecinează cu: județul Mehedinți spre sud și est; orașul Băile Heculane spre nord; comună Mehadia spre nord; comună Prigor spre vest. Centrul comunei se gaseste la 10 km pe
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
comună I.L. Caragiale există loc și de mai bine. O mare problemă cu care se confruntă administrația locală este lipsa de interes a populației pentru întreținerea șanțurilor din fața caselor, care se colmatează și produc inundații. De asemenea, depozitarea gunoaielor pe albia râului Cricovul Dulce este o altă problemă majoră. Deși Primăria a asigurat într-o primă fază colectarea săptâmânală a gunoiului menajer printr-un serviciu public specializat, cetățenii au continuat să arunce gunoaiele pe albia râului. În prezent, colectarea gunoiului de
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
inundații. De asemenea, depozitarea gunoaielor pe albia râului Cricovul Dulce este o altă problemă majoră. Deși Primăria a asigurat într-o primă fază colectarea săptâmânală a gunoiului menajer printr-un serviciu public specializat, cetățenii au continuat să arunce gunoaiele pe albia râului. În prezent, colectarea gunoiului de face săptămânal de către firma SC SUPERCOM Ș.A. , aceasta având încheiate contracte individuale cu cetățenii. În ceea ce privește turismul, se constată o lipsă totală de preocupare atât a cetățenilor cât și a administrației locale în dezvoltarea acestuia
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
relieful fiind unul ondulat, observându-se la o privire mai atentă anumite „vâlcele” ce pot fi cursuri vechi ale râului.În partea de E având rolul de granița între Ibrianu și Frasinu este situat paraul Chileanca. Acest pârâu își începe albia chiar de la poalele dealurilor ce străjuiesc partea de N a comunei Finta, strângând mare parte din apa provenită din precipitații ce se scurge de pe dealuri. În perioadele secetoase pârâul e alimentat doar din câteva izvoare aflate în partea de S
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
Postârnacu și Ungureni. Bătrânii spun că perioada în care a luat ființă satul era una în care plouase foarte mult și răul Ialomița își ieșise din matcă. Șuvoaiele surprinseseră pe fața unui boier din Finta în timp ce supraveghea strângerea recoltei aproape de albia râului și speriată de apele revărsate s-a adăpostit din calea acestora urcându-se într-o salcie foarte mare. În acel timp un turc ,pe nume Ibrahim, călătorea pe aceste meleaguri și auzind din depărtare țipetele fetei o salvează și
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
Rm. Vâlcea, apa fiind transportată prin conducta. Cele două ape se unesc pe teritoriul comunei Păușești-Măglași dar, cu secole în urmă, ele se uneau în actualul centru civic al localității. Satul Ulmețel este brăzdat de Valea de Brădet care are albia adâncă și sinuoasa iar în timpul verii seaca. Viteza de curgere este foarte mare în timpul ploilor mari datorită diferenei de nivel de la izvoare până la vărsarea în râul Olănești. Deoarece producerea de revărsări pe teritoriul satului este prins în planul de regularizare
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
se pierd în negura vremii. Cercetările arheologice făcute începând cu anul 1950 de către mai mulți cercetători precum Radu Vulpe, P. Dâmbovița, Prof. Brudiu, în special în zona Valului lui Athanaric (rex vizigot) au scos în evidență următoarele : I. În zona albiei majore a pârâului Lozova care trece prin mijlocul comunei, la sud de școală generală, s-au descoperit urmele unei așezări din perioada târzie a epocii bronzului. Nivelul arheologic se află la o adâncime de trei metri și este observabil în
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]