12,966 matches
-
12 În limba română, definiția "oficială" acordată mitului este una limitativă, care pentru specialiștii în domeniu (și nu numai) perpetuează confuzii terminologice, notând că mitul, prin generalizare, echivalează cu povestea, cu legenda, cu basmul: "povestire fabuloasă care cuprinde credințele popoarelor (antice) despre originea universului și a fenomenelor naturii, despre zei și eroi legendari".13 După cum se observă, mitul este restrâns nu doar ca manifestare, dar și temporal, localizat la nivelul Antichității, redus practic la o formă inertă (dacă nu moartă) a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ale aceluiași fenomen, fie manifestări spirituale ordonate succesiv din punct de vedere istoric, fie fenomene paralele, incomensurabile, cu trasee distincte în evoluția gândirii, s-a acceptat în general că accepțiunile actuale ale mitului păstrează scheletul conceptual creat în lumea greacă antică. De altfel, după cum afirmă și Mircea Eliade, Grecia presocratică și India brahmanică sunt martorele primelor manifestări ale unor elite care se dezinteresează de "istoria divină", de faptele zeilor, și ajunge să nu mai creadă în mituri (în miturile tradiționale, mai
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
plecarea din spațiul originar.64 Romantismul, exprimat fie prin marii poeți europeni, englezi, germani, francezi, fie prin istorici de calibrul lui Thomas Caryle, fie prin filozofi ca Schelling, Herder, Wundt ori Nietzsche, care insistă pe recuperarea dimensiunii abisale a miturilor antice și medievale, se prelungește în secolul al XX-lea, în ceea ce privește studiul mitului, în operele influente, controversate dar fascinante, ale unor Jung, Eliade sau Campbell, pe care Robert Ellwood îi compară cu gnosticii, care își elaborau propriile viziuni de asemenea într-
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
drept funcție să impună o viziune totalizatoare despre lume la care omul trebuia să subscrie necondiționat (miturile cosmogonice), omul de astăzi crede că își cucerește libertatea degajându-se de el."78 Cesare Pavese face o distincție importantă între sistemele mitogenetice antice și cele moderne, scoțând în evidență o mutare a accentelor și a tehnicilor. El arată că în sistemul antic se înfățișează lucruri de necrezut ca și cum ar fi reale, în timp ce în sistemul modern se înfățișează lucruri reale ca și cum ar fi de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de astăzi crede că își cucerește libertatea degajându-se de el."78 Cesare Pavese face o distincție importantă între sistemele mitogenetice antice și cele moderne, scoțând în evidență o mutare a accentelor și a tehnicilor. El arată că în sistemul antic se înfățișează lucruri de necrezut ca și cum ar fi reale, în timp ce în sistemul modern se înfățișează lucruri reale ca și cum ar fi de necrezut.79 Din aceasta se poate lesne identifica o mutație esențială în perspectiva asupra lumii, omul modern reușind să
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
asocierea miturilor și a mitologiei dimensiunii religioase ori literare a existenței și a activității umane, îngreunând încercările de cartografiere, compilație, analiză și critică a miturilor ca instrumente pentru cunoașterea "lumii de dincolo".210 Specializat în studiul spiritualității grecești din perioada antică, Vernant atrage atenția asupra unor aspecte teoretice vitale în privința propriei sale discipline, dar valabile pentru întreaga arie științifică dedicată cercetării mitului. Astfel, în prima jumătate a secolului al XX-lea istoricii considerau religie doar forma organizată a unui cult, cu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
