8,498 matches
-
vol I, ed. cit., p. 285: "Reprezentările lui Moise cu coarne derivă din Vulgata care, asemnea lui Aquila, a înțeles ebr. qăran "a iradia, a străluci" în legătură cu rădăcina cuvântului qeren "corn"." Iată traducerea versetului 29, capitolul 34 din Exod, în Biblia Vulgata. Blaj, 1760-1761, cuvânt înainte de acad. Eugen Simion, Editura Academiei Române, București, 2005, vol. I, p. 197: Și, pogorându-să Moisi din muntele Sinai, ținea doao tablele mărturiii și nu știia că e cornută fața sa din înpreunarea vorbei Domnului." 346 Parick
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
28. 447 Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p. 304. 448 Idem, p. 500. 449 Mihai Coman, op. cit., p. 181. 450 Idem, p. 187. 451 Vasile Arvinte, Studiu lingvistic asupra cărții a treia (preoția) din Biblia de la București (1688), în comparație cu ms. 45 și cu manuscrisul 1389, în vol. Monumenta Lingue Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars III. Leviticus, volum întocmit de Vasile Arvinte, Ioan Caproșu, Elsa Lüder, Paul Miron, Eugen Munteanu, îngrijirea editorială a volumului de Vasile Arvinte
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Idem, p. 500. 449 Mihai Coman, op. cit., p. 181. 450 Idem, p. 187. 451 Vasile Arvinte, Studiu lingvistic asupra cărții a treia (preoția) din Biblia de la București (1688), în comparație cu ms. 45 și cu manuscrisul 1389, în vol. Monumenta Lingue Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars III. Leviticus, volum întocmit de Vasile Arvinte, Ioan Caproșu, Elsa Lüder, Paul Miron, Eugen Munteanu, îngrijirea editorială a volumului de Vasile Arvinte și Ioan Caproșu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1993, p. 18. 452 Monumenta Lingue Dacoromanorum
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
1688. Pars III. Leviticus, volum întocmit de Vasile Arvinte, Ioan Caproșu, Elsa Lüder, Paul Miron, Eugen Munteanu, îngrijirea editorială a volumului de Vasile Arvinte și Ioan Caproșu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1993, p. 18. 452 Monumenta Lingue Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars III. Leviticus, volum întocmit de Vasile Arvinte, Ioan Caproșu, Elsa Lüder, Paul Miron, Eugen Munteanu, îngrijirea editorială a volumului de Vasile Arvinte și Ioan Caproșu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1993, p. 97. 453 Leviticul, traducere din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Opere complete și Scoliile Sfântului Maxim Mărturisitorul, traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Stăniloae, ediție îngrijită de Constanța Costea, Editura Paideia, București, 1996, p. 38. 472 Sfântul Dionisie Aeropagitul, op. cit., p.59. 473 Sintagma apare o singură dată în Biblie, anume în Malachia, 3, 20: "Și pentru voi, care vă temeți de numele Meu, va răsări soarele dreptății și vindecare pe razele-i înaripate. Și veți ieși și veți zburda ca vițelușii cei abia sloboziți din legături." Cf. Malachia, traducere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care este o formă primă de alteritate. Din rândul "celorlalți", primii sunt evident zeii, ale căror mituri pun în scenă întâlnirea cu ființele umane. Lingviștii nu se întreabă ce limbă vorbesc, între ei sau cu oamenii, zeii Olimpului sau Dumnezeul Bibliei. Aceste divinități comunică totuși cu ființele umane în diferite chipuri. Zeus este un mare seducător, dar nu se știe ce limbă vorbește. Își semnalează prezența în spațiul realității sub forma unei ploi de aur, a unui taur sau a unei
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
neomenească, zeul Yog-Sothoth îl salvează. Zeii pot comunica cu oamenii prin tălmăcirea viselor. Direct, prin intermediul unui discurs clar și imperativ, sau indirect, prin figuri și povestiri ceea ce solicită intervenția unui mijlocitor, după cum se poate observa în interpretările lui Iosif din Biblie, sau în cazul lui Enkidu interpretând un vis de-al lui Ghilgameș. Ansambul mijloacelor de comunicare dintre oameni și zei constituie o bază pentru abordarea textelor care propun experiențe imaginare de întâlniri și de "alte" limbaje. 1.2. Propunerile de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
primele rezultate, consideră că este vorba despre "băieți lipsiți de-un anume lucru", cu dizgrațioase protuberanțe pectorale și fără penis. Critica masculinocentrismului se întâlnește și în Chronique du pays des mères / Cronică din tărâmul mamelor (Vonarburg, 1992). În acest roman, Biblia este rescrisă nu din punctul de vedere al unui El, ci al unei Elli, iar fetele de cel puțin șapte ani, așa-numitele "mosta" se întreabă dacă nu cumva băieții sunt doar niște "mosta ratate". Fascinația pentru diferențierea (sau non-diferențierea
