8,235 matches
-
rămâne etern; cu alte cuvinte faptului că, la Iași ca și la Florența, fiecare cupolă, fiecare turn, fiecare zid, fiecare din formele proeminente, distinctive și caracteristic, luat în parte, ne apare ca un element necesar și fericit al peisagiului total. Asemănarea aceasta nu merge însă mai departe. Fericită, Florența are parte de o tinerețe eternă. La ceea ce ea ne oferă azi au lucrat, secoli după secoli, generații de-a rândul, cu credință, cu entuziasm, cu geniu. Florența e o operă terminată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fără care n-o poate face nici măcar cu decență. Iașul e un adolescent care și-a pierdut surâsul și cu el farmecul vârstei. E o floare lipsită de sevă care se ofilește înainte de a se fi realizat pe sine însăși. Asemănarea e astfel numai la suprafață, la ceea ce ochiul poate privi de la înălțime și din depărtare. Și încă, numai ochiul atent, plin de bunăvoință și de înțelegere... Nu oricare. Căci, precum așa de bine a spus-o Maurras, vorbind tocmai de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
peregrinările noastre, va trebui, ca și intrepidul gascon, să scuturăm de pe noi, de pe mâini, din păr, de pe haine, colbul miraculos căruia, în particular, lucrurile acestea își datoresc patina și deci poezia... Căci, între călătoria lui Cyrano și a noastră sunt asemănări impresionante și multe puncte comune. A călători în Lună sau în Marte, sau în Trecut, sau în Viitor, sau în Lumea Basmelor, e cam totuna. În toate, evadăm dintr-o lume cu voința de a intra în alta; părăsim viziuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
unghiuri, cu ajutorul a două oglinzi. Așa ne-a explicat la ora de desen doamna prof. Mariane Grozav. Desenele au ieșit bine, pentru expoziție a fost ales unul cu privirea spre stânga intitulat “Autoportret“. Eram mândru de el, mai ales că asemănarea era perfectă. Atunci nici nu bănuiam că viitorul va deschide și pentru mine, marea poartă spre calea artelor. Aș fi păstrat măcar o mică parte din desenele realizate de la începuturile chemării mele spre artă și mai ales că era și
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
prin urmare, poate intra pe mâna oricui. Asta nar fi o problemă, pentru că, dacă e de calitate, ea e maleabilă și poate vorbi pe limba fiecăruia. Fiind deschisă interpretărilor, îi poate spune oricui câte ceva, se poate întrupa după chipul și asemănarea cititorului. Problema apare când literatura este deturnată, când încetează să fie literatură și e folosită în alte scopuri decât ca purtătoare de informație artistică. Asta se întâmplă din prostie, din ticăloșie sau din combinația celor două. Unii nu înțeleg rostul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ne arată un fapt petrecut în România mileniului trei șii reproșăm că nu vrea să educe nația. Oamenii care gândesc astfel sunt majoritari în România, deci aceasta este, de fapt, țara lor. Iar programele televiziunilor sunt construite după chipul și asemănarea celor mulți. Să le felicităm, deci, că șiau adecvat mesajul la mediu. (2012) Campanie pentru omenie În discursurile pe care le ținem, „românul“ este tolerant, primitor și omenos. În realitate, trăim întro țară ca o junglă, cu indivizi care acționează
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
creat săi apere interesele stăpânului său, Dan Voiculescu. În practica clonării dinozaurilor se înregistrează, mai nou, un alt fenomen interesant: autoclonarea. Au apărut exemplare care nu mai sunt creația unui vechi tovarăș (care săși plămădesc un individ după chipul și asemănarea lui pentru al pune de pază la bunurile proprii și ași asigura totodată posteritatea), ci care au ajuns să se cloneze din proprie inițiativă. Ba mai mult, unii îi iau ca model nu pe dinozaurii propriuziși, ci clonele acestora. Este
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
nu se putea stăpâni. Luă parte în acea dimineață și la o procesiune care ieșea din mănăstire, însă nu-și putu stăpâni lacrimile 2 până la prânz; după-masă nu putu să vorbească celorlalți decât despre Sfânta Treime, făcând tot felul de asemănări și simțind o mare bucurie și consolare. În urma acestui fapt, i s-a întipărit pentru toată viața simțirea unei mari evlavii atunci când se ruga Sfintei Treimi 1. 29. Al doilea. Odată i se înfățișă minții, cu mare bucurie spirituală, felul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ÎNCEPUT ȘI AM HOTĂRÂT SĂ ÎNAINTEZ CU CONSTITUȚIILE. A TUTUROR SFINȚILOR 47. .l. d. Luni ș12 maiț - În timpul liturghiei, multe lacrimi; după liturghie, lacrimi. Toate acestea au fost ca în ziua de dinainte; o dată cu marea savoare a grăirii lăuntrice, o asemănare sau o amintire a grăirii sau a muzicii cerești, crescând evlavia și simțirea cu lacrimi, simțind ceea ce simțeam sau învățam dumnezeiește. A SFÂNTULUI SEBASTIAN 48. .a. l d. Marți ș13 maiț - Înainte și după liturghie, lacrimi; în timpul ei, belșug de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