subteran al fascinației acestuia, ateismul vehement a întărit credința religioasă, erodată mai acut în contextul libertății de conștiință a Vestului).225 Contestări ale mitului Evident, au existat contestări ale capacității mitului de a da seama despre adevăr încă din Grecia antică, chiar și la Hesiod și Homer cu referințele alegorice la zei, dar mai ales începând cu Thales, primul care pune sub semnul îndoielii locuirea zeilor în Olimp, și cu Anaximandros, Xenofan, Aristotel, Empedocle, Parmenide, Platon, neoplatonicienii și stoicii, fără însă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
esențiale ale mitului în accepțiunea lui Claude Lévi-Strauss (repetarea și contradicția), pentru că "revoluția se exportă și în același timp se închide în contradicția unei dezordini pentru o ordine chiar mai constrângătoare".312 Pierre Brunel găsește sursa gândirii revoluționare în conflictul antic dintre Creon și Antigona, care simboliza opoziția dintre legea umană și cea divină, dintre rațiunea de stat și respectul pentru morți, conflict care în viziunea sa este și sursa oricăror instituții republicane, citându-l pe Walter Benjamin, care susținea că
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fortăreața asediată, suferința celui bun, care toate conduc la xenofobie și încastrarea într-un ghetou cultural pentru care cosmopolitismul are doar valențe peiorative (miturile zonei, ale popoarelor-națiuni, sunt racordate la cele occidentale ale statelor-națiuni, în primul rând prin căutarea originii antice, în special de factură greco-romană și iudeo-creștină, intrând în concordanță cu valurile Renașterii, ale barocului contrareformist, ale Iluminismului, fără de care nu s-ar fi putut constitui formele republicane și democratice ale societății civile).334 Dar sub acestea (ori deasupra lor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și toponimia, Cheile Turzii păstrând încă urmele potcoavelor lui Ducipal).349 De asemenea, trebuie să aducem în discuție și personalitățile ridicate la rangul de imagini mitice, fie pe filieră istorico-politică (Che Guevarra, cu viața sa calchiată parcă după o tragedie antică, personajul real istoric dispărând în fața unui "Che popstar" de consum,350 generalul de Gaulle, creatorul propriei sale mitologii suprasaturate simbolic 351, familia Kennedy, cu același destin tragic 352, sau lady Diana, întrupare a "mitului sacrificial dublat de tragedia damnațiunii"353
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și chiar și acolo unde apare același motiv în etape istorice diferite, funcțiile sale sunt de asemenea diferite. Claude-Lèvi Strauss se exprima în acest sens: "în multe texte de ziar, ba chiar și în cele publicitare, apar reziduuri ale miturilor antice", miturile de azi fiind cele de ieri cu variante, "partituri".460 Dacă antropologul francez identifica două trăsături primordiale ale mitului, contradicția și repetiția, mulți fiind cei care susțin de asemenea că pentru a supraviețui mitul are nevoie de repetiție, dar
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
eroi pulp posedau capacități superioare, chiar dacă nu super-puteri (astfel, Fantoma era curajos și puternic precum Ahile, iar Mandrake era șiret, itinerant și fidel precum Ulise). Puterile supraumane ale celor mai mulți eroi îi apropie însă de creaturile supranaturale ale mitologiilor și religiilor antice. Unii sunt plasați la intersecția unor domenii separate, între regnuri, precum zeii teriomorfi (cu caracteristici animale), provenind mai ales din mitologia egipteană: Batman, Hawkman, Wasp, Spiderman, iar alții sunt personificări ale proprietăților elementelor, precum Aquaman, Iron Man, Plastic Man, Flash