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ale "chemării" disponibile pentru toți membrii ei. Teza eseului e că la originea vocațiilor profesionale, care presupun angajarea unei pasiuni singulare în exercitarea unei activități, stă un concept religios al chemării. Weber a arătat că în procesul de traducere a Bibliei în germană, Luther a deturnat noțiunea teologică a "apelului divin pentru mântuire", așteptarea Judecății de Apoi, făcând din el nucleul unei dedicații pentru muncă. În locul unei chemări care oferea retragerea monahală din lume ca ultimă soluție de împlinire a existenței
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca descoperiri majore ale civilizației locale, legate de originea sumerienilor, să dispară. Cartea lui I.C. Issartier demonstrează că distrugerea vestigiilor sumeriene, oricât a fost de sistematică și distrugătoare, planificată chiar, nu poate distruge în întregime și deliberat o istorie dinaintea Bibliei. Probe rămân și recentul studiu „Biblia. Istorie, cultură și civilizație" , publicat de Aurel Cordaș - Huși în prestigioasa revistă de provincie „Lohanul" nr.10/2009 (p.17-21) care apare într-un oraș de la marginea Europei. Studiul în cauză pleacă de la spusele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Huși în prestigioasa revistă de provincie „Lohanul" nr.10/2009 (p.17-21) care apare într-un oraș de la marginea Europei. Studiul în cauză pleacă de la spusele filosofice ale lui Petre Țuțea: „Eu sunt iudeocentric în cultura Europei, că dacă scoți Biblia din Europa, atunci Shachespeare devine un glumeț tragic. Fără Biblie, europenii, chiar și laureații Premiului Nobel, dormeau în crăci. Știința și filosofia greacă sunt foarte folositoare dar nu sunt mântuitoare. Prima carte mântuitoare și consolatoare pe continent - suverană - e Biblia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
p.17-21) care apare într-un oraș de la marginea Europei. Studiul în cauză pleacă de la spusele filosofice ale lui Petre Țuțea: „Eu sunt iudeocentric în cultura Europei, că dacă scoți Biblia din Europa, atunci Shachespeare devine un glumeț tragic. Fără Biblie, europenii, chiar și laureații Premiului Nobel, dormeau în crăci. Știința și filosofia greacă sunt foarte folositoare dar nu sunt mântuitoare. Prima carte mântuitoare și consolatoare pe continent - suverană - e Biblia." Deci, atenție, americani, care v-am așteptat zeci și zeci
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scandal, deoarece nega divinitatea lui Iisus. Această carte i-a impulsionat pe catolici să îmbunătățească studiile biblice; dominicanul P. Lagrange a fost unul dintre pionieri, pentru că a înființat Școala practică de studii biblice la Ierusalim (1890) și a încurajat studiul Bibliei în lumea catolică. Ca parte a reformei ecleziastice și a activității intelectualilor catolici în sfera universitară, a fost creată la Bruxelles Société scientifique, cu o publicație oficială care avea să capete un mare prestigiu 135 La Revue des questions scientifiques
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
donațiile pentru sprijinirea revistei și a "Societății Presa Bună" au constituit o sursă importantă de susținere a activității acestora. În Lumina creștinului au apărut și numeroase articole care aveau ca scop lămurirea unor teme teologice și explicarea unor informații din Biblie. Miza acestei publicații a fost cam aceeași cu cea a preotului de la amvon, adică: "să-i instruiască pe credincioși, să-i facă să înțeleagă cine este Dumnezeu, ce reprezintă Biserica, ce e bine și ce e rău în lume"586
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din urmă să respecte legile lui Dumnezeu, a trăirii conform acestor legi. Această înțelepciune spunea autorul putea fi găsită în Evanghelia predicată de Sfânta Biserică: "Părinților, creșteți-vă copiii în credința și în învățătura Domnului". Argumentele prezentate constituiau pasaje din Biblie, explicate apoi de către autor: "Căutați mai întâi de toate Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, căci la ce i-ar folosi omului de ar câștiga el lumea întreagă iar apoi să-și piardă sufletul?". Explicația la întrebarea adresată a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
oferi răspunsul, autorul a expus punctele de vedere existente privitoare la această problemă: "Liberii cugetători de astăzi o tăgăduiesc, căci ei nu admit decât ceea ce văd și ceea ce pipăie"728; ulterior, el a demonstrat existența lor prin argumente oferite de Biblie (Îngerii și Avraam, Îngerul și Iacov 729). Acest articol, scris de preotul Cipolloni, era o traducere din Causeries din Dimanche 730. S-a dezbătut, pe parcursul a mai multe numere din revista Curierul, existența îngerilor în Vechiul Testament;s-au prezentat numeroase
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
îngerilor în Vechiul Testament;s-au prezentat numeroase materiale de teologie: fie traduceri, fie interpretări și lămuriri ale preoților care au scris în paginile sale, menite să ofere explicațiile date de Biserică unor probleme de teologie și a unor evenimente din Biblie, într-un limbaj teologic coerent. Majoritatea materialelor publicate s-au încadrat așadar temelor de teologie și ale explicării informațiilor din Biblie. În Curierul parohiei catolice din Galați, într-un articol intitulat " Educațiunea și școala"731 scris de părintele Ulderic Cipolloni