dându-le să crească, în animale, dându-le să simtă, în oameni, dându-le pricepere, tot la fel în mine, dându-mi ființă, însuflețindu-mă, dându-mi simțire și pricepere, făcând din mine un templu, fiind creat după chipul și asemănarea Maiestății Sale dumnezeiești. Tot la fel, să reflectez în mine însumi, în felul arătat la primul punct sau în alt fel care mi s-ar părea mai bun. În același fel se va face la fiecare punct de mai jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de începuturile istoriei sfinte ale mântuirii noastre. Cu toate acestea Sfântă Liturghie și întreg cultul nu este o simplă continuare sau copiere a unor uzuri ritualice iudaice ori de altă proveniență cum pretind unii teologi protestanți deoarece între aceste mici asemănări ezistă deosebiri fundamentale. Trebuie avut în vedere faptul că cultul creștin a evoluat în contextul practicilor ritualice iudaice sau de altă natură. Influență și pătrunderea unor elemente precreștine nu a fost doar în cult ci și în viața religioasă în
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cu doctrina creștină. 2. Considerații generale privind cultul popoarelor antice, cultul iudeilor și cultul creștin. Căsătoria că fapt concret este exprimarea și materializarea iubirii dintre un bărbat și o femeie. Sub acest aspect ea este prezentă în toate religiile, cuprinzând asemănări și deosebiri de la o etnie la alta, de la o religie la alta, primind o atenție deosebită în toate civilizațiile și religiile lumii, deși nu toate au avut concepții întru-totul adevărate și corecte asupra acesteia. La majoritatea popoarelor antice, deși nu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
datorită faptului că Mântuitorul și Apostolii precum și primii creștini au fost cetățeni iudei, care nu au renunțat în totalitate la practicile cultice pe care le săvârșeau la Sinagoga. Ritualul israelit în numeroase elemente, de forma și chiar de conținut, conține asemănări cu alate coduri de legi cultice orientale însă se distinge de acestea în mod radical prin aceea că este un cod religios prin excelență. Cât privește formele exterioare ale cultului israelit el este oarecum asemănător cu cel al cultelor altor
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
acest lucru realizându-se prin cultul creștin. De aceea spre deosebire de alte popoare păgâne care-și întemeiază cultul lor pe revelația naturală, israeliții își întemeiază cultul pe Revelația supranaturala, astfel la păgâni izvorul revelației este omul iar la israeliți este Dumnezeu. Asemănările dintre cultele păgâne și cel iudaic pot fi explicate și printr-un lucru concret și anume că în religiile păgâne revelația divină s-a păstrat în proprorții extrem de scăzute pe când cultul israelit este expresia voii divine revelate lui Moise. Argumentul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
observăm că o înțelegere pătrunzătoare și pe o scară a valorilor mai înaltă, beneficiază instituția căsătoriei în perspectiva Vechiului Testament, deoarece ea primește caracterul de sacru încă de la început. În acest ritual al căsătoriei din cadrul religiei israelite se observă câteva asemănări de structură și chiar de continut cu ceremonialul cultului creștin. Mai întâi remarcam concepția biblică unanimă conform căreia alianța dintre Dumnezeu și poporul ales este privită ca o căsătorie sfântă, idee resemantizată în creștinism și redata în Epistola către Efeseni
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
le vorbește inițiatelor într-o limbă aparte. Vocile ajung până la mine molcome și catifelate, dar găsesc ușile auzului și ale intere sului închise, fiindcă eu nu sunt aici: sunt cu tine, lângă tine. De necrezut cum mă pot înșela, din cauza asemănării decorului. Închipuie-ți că mi s a părut, când am ridicat ochii, că sunt la Cr[ușeț], sub umbrar, și că poteca roz-aurie de lângă mine duce la curtea mare, înveșmântată în verde, de pe tărâmul copilăriei mele. Unde ai hotărât să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Dar e încă departe de a redeveni vechiul Luke. Nici azi nu s-a dus la muncă. A stat și s-a uitat la un medalion Bette Davis - trei filme vechi, alb-negru. Ce chestie - n-am remarcat niciodată până azi asemănarea dintre Bette Davis și Elinor. Adevărul e că Annabel a avut dreptate. Evident că a avut. Își cunoaște fiul vitreg mai bine decât dacă ar fi fost propriul ei copil. Și știe că Elinor e o parte vitală a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
