15,743 matches
-
dar vreau să fac totuși o scurtă expunere privind aceste structuri. Eugen Macovschi și un cercetător american au făcut simultan cercetări asupra (bio)structurilor umane și nu numai (a sistemelor vii în general). Ei au și cântărit aceste sisteme vii, americanul cântărind și oameni. Amândoi au constatat că la momentul morții incintele în care se aflau respectivele sisteme vii s-au “ușurat”cu 30-33 g. Biochimistul român Eugen Macovschi a încercat să demonstreze că materia vie nu constă doar dintr-o
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
interpretare? Ce înseamnă jocul text-context-subtext psiho(și socio)logic în evaluarea unei cărți? Ce rol deține în judecata strict estetică deter minismul etnogeografic și istorico politic? Cum ne orientăm printre diferențele specifice marilor școli de roman - rușii, englezii, francezii, (sud) americanii... Vreo zece specialiști creditabili, care să-și dea, fiecare, în cincizeci sau o sută de pagini bine ilustrate decoctul pri ceperii acumulate într-o viață. Cărți de temelie pentru vreo două, trei generații! Patru. Cel mai mult am suferit când
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ca atare. Semn de brand intangibil, dar și de maximă responsabilitate. Să vă mai spun ce fericit a fost paseistul din mine când, la Gală, se tot vorbea de vești, și nu de știri sau informații? Legătura ProTV-ului cu american dream a fost e xemplificată o dată mai mult, cu ghidușă nostalgie. Mediafaxul s-a născut dintr-o furie a lui Adrian Sârbu, aflat în 1990 la cârma informațiilor în guvernul Roman, cum că nu știu care ziar relatase distorsionat o chestie. Sârbu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
peste Ocean. Sunt prea de-modat pentru "Lumea Nouă" și prea conservator. Intimidat, mereu, de cei care "se descurcă" sau "reușesc" în orice condiții, am ajuns să cochetez cu ideea că eșecurile ne pot defini tot atât de bine ca reușitele, ceea ce unui american i se pare o enormitate. Am încercat, de câte ori m-am surprins prea înclinat spre frondă, să mi-o temperez, zicăndu-mi că n-are rost să mă înverșunez împ triva a ceea ce eu nu pot face, dar caracterul nu e o
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ce se bucură de prestigiu cultural în Europa și să cumpere orice fals, mai reușit, semnat cu un nume celebru. Acest european căruia America nu-i place "din principiu " e enervat că America înhață toate premiile Nobel și bombăne că americanii sunt " cam fără stil" și "prea siguri de ei". Deși spune, uneori, lucruri interesante despre "McDonaldizarea Europei", el se complace într-un stupid șovinism european, uitând că singura revoluție fără monștri este revoluția americană și că ambele coșmare din secolul
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de moară în spate, așa că se poate mișca mai dezinvolt decât noi, fără să se încurce în pro-bleme de identitate interminabile. Săracă în tradiții, America își concentrează întreaga energie în "visul american". Și tocmai asta îi dă o eficiență periculoasă. Americanul nu ține să fie "intelectual". Visul lui e să câștige bine, să-și asigure o situație prosperă. N-are nici o importanță câte cărți ai citit (în două sute și nu mai știu câte episoade din serialul "Dallas" nu se vede nici o
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
zâmbești chiar și atunci când e prezentat buletinul meteorologic, de parcă "starea vremii" ar fi o marfă căreia i se face reclamă și trebuie vândută. De altfel, nu e de mirare că happy-end-ul a cunoscut o carieră atât de înfloritoare la Hollywood. Americanul simte nevoia să fie asigurat că viața e frumoasă și că binele triumfa, până la urmă, asupra răului. După gustul american, Hamlet, Anna Karenina sau Romeo și Julieta ar fi trebuit să aibă alt final. Dar strigătul lui Brennus, "vai de
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
cei învinși", intră perfect în aceeași mentalitate. Învingătorii au, în America, totdeauna dreptate, oricine ar fi și indiferent cum și-au obținut victoriile. Iar "învinșii", faliții, nu mai interesează pe nimeni. Poate că forța Americii stă într-o sinteză ciudată, Americanul, am notat undeva, e un barbar supercivilizat. Are vitalitatea barbarului neobosit de istorie și priceperea de a nu se pierde în subtilități. El rezolvă simplu încurcăturile filosofiei în care se complace Europa. Ceea ce e util e bun! Ceea ce eprofitabil e
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