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în paginile sale, menite să ofere explicațiile date de Biserică unor probleme de teologie și a unor evenimente din Biblie, într-un limbaj teologic coerent. Majoritatea materialelor publicate s-au încadrat așadar temelor de teologie și ale explicării informațiilor din Biblie. În Curierul parohiei catolice din Galați, într-un articol intitulat " Educațiunea și școala"731 scris de părintele Ulderic Cipolloni, a fost tratat raportul dintre Biserică și școală, precum și necesitatea și rolul acestei instituții în educarea populației. Autorul articolelor atenționa cititorii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
limbajul în care ele au fost scrise. Acest fapt s-a explicat prin educația publicului căruia s-au adresat și a acelora care au scris aceste materiale. Au existat și elemente comune tuturor publicațiilor catolice; odată cu explicarea Evangheliilor și a Bibliei, s-a expus punctul de vedere al Bisericii Catolice. Toate publicațiile catolice au fost supuse unei cenzuri bisericești realizate de episcopi și de conducătorii ordinelor misionare (în cazul revistelor ce aparțineau acestor ordine). Articolele publicate au fost utile clericilor, dar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
materialelor publicate între anii 1922 și 1925 în revista amintită s-a concretizat printr-o carte apărută la Blaj, în 1931741. Ferenț a fost și un bun cunoscător al Sfintei Scripturi și a conceput în manuscris o traducere românească a Bibliei, pe care însă nu a putut să o publice: Era un preot foarte învățat, căruia îi plăcea să meargă până la fundul chestiunilor studiate. Poate tocmai de aceea n-a publicat unele din studiile sale, fiindcă niciodată nu era mulțumit cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Aceasta a fost considerată una dintre primele atenționări adresate de ierarhia ecleziastică unei publicații periodice (Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 129). 111 Papa Pius IX, Nostis et nobiscum, 8.XII.1849. 112 Papa a condamnat traducerile echivoce ale Bibliilor care ajungeau în mâinile credincioșilor, astfel că le-a propus episcopilor: Pentru a pune capăt pângăririi cărților ar fi bine, onorabili frați, ca fiecare dintre intelectualii cu credință curată pe care îi cunoașteți să publice alte cărți, pentru întărirea credinței
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fără voia mea și îmi făceau călătoria neplăcută [...] Mă gândii să-mi amăgesc visărilor ocupându-mă de un subiect anume". Tema e dată de o lectură care se nimerește să fie foarte potrivită 319. "Lectura mea obișnuită de seara era Biblia și am citit-o în întregime în felul acesta cel puțin de cinci sau șase ori. În seara aceea cum mă prindea somnul, am prelungit lectura până tărziu și am citit toată cartea ce se încheie cu Levitul din Efraim
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
scrierile vremii sub diverse denumiri; astfel, în inscripțiile egiptene și asiro-babiloniene această zonă apare sub nume care amintesc de popoarele ce populau această regiune.297 Sumerienii denumeau Israelul și Siria "Kur-Martu-Ki" adică Țară Soarelui Apune, iar Canaan (menționat și în Biblie) derivă din egipteanul Kainaki, consemnat în inscripțiile egiptene.298 În basoreliefurile egiptene, Gază apare sub numele de "orașul Canaanului", fiind menționată de asemenea în tăblițele el-Amarna drept un centru administrativ egiptean, iar în Noul Testament orașul este numit pustia Gază (Fapte
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
nd. 296 Pentru mai multe detalii legate de istoria poporului evreu a se vedea Dragoș Ilinca, op. cît., pp. 7-87. 297 De exemplu: izvoarele egiptene amintesc Palestina cu numele de Haru, preluat după numele populației horite (locuitori amintiți și în Biblie). 298 Dragoș Ilinca, op. cît., pp. 10-11. 299 Mihai Valentin Vladimirescu, Călătorie în Ținutul Gâzei de altădată, 2009, www.orthograffi ti.ro/170/calatorie-in-tinutul-gazei-de-altadata/. Accesat: 23 aprilie 2010. 300 Ibidem. 301 Sub Seleuc I (care anexase Palestina) evreii se vor
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
fabuloase erau confirmate în existența lor de rațiuni simbolice: cameleonul există din rațiunea simbolică de a oferi o imagine în regnul animal a celor care își schimbă opțiunile și convingerile în funcție de context; alți monștri există pentru că au fost menționați în Biblie etc. Până la epoca modernă cunoașterea științifică este o chestiune de hermeneutică, de interpretare a semnificațiilor și de deducție simbolică. Ceea ce modernitatea, după Kant, numește cunoaștere, doar cizelează această ordine primă, o face mai adecvată, mai analitică și mai pertinentă. Nu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]