În cadrul imagologiei, acesta este un mod uzual de definire a coordonatelor identitare. Când o colectivitate (confesională, etnică sau de altă natură) Încearcă să definească identitatea unei colectivități diferite, ea se raportează inevitabil la coordonatele propriei sale identități, punând În evidență asemănările și, mai ales, deosebirile. Reciproca este la fel de adevărată : avem nevoie de „ei” pentru a ne defini mai bine pe „noi”. Contemporan cu Moses Schwarzfeld, Moses Gaster a ridicat miza problemei, transferând-o din zona socio-culturală În cea socio- -politică. Nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nas jâdovesc” (dar În sudul Basarabiei i se spune „nas ca la armeni”) <endnote id="(200, p. 9)"/>. Excrescența cartilaginoasă care face ca ciocul porumbeilor să fie acvilin se numește În engleză jewing (din engl. jew = „evreu”). Poate tot din cauza asemănării nasului coroiat cu ciocul de corb, În limba română populară păsării corb-de- noapte (Nycticorax europaeus) i se spune „jidan” <endnote id="(39)"/>. În Lituania, cei cu nas acvilin și buze groase sunt porecliți „jidani” (Zydas) <endnote id="(296, p. 224
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Pământ la care să existe o atât de mare uniformitate a tră- săturilor ca la tătarii asiatici, cu excepția chinezilor, a negrilor și a evreilor” <endnote id="(387, p. 452)"/>. În fine, dintr-o perspectivă visceral iudeofobă, C.Z. Codreanu observa asemănarea la toate palierele a evreului est-european cu cel vest- european. Fiind prin 1922-1923 la Strasbourg (un „cuibar de infecție jidănească”), Codreanu a fost neplăcut surprins să Întâlnească tot „tipul cu nasul coroiat” al evreului, În locul unui iluzoriu evreu de „tip
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În măsura În care nu este nici capabilă și nici dispusă să genereze profit. Muncile câmpului reprezintă singura activitate «dreaptă» [...]” <endnote id="(652, p. 50)"/>. Constantin Rădulescu-Motru a subliniat faptul că „marea majori tate a populației satelor românești n-are Într-Însa nici o asemănare cu spiritul burghez”. Într-adevăr, țăranul român nu gândește agricultura În termeni capitaliști. Pentru el, roadele pământului sunt un dar „de la Cel-de-Sus” și cresc „după cum e vremea”. Așa cum țăranul român „așteaptă totul de la Cer”, orășeanul român „așteaptă totul de la Stat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scurtat de un picior” <endnote id="(70, p. 158)"/>. Interesant este faptul că În legendele populare românești lupul nu Îl hăituiește pe evreu, ci pe Diavol, mușcându-l de călcâi <endnote id="(259, p. 25)"/>. Nu ar fi aceasta singura asemănare Între portretul „evreului imaginar” și cel al Diavolului, nici singura legendă referitoare la deficiențele evreului la mers. De fapt, În această privință s-a dezvoltat o Întreagă mitologie. Mai ales În spațiul german a supraviețuit clișeul potrivit căruia evreii ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
476, p. 30)"/>. Pe la 1700, germanul Johann C. Wagenseil a susținut că țiganii ar fi un fel de evrei, după felul lor rătăcitor de viață. Ulterior, și Martin Block a vorbit de o „origine iudaică” a țiganilor, având În vedere „asemănarea În destinele seculare” ale celor două nații <endnote id="(122, pp. 303- 304)"/>. În 1941, Simion Mehedinți scria că „țiganii, ca și evreii”, sunt „o populație rătăcitoare”, „alcătuită din vagabonzi și refractari la măsuri igienice”, care „joacă rol de parazit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Române, București, 1994. 164. Moses Schwarzfeld, „Istoria evreilor din România”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, an III, București, 1889, pp. 97-153. 165. Tiberiu Morariu, Câteva contribuții la oieritul evreilor maramureșeni, Cluj, 1930. 166. Gh.F. Ciaușanu, Superstițiile poporului român, În asemănare cu ale altor popoare vechi și nouă, Editura Socec, București, 1914. 167. Ovidiu Papadima, Literatură populară română, Editura pentru Lite ratură, București, 1968. 168. Paul Henri Stahl, Histoire de la Décapitation, Presses Universitaires de France, Paris, 1986. 169. Emilia Comișel, Folclorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lucrarea Minero-Logia magni principatus Transilvaniae. Iată fragmentul respectiv : „Poporul fără excepție spune peste tot că neamul evreilor le-a pornit [= primele activități siderurgice din Transilvania], poate că acel sat al vostru acum numit Thalmis [= Tălmaciu], altădată s-a chemat Thalmud ; asemănarea de sunete și ceea ce se poate citi despre legăturile pe care le-a avut Decebal cu evreii și faptul că le-a acordat dreptul de a Întemeia o cetate În strâmtorile Valahiei transalpine confirmă În tot cazul părerea obștească” (333
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]