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de semnificare, și valențele constructive în calitate de simbol pentru autoritatea pe care o reprezintă", după formula lui Dufays, care includ atributele vestimentare (el nu aparține vremii lui, într-o poziție similară cu a sfântului), toposul distrării (indiferența la detaliile cotidianului, clișeu antic, din descrierea lui Thales făcută de Socrate), toposul geniului (munca lui e solitară iar condiția sa e a artistului romantic), sau de gradul al doilea, definite ca "ceva ce se știe, dar prin care se exploatează valențele iconice, ironice ori
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
in Jungian Psychology, Inner City Books, Toronto, 1995. Huizinga, Johan, Homo ludens, trad. H. R. Radian, Humanitas, București, 2002. Husain, Shahrukh, Cartea miturilor și legendelor erotice, trad. Smaranda Nistor și Constantin Dumitru-Palcus, Paralela 45, Pitești, 2005. Ke, Yuan, Miturile Chinei Antice, trad. Toni Radian, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Kernbach, Victor, Biserica în involuție, Editura Politică, București, 1985. Kernbach, Victor, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Kernbach, Victor, Mit, mitogeneză, mitosferă, Casa Școalelor, București, 1995. Kernbach
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Editura Enciclopedică, București, 1999. Mahé, Nathalie, Mitul lui Bachus, trad. Mihai-Gruia Novac, Artemis, București, 2006. Maxwell, J., Magia, trad. Maria Ivănescu, Univers Enciclopedic, București, 1995. Morretta, Angelo, Daimon și supraom, trad. Bogdan Zotta, Editura Tehnică, București, 1994. Morretta, Angelo, Mituri antice și mitul progresului, trad. Viorica Alistar, Editura Tehnică, București, 1994. Nicoară, Simona; Nicoară, Toader, Mentalități colective și imaginar social, Presa Universitară Clujeană/Mesagerul, Cluj, 1996. Pastoureau, Michel, O istorie simbolică a Evului Mediu occidental, trad. Em. Galaicu-Păun, Cartier, Chișinău, 2004
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Anania, Univers Enciclopedic, București, 2003. Teampău, Gelu, "Mituri ale secolului XX/Myths of the XXth Century", în Orma. Revistă de studii etnologice și istorico-religioase, nr. 13/2010 (Tematizări moderne ale mitului), pp. 43-61. Vernant, Jean-Pierre, Mit și gândire în Grecia antică, trad. Mihai Gramatopol, Meridiane, București, 1995. Vernant, Jean-Pierre, Mit și religie în Grecia antică, trad. Zoe Petre și Andrei Niculescu, Meridiane, București, 1995. Vitsaxis, Vasilis, Mitul. Punct de referință al căutării existențiale, trad. Elena Lazăr, Omonia, București, 2007. Walter, Philippe
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
XXth Century", în Orma. Revistă de studii etnologice și istorico-religioase, nr. 13/2010 (Tematizări moderne ale mitului), pp. 43-61. Vernant, Jean-Pierre, Mit și gândire în Grecia antică, trad. Mihai Gramatopol, Meridiane, București, 1995. Vernant, Jean-Pierre, Mit și religie în Grecia antică, trad. Zoe Petre și Andrei Niculescu, Meridiane, București, 1995. Vitsaxis, Vasilis, Mitul. Punct de referință al căutării existențiale, trad. Elena Lazăr, Omonia, București, 2007. Walter, Philippe, Mitologie creștină. Sărbători, ritualuri și mituri din Evul Mediu, trad. Rodica Dumitrescu și Raluca
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și "Război și pace" într-un context rus de secol al XIX-lea și la fel, probabil, Guernica lui Picasso într-unul european de secol XX". 35 Idem, Nostalgia originilor, p. 118. 36 Jean-Pierre Vernant, Mit și gândire în Grecia antică, p. 23. Construcția mitică se întemeiază atât în planul ansamblului, cât și în detaliul segmentelor sale constituente, pe echilibrul și tensiunea unor noțiuni polarizate: "în perspectiva mitului, aceste noțiuni exprimă polaritatea forțelor sacrului, deopotrivă asociate și opuse." 37 Ibidem, p.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în perspectiva mitului, aceste noțiuni exprimă polaritatea forțelor sacrului, deopotrivă asociate și opuse." 37 Ibidem, p. 25. 38 Joseph Campbell, Myths to Live by, p. 58. 39 Jean-Pierre Vernant, op cit., p. 27. 40 Idem, Mit și religie în Grecia antică, p. 48. 41 Ibidem, pp. 51-58. Concluzia lui Vernant este că "mulți eroi nu au altă realitate decât îngusta ficțiune căreia li s-au dedicat și care-i definește în întregime." 42 Ibid., p. 57. 43 Ibid., p. 65. 44