fost cu prejudecățile. Dar aici intru în domeniu. În prejudecățile mele legate de America, găsesc, ca într-o magazie veche, tot felul de amintiri. Cea dintâi datează din copilărie și îmi evocă un bărbat în vârstă căruia satul îi zicea "Americanul". Cred că nu i-am știut niciodată numele adevărat deoarece era numit exclusiv cu această poreclă. Din poveștile spuse pe seama lui, am dedus că, înainte de primul război mondial, mirajul Americii fusese destul de mare prin satele făgărășene. Se vorbea că "acolo
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
să adune o sumă cu care să revină în sat, să cumpere pământ și să-și ridice case noi. Se duceau, mai ales, la Cleveland și la Detroit unde se angajau muncitori necalificați, în fabrici. Puțini s-au întors, însă. "Americanul" era unul dintre ei. Cu dolarii câștigați, își construise cea mai frumoasă casă de pe ulița noastră. Nu știa englezește, cel puțin așa bârfea lumea, dar, din două în două vorbe, zicea "OK", ceea ce nouă, copiilor, ni se părea foarte exotic
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Era primul cuvânt străin pe care l-am auzit. Habar n-aveam ce însemna, dar, răutăcioși cum sunt copiii cu "persoanele mari" mai rezervate, ne maimuțăream totdeauna, când îl vedeam trecând pe uliță, zicăndu-ne, unii altora, "OK?", "OK", cu tonul "Americanului". În mintea mea s-a instalat atunci ideea că America era o țară unde banii se câștigau mai ușor decât în Lisa. Apoi, am dat în biblioteca școlii peste cărți despre goana după aur, despre Eldorado, care mi-au înfierbîntat
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
au înfierbîntat imaginația. Peste acea Americă, a bărbaților care cerneau aurul, s-au suprapus, cu mare intensitate, luptele dintre Nord și Sud, povestite de Jules Verne și de alții. Obișnuindu-mă cu figurile generalilor Lee și Grant, îmi închipuiam că americanii trăiau la fel ca pe timpul războiului de secesiune, doar că nordiștii îi obligaseră pe sudiști să poarte și ei vestoane bleumarin. De la puștile din războiul de secesiune, am trecut direct la avioanele de bombardament americane care, pe la sfârșitul războiului, în
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
care impunea respect și teamă prin forța ei, demonstrată de siguranța cu care avioanele avansau spre "obiectiv", fără să le pese de tunurile anti-aeriene ce împroșcau cerul cu exploziile obuzelor. Peste un an, aveam să începem să-i așteptăm pe americani, să ne scape de ocupația sovietică. Toată lumea era convinsă că "vor veni". America reprezenta acum simbolul libertății. N-au venit, însă, decât pachetele de mălai stricat din care m-am înfruptat și eu pe vremea foametei și filmele cu Fred
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
cenușiul "realismului socialist". Drept care America și-a păstrat, într-un cotlon al memoriei mele, imaginea fabricată la Hollywood, parfumată, optimistă; o imagine în care și suferințele sfârșesc cu un surâs. După căderea brutală a cortinei de fier, am înțeles că americanii nu vor mai veni. Pamfletele vremii vorbeau, batjocoritor, de "unchiul Sam", de "civilizația dolarului", de "rechinii din Wall-Street", de "imperialismul american", de soldați care se îmbătau cu Coca-Cola în Coreea, dar toate acestea nu făceau decât să arunce asupra Americii
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
pot să judec corect pragmatismul american, nu știu nici cât de exactă e impresia mea că în America sunt computerizate biblioteci fabuloase cu tot mai puțini cititori, înțeleg, însă, acum ― cel puțin, așa presupun ― de ce le displace atât de mult americanilor îndoiala. Problema "americanizării" poate fi pusă și altminteri. Nu cumva "moda americană", "visul american" țin de un rău al lumii moderne? Nu cumva răul nu e de ordin geografic, ci, făcând parte din evoluția omenirii, și-a găsit în America
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
poate să devină, uneori, rentabilă. După masă, stau, o vreme, la televizor. Mă joc schimbând canalele. Sunt vreo optzeci. Și, exceptând filmele, pe nici unul nu zăresc o figură posomorâtă, o persoană prost dispusă ori abătută. Volubilitatea agresiv voioasă le place americanilor, cum le plăcea grecilor antici tragedia. Pe unul din canale, se transmite un miting religios. Mitingul are loc pe un stadion, plin până la refuz. Pentru amplificare se folosește aceeași aparatură ca la concertele rock! Așadar, "catedrala de cristal" nu e
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
acalmie de două secole, tensiunile din falia San Andreas, răspunzătoare de cutremurele de pe coasta estică a Pacificului, cresc. Ultimul cutremur, cel din ianuarie, fi fost "o supapă norocoasă". Nietzsche îi sfida pe filosofi, chemîndu-i să-și ridice locuințele pe Vezuviu. Americanii de pe coasta californiană se văd puși în situația să facă, fără s-o fi deliberat, această experiență. După ce ne-am potolit foamea, ne ducem să vedem un hotel celebru (aici s-a turnat filmul "Hotel"), Ne plimbăm, ca niște copii
