7,010 matches
-
În 1985 a absolvit Facultatea de Fizică a Universității din București. La sfîrșitul lui 1990 obține o bursă în Franța, iar în 1994 își susține teza de doctorat în fizică la Universitatea Paris XI (Orsay). A publicat articole de fizică atomică teoretică în "Physical Review, Physics Reports, Surface Science" ș.a. Este de asemenea redactor la Editura Humanitas, prozator și traducător al lui Eugene Ionescu. Debutează în februarie 1990 în "România literară". în perioada '90—'95 publică sporadic în "Contrapunct", "22", "România
Vlad Zografi () [Corola-website/Science/298327_a_299656]
-
elementelor și tabelului lui Mendeleev în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, s-a ajuns la începutul secolului al XX-lea la o imagine a atomilor cu un nucleu dens, punctiform și masiv în jurul căruia „oscilează” electronii. Nucleul atomic însă s-a dovedit mai apoi a fi și el divizibil și conținînd nucleoni (protoni și neutroni). La începutul anilor 1970 s-a demonstrat însă experimental că și nucleonii sunt de fapt compuși, iar componenții lor, botezați „quarcuri” (en: Quark
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
Universității din Kazan. În vremuri grele, Kapița a creat cea mai puternică instalație cu turbină din lume, folosită pentru obținerea în cantități mari a oxigenului lichid necesar în industrie. În 1945, în Uniunea Sovietică au început lucrările pentru crearea armelor atomice. Refuzul lui Kapița de a participa la crearea bombei atomice a dus la demisia și înlăturarea sa din cadrul cercetărilor științifice. Kapița a fost destituit din funcția de director al institutului și in decurs de 8 ani s-a aflat în
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
mai puternică instalație cu turbină din lume, folosită pentru obținerea în cantități mari a oxigenului lichid necesar în industrie. În 1945, în Uniunea Sovietică au început lucrările pentru crearea armelor atomice. Refuzul lui Kapița de a participa la crearea bombei atomice a dus la demisia și înlăturarea sa din cadrul cercetărilor științifice. Kapița a fost destituit din funcția de director al institutului și in decurs de 8 ani s-a aflat în arest la domiciliu. El a fost lipsit de posibilitatea de
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
servind timp de nouă luni înainte de a fi disponibilizat onorabil. În cursul scurtei sale cariere militare, s-a ridicat la gradul de caporal pe baza abilităților sale de dactilografiere și a evitat pe puțin participarea în 1946 la testele bombei atomice din Atolul Bikini. După obținerea doctoratului, a predat în cadrul Universității Boston, cu care a rămas asociat toată viața. Din 1958, s-a decis să se preocupe în principal de cariera sa literară, întrucât venitul provenit din scrierile sale îl depășea
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
o coloană verticală a tabelului. Există 18 grupe în tabelul periodic standard. Elementele unei grupe au proprietăți chimice și fizice asemănătoare, iar grupele de la extremitățile tabelului periodic chiar coincid cu anumite serii chimice, datorită faptului că ele au același orbital atomic. Heliul reprezintă un caz aparte: pe baza proprietăților chimice el este clasificat în grupa , deși are același orbital atomic cu . Numerotarea modernă recomandată de "International Union of Pure and Applied Chemistry" (IUPAC) se face cu cifre arabe (1 - 18), urmând
Grupă (tabelul periodic al elementelor) () [Corola-website/Science/297151_a_298480]
-
fizice asemănătoare, iar grupele de la extremitățile tabelului periodic chiar coincid cu anumite serii chimice, datorită faptului că ele au același orbital atomic. Heliul reprezintă un caz aparte: pe baza proprietăților chimice el este clasificat în grupa , deși are același orbital atomic cu . Numerotarea modernă recomandată de "International Union of Pure and Applied Chemistry" (IUPAC) se face cu cifre arabe (1 - 18), urmând ordinea coloanelor în tabelul periodic. Ea înlocuiește vechea numerotare IUPAC, utilizată în trecut mai ales în Europa, care se
Grupă (tabelul periodic al elementelor) () [Corola-website/Science/297151_a_298480]
-
la legături covalente polare. Valorile sub 0,4 se consideră în general a fi legături covalente nepolare. Electronegativitatea crește de jos în sus, în grupă, și de la stânga la dreapta, în perioadă, cum se vede mai jos. În paralel, raza atomică creste de la stânga la dreapta, în timp ce energia de ionizare scade. Tabelul periodic al electronegativității folosind scala Pauling "Vezi și:" Tabelul periodic al elementelor