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Istoricul propune o relectură a poveștilor medievale deoarece "folclorul și literatura medievală își au originea în același ansamblu cultural care nu este, de data aceasta, nici grec, nici roman, ci celtic. [...] Unele teme celtice și arthuriene își au obârșia în antice tradiții religioase druidice, care, într-o perioadă târzie, s-au cristalizat în jurul personajului probabil jumătate istoric, jumătate legendar al regelui Arthur. În perspectiva unei durate lungi, vechile povestiri epico-cosmogonice care, în cadrul religiei druidice, propuneau o explicație coerentă a lumii, au
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de orice încărcătură mitică, prin aceasta, remarcând Girard, conferind mitologiei un "drept de veto asupra revelației", atrăgând atenția că orice încercare încăpățânată de demitizare a creștinismului l-ar nimici. ibidem, pp. 10-11. 209 Jean-Pierre Vernant, Mit și gândire în Grecia antică, p. 22. 210 Idem, Mit și religie în Grecia antică, p. 27. 211 Ibidem, p. 31. 212 Ibid., p. 32. Un exemplu edificator este oferit în același loc: "când, în epoca elenistică, un autor precum Calimah reia o temă legendară
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
un "drept de veto asupra revelației", atrăgând atenția că orice încercare încăpățânată de demitizare a creștinismului l-ar nimici. ibidem, pp. 10-11. 209 Jean-Pierre Vernant, Mit și gândire în Grecia antică, p. 22. 210 Idem, Mit și religie în Grecia antică, p. 27. 211 Ibidem, p. 31. 212 Ibid., p. 32. Un exemplu edificator este oferit în același loc: "când, în epoca elenistică, un autor precum Calimah reia o temă legendară ca să prezinte o nouă versiune, el nu poate modifica după
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
vechi prin noi perspective, însă plasându-se pe sine în centru, traseu în care victoriile lui Luther și Melanchton au făcut posibile revelațiile non-teologice în filozofie, artă, politică." (Joseph Campbell, The Masks of God: Creative Mythology, p. 5.) Dacă textele antice greco-romane au oferit fundamentul pentru universitatea europeană modernă, distincția dintre adevărul religiei și lumile păgâne ale mitului a contribuit la fabricarea unui alt context, contrastant cu cel oficial, însă în Renaștere se schimbă macazul, tensiunea constantă între fascinația față de senzualitate
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
hegeliană e o epopee, la fel ca ale lui Marx, terminându-se cu organizarea statului prusac (ori societatea fără clase în cazul marelui bărbos), dar "tocmai istoria a demitizat sub ochii noștri aceste frumoase fantasme". 296 Yuan Ke, Miturile Chinei antice, p. 14. 297 Ibidem, p. 13. Ke preia această idee: "în decursul unei îndelungate perioade de timp oamenii primitivi nu au avut nici un fel de imagini coerente nici despre ei înșiși, nici despre natura înconjurătoare. Ulterior însă, au căpătat treptat
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
desăvârșirii acesteia din urmă." p. xiii. Este de notat și strategia discursivă prin care regimurile politice declarat atee urmăresc a diminua capitalul simbolic al creștinismului, cea mai puternică (dacă nu chiar unica) rezistență la ideologia oficială, asociindu-l fondului mitic antic dovedit "eronat" și negându-i, astfel, unicitatea, ori pliindu-l strict pe contextul clasial al Antichității. A se vedea, de exemplu, Paul Bălă și Octavian Chețan, Mitul creștin. 303 Daniel Dubuisson, op .cit., p. 258. 304 Ellwood consideră mitul sorelian ca
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]