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de sticlă care lunecă pe zid, în sus și în jos, dîndu-ți o senzație de vertij, apoi căscăm gura prin elegantele încăperi de la parter, Nimeni nu se miră de curiozitatea noastră, din contră, am ocazia să verific o calitate a americanilor. În Franța, un funcționar oarecare se poate uita la tine de sus pentru simplul motiv că nu vorbești la fel de bine ca el franțuzește. Americanul n-are această aroganță. Oricât ai stâlci limba engleză, nu te privește agasat. Se străduiește să
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Nimeni nu se miră de curiozitatea noastră, din contră, am ocazia să verific o calitate a americanilor. În Franța, un funcționar oarecare se poate uita la tine de sus pentru simplul motiv că nu vorbești la fel de bine ca el franțuzește. Americanul n-are această aroganță. Oricât ai stâlci limba engleză, nu te privește agasat. Se străduiește să priceapă ce vrei. Faptul că ești străin n-are, pentru el, nici o importanță. Ne reluăm "excursia" pe străzile în pantă, dar curând, regretăm că
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
zice doctorul. "E pentru prima oară că servesc niște români, ne mărturisește chelnerul. Până acum am servit oaspeți de pretutindeni. Și din Liechtenstein. Dar români, niciodată". Comparația cu Liechtenstein nu mă bucură. Doctorul Costin ne asigură, însă, că, într-adevăr, americanii știu mai multe despre Liechtenstein decât despre România. Când ieșim din restaurant, constatăm că munții, din vineții, au devenit negri. Peste drum, la pompa de benzină se vede o pată de lumină în întuneric. De fapt, de când am sosit noi
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
care asistă gratis, ca pietoni, la luptă. Pirații sunt, bineînțeles, chiori și au peste ochiul pierdut o bandă neagră. Din pricina ghiulelelor, se dezlănțuie și un incendiu. Cu flăcări, cu fum. Dar cum orice dramă e osândită în America la happy-end (americanul obișnuit nu suportă, în ficțiune, ca răul să învingă binele, pentru a compensa, probabil, faptul că în viață se întîmplă, de cele mai multe ori, pe dos), pirații atacatori sunt, până la urmă, învinși, iar corabia lor e scufundată. Fericiți că totul s-
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
nu sunt sigur că ea nu e un fenomen normal. Las Vegas e o cocotă care-și face clienții să treacă, amețiți, din "imperiu" în "imperiu", o mitologie degradată, cu un singur zeu real, dolarul, un paradis artificial pe care americanii îl trăiesc, din câte înțeleg, încă de la aeroport, unde sunt instalate automate pentru jucătorii nerăbdători, și o fac cu o sinceritate ce-i ajută să nu fie deranjați de obscenitatea luxului de reclame. "Las Vegas nu e America", zice doctorul
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Să te afli la New York, să ți se pară antipatic New York-ul și să te gândești cu simpatie la șoferii care înjură străzile de pe malurile Dîmboviței! În fine... New York-ul nu înseamnă America, se zice. Li se întîmplă și multor americani să fie indispuși de Babelul new-yorkez. Dar New York-ul e vitrina Americii. Statuia Libertății se profilează pe zgârie-norii din New York. Și e ceva hiperreal, excesiv, care mă intimidează aici, mă provoacă, mă împinge să exagerez, să privesc, din această pivniță
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
să mă plimb pe eleganta Fifth Avenue, unde locuiesc marii snobi, să dau o raită prin Harlem, după care să casc gura pe Broadway. Aș dori, de asemenea, să-l caut (poate, îl găsesc) pe profesorul H. (unul din puținii americani cu care m-am putut înțelege în franțuzește) la care m-am dus când am fost, rândul trecut, în New York, trimis de un compatriot. Un medic excelent și, pe deasupra, un spirit interesant, cu prejudecăți neobișnuite la un american. "Mi-am
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
din puținii americani cu care m-am putut înțelege în franțuzește) la care m-am dus când am fost, rândul trecut, în New York, trimis de un compatriot. Un medic excelent și, pe deasupra, un spirit interesant, cu prejudecăți neobișnuite la un american. "Mi-am ales colaboratorii ― mi-a povestit el ― întrebîndu-i dacă le place Bach. Medicină pot să-i învăț eu, dar să le placă Bach n-am cum să-i învăț". După părerea profesorului H. (dar câți gândesc aici ca el
Aventuri solitare by Octavian Paler[Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]