Electronegativitate () [Corola-website/Science/297154_a_298483]
-
ul este elementul chimic în tabelul periodic al elementelor cu simbolul H și numărul atomic 1. Este un gaz ușor inflamabil, incolor, insipid, inodor, iar în natură se întâlnește mai ales sub formă de moleculă diatomică, H. Având masa atomică egală cu 1,00794 u.a.m. , hidrogenul este cel mai ușor element chimic. Etimologic, cuvântul
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
ul este elementul chimic în tabelul periodic al elementelor cu simbolul H și numărul atomic 1. Este un gaz ușor inflamabil, incolor, insipid, inodor, iar în natură se întâlnește mai ales sub formă de moleculă diatomică, H. Având masa atomică egală cu 1,00794 u.a.m. , hidrogenul este cel mai ușor element chimic. Etimologic, cuvântul hidrogen este o combinație a două cuvinte grecești, având semnificația de „a face apă”. ul elementar este principala componentă a Universului, având o pondere de
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
inflamabil” al lui Cavendish în combinație cu oxigenul formează picături de apă, conform lui Joseph Priestley. Lavoisier a numit gazul „hidrogen”, nomeclatura fiind de origine greacă ("ὕδωρ", "hydro" înseamnă apă, iar "γίγνομαι", "gignomai" înseamnă a naște, a crea). Datorită structurii atomice relativ simple, constituit dintr-un proton și un electron, atomul de hidrogen împreună cu spectrul luminii emise de el, au reprezentat un domeniu central al dezvoltării teoriei structurii atomice. În plus, simplitatea moleculei de H și a cationului H au condus
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
înseamnă apă, iar "γίγνομαι", "gignomai" înseamnă a naște, a crea). Datorită structurii atomice relativ simple, constituit dintr-un proton și un electron, atomul de hidrogen împreună cu spectrul luminii emise de el, au reprezentat un domeniu central al dezvoltării teoriei structurii atomice. În plus, simplitatea moleculei de H și a cationului H au condus la înțelegerea completă a naturii legăturii chimice ce a urmat imediat după dezvoltarea studiului atomului de hidrogen în mecanica cuantică (mijlocul anilor 1920). Maxwell a observat că la
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
Particulele încărcate cu sarcini electrice sunt puternic influențate de câmpurile magnetice și electrice. De exemplu, în vânturile solare particulele interacționează cu magnetosfera terestră, generând curenți Birkeland și produc fenomenul cunoscut sub denumirea de auroră boreală. Hidrogenul se găsește în stare atomică neutră în mediul interstelar, iar cea mai mare cantitate este întâlnită la sistemele Lyman-alpha. În condiții normale, hidrogenul există pe Pământ sub formă de moleculă diatomică, H, însă nu este foarte răspândit în atmosfera terestră (în concentrație medie de 1
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
ul este elementul chimic cu numărul atomic 47. Este un metal prețios, care a folosit în cursul istoriei la baterea monedelor și pentru crearea de bijuterii. În prezent, argintul are și o gamă largă de întrebuințări industriale. Primele mine de argint au aparut mai înainte de perioada 3000
Argint () [Corola-website/Science/297156_a_298485]
-
o paritate ce favoriza argintul față de aur și conform Legii lui Gresham banii de aur au dispărut din teritoriile ce impuneau un curs neconfrom cu paritatea reală. Argintul este un element chimic. În tabelul periodic are simbolul Ag și numărul atomic 47. Este un metal tranzițional, având configurația electronică a kriptonului, al patrulea gaz rar (1s, 2s 2p, 3s 3p, 4s 3d 4p) la care se adaugă un electron s pe stratul al cincilea (5s) și substratul 4d complet (4d). Este
Argint () [Corola-website/Science/297156_a_298485]
-
l (numit și aramă) este un element din tabelul periodic având simbolul Cu și numărul atomic 29. Acesta este un metal de culoare roșcată, foarte bun conducător de electricitate și căldură. l a fost folosit de oameni din cele mai vechi timpuri, arheologii descoperind obiecte din acest metal datând din 8700 î.Hr. A fost unul din
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
puterea sa de tracțiune situându-se la 210 MPa. Cuprul este singurul metal ce are culoarea arămie. Foarte interesante sunt proprietățile acestuia de a forma compuși de culoarea verde (carbonat, clorură, etc.), neagră (oxid) sau albastră (sulfat și hidroxid). Numărul atomic al cuprului este 29, iar simbolul chimic este Cu. Masa atomică relativă este 63,546. Valența cuprului este, în principal 1 sau 2 (cuprul formează o varietate rară de compuși și săruri cu starea de oxidare +1 și +2, care
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
singurul metal ce are culoarea arămie. Foarte interesante sunt proprietățile acestuia de a forma compuși de culoarea verde (carbonat, clorură, etc.), neagră (oxid) sau albastră (sulfat și hidroxid). Numărul atomic al cuprului este 29, iar simbolul chimic este Cu. Masa atomică relativă este 63,546. Valența cuprului este, în principal 1 sau 2 (cuprul formează o varietate rară de compuși și săruri cu starea de oxidare +1 și +2, care sunt de obicei numite săruri "cuproase" sau "cuprice"), deși, mai rar
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
se oprește din coroziune; un strat de cocleală verde (carbonat de cupru) pot fi observate pe construcțiile vechi din cupru, cum ar fi Statuia Libertății, cea mai mare statuie din cupru din lume. Majoritatea sărurilor de cupru sunt higroscopice. Raza atomică calculată are valoarea de 135 (145) picometri (pm), raza covalentă 138 picometri (pm), iar raza van der Waals. Cuprul prezintă conductivitate magnetică. Cuprul are 29 de izotopi; doi dintre aceștia, Cu și Cu sunt stabili, iar izotopul Cu reprezintă 69
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
l (sau Natriu) este un element din sistemul periodic având simbolul Na și numărul atomic 11. Este un metal alcalin, argintiu, cu o reactivitate ridicată. Din această cauză, sodiul nu există liber în natură, ci doar sub formă de combinații chimice deosebit de stabile. În stare liberă, reacționează violent cu apa și ia foc în aer
Sodiu () [Corola-website/Science/297157_a_298486]
-
ul este un element chimic cu simbolul O și numărul atomic 8. Face parte din grupa calcogenilor și este un element nemetalic foarte reactiv și un agent oxidant care formează foarte ușor compuși (în special oxizi) cu majoritatea elementelor. După masă, oxigenul este al treilea cel mai întâlnit element în univers
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
a oxigenului, ozonul (), absoarbe radiațiile UVB și, consecvent, stratul de ozon de la mare altitudine ajută la protejarea biosferei de radiațiile ultraviolete, dar e un poluant lângă suprafață unde este un produs secundar al smogului. La altitudini chiar mai mari, oxigenul atomic are o prezență ridicată și e o cauză pentru eroziunea rachetelor spațiale. Oxigenul e produs industrial prin distilația fracțională a aerului lichefiat, folosirea zeoliților cu adsorbția la presiune variabilă pentru a concentra oxigenul din aer, electroliza apei și alte metode
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
Chimiștii (în special Sir Humphry Davy în 1812) au determinat în cele din urmă că Lavoisier greșise în această privință (de fapt hidrogenul este cel care stă la baza formării acizilor), dar era deja prea târziu; denumirea fusese preluată. Ipoteza atomică originală a lui John Dalton afirma faptul că toate elementele chimice erau monoatomice și că atomii din compuși ar fi avut în mod normal cele mai simple rapoarte atomice. De exemplu, Dalton a crezut că formula chimică a apei era
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
formării acizilor), dar era deja prea târziu; denumirea fusese preluată. Ipoteza atomică originală a lui John Dalton afirma faptul că toate elementele chimice erau monoatomice și că atomii din compuși ar fi avut în mod normal cele mai simple rapoarte atomice. De exemplu, Dalton a crezut că formula chimică a apei era HO, prezentând masa atomică a oxigenului ca fiind de opt ori cea a hidrogenului, în contrast cu valoarea modernă de aproximativ 16. În 1805, Joseph Louis Gay-Lussac și Alexander von Humboldt
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
John Dalton afirma faptul că toate elementele chimice erau monoatomice și că atomii din compuși ar fi avut în mod normal cele mai simple rapoarte atomice. De exemplu, Dalton a crezut că formula chimică a apei era HO, prezentând masa atomică a oxigenului ca fiind de opt ori cea a hidrogenului, în contrast cu valoarea modernă de aproximativ 16. În 1805, Joseph Louis Gay-Lussac și Alexander von Humboldt au arătat că apa este formată din două volume de hidrogen și unul de oxigen
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]