10,800 matches
-
Ilie, cerea menținerea a șapte mănăstiri și anume: Putna, Sucevița, Dragomirna, Solca, Humor, Voroneț și Moldovița, cu un număr de 156 de călugări, în timp ce generalul Enzenberg insista în propunerea sa de a menține doar trei mănăstiri cu câte 25 de călugări 100. Ca atare, s-a cerut să fie ascultată și părerea egumenilor mănăstirilor din Bucovina. La 8 martie 1784, egumenii Putnei, Suceviței, Voronețului, Dragomirnei și Solcăi înaintau Administrației militare a Bucovinei un protest în care arătau că nu sunt de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
știrea cinstitei administrații"101. Ca urmare, cereau permisiunea de a emigra împreună cu toți călugării, cu obiectele prețioase și veșmintele bisericești, împreună cu tot avutul lor mobil, fixând ca dată a emigrării ziua de 10 mai calendar vechi 102. Această opoziție a călugărilor față de măsurile de deposedare a mănăstirilor de bunurile lor și de reducere a numărului de mănăstiri era sprijinită, după cum raporta Administrația Bucovinei, de mitropolitul din Iași103. Protestele călugărilor au rămas zadarnice și douăzeci de mănăstiri și schituri din douăzeci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a emigrării ziua de 10 mai calendar vechi 102. Această opoziție a călugărilor față de măsurile de deposedare a mănăstirilor de bunurile lor și de reducere a numărului de mănăstiri era sprijinită, după cum raporta Administrația Bucovinei, de mitropolitul din Iași103. Protestele călugărilor au rămas zadarnice și douăzeci de mănăstiri și schituri din douăzeci și trei existente au fost desființate, pe motiv că nu au depus o activitate profitabilă societății, neîntreținând nici școli și nici spitale. Din numeroasele moșii mănăstirești și episcopale ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
episcopului Bucovinei că administrarea acestuia urma a fi făcută sub conducerea episcopului și a Consistoriului, dar că, pentru sporirea veniturilor bunurilor ecleziastice, vor fi folosiți economi laici, astfel încât clerul să se poată dedica numai sarcinilor sale religioase 106. Egumenilor și călugărilor din mănăstirile ce au fost desființate li s-a dat voie să plece individual din Bucovina în Moldova, însă fără a lua cu ei ceva din averea mănăstirilor 107. Totodată, se stabilea că în sarcina Consistoriului și a Administrației militare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de parohii. Acestea erau conduse de protopopi, ce erau numiți de episcop, din rândul parohilor din protopopiat. Egumenii celor trei mănăstiri rămase în ființă erau aleși de soborul monahal și confirmați de episcop, cu asentimentul guvernatorului. Întreținerea mănăstirilor și a călugărilor urma a fi făcută din veniturile fondului. Numărul parohiilor a fost redus de la 239 la 186. În privința parohiilor se specifica că numărul lor putea crește în funcție de creșterea populației. Tot în funcție de populație era stabilit și numărul de preoți ce deserveau o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pe măsura stării și demnității lor, de o anumită cantitate din impunerea pe animale. Astfel, episcopul trebuia să achite impunerile pentru tot ce depășea o mie, boierul pentru tot ce trecea de 800 sau mai puțin, în funcție de demnitatea sa, în timp ce călugării erau obligați să achite, fără milă, impunerea pentru animalele lor, ce nu aparțineau comunității. Apoi le-au fost încuviințați boierilor, episcopilor și stareților mănăstirilor un anumit număr de oameni pentru slujire, care erau complet eliberați de aceste contribuții; și deoarece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
îndrăznind să prezint, cu supunerea cuvenită, abuzurile și modestele mele propuneri de îndreptare. Abuzurile mănăstirilor. Adevărata situație a stării preoțești constă în practicarea religiei grecești după normele Sf<ântului> Vasile, numai că specificul sistemului politic oriental i-a făcut pe călugări să uite aproape în întregime ordinea, regulile și prescripțiile Sf<ântului> Vasile. Toate aceste mănăstiri depind de autoritatea mai sus-amintitului arhiepiscop de Iași, iar stareții lor, deși par să fie aleși de către călugări și confirmați de zisul arhiepiscop, voi dovedi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sistemului politic oriental i-a făcut pe călugări să uite aproape în întregime ordinea, regulile și prescripțiile Sf<ântului> Vasile. Toate aceste mănăstiri depind de autoritatea mai sus-amintitului arhiepiscop de Iași, iar stareții lor, deși par să fie aleși de către călugări și confirmați de zisul arhiepiscop, voi dovedi că opusul este adevărat. Dreptul de a-l alege pe stareț a fost mereu rezervat bunului plac al arhiepiscopului, deși acesta trebuie să se înțeleagă întotdeauna la această alegere cu principele, puterea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cât timp vor rămâne în funcție, caută atunci să folosească timpul cât ocupă această demnitate înaltă pentru a se îmbogăți, cu scopul ca, atunci când va fi ales stareț altcineva, să fie în stare să trăiască cu atât mai comod ca călugări. Pentru a reuși să-și mențină demnitatea pentru câtva timp, ei trebuie să facă uz de politețe, pentru a câștiga de partea lor pe trei, patru dintre confrații lor, căci altfel se tem că, călugării vor înainta arhiepiscopilor nou numiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cu atât mai comod ca călugări. Pentru a reuși să-și mențină demnitatea pentru câtva timp, ei trebuie să facă uz de politețe, pentru a câștiga de partea lor pe trei, patru dintre confrații lor, căci altfel se tem că, călugării vor înainta arhiepiscopilor nou numiți plângeri în care vor descrie pe starețul lor ca pe un rău administrator al veniturilor mănăstirii lor, obținând astfel destituirea lui sau pricinuindu-i noi cheltuieli. Însă modul de care se folosesc stareții să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
printr-o comportare fără cusur, prin absența oricărui interes personal și prin acțiuni excelente și care și-a dorit din suflet de la supremul Creator, ca Majestatea Voastră să ia măsuri de îndreptare împotriva poporului necivilizat, superstițios, superficial și încăpățânat al călugărilor, îndrăznesc să înaintez preasupus spre binevoitoarea aplicare treptată a unor modeste mijloace de însănătoșire. Mijloace de însănătoșire și de unde acestea se înlătură fără reducerea vistieriei. Pentru ca veniturile blocate ale mănăstirilor, care se risipesc în modul arătat mai sus sau se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
controlorului, vor fi înaintate socotelile documentate către consistoriul mai sus-pomenit. D. Totuși ar fi mai favorabil pentru Preaînalta vistierie și chiar pentru stat, dacă li s-ar lua acestor stareți puterea asupra celor lumești, așa cum în Rusia, la aceeași religie, călugărilor le este interzisă în mod solemn orice putere în treburile seculare, atribuindu-li-se o mică retribuție pentru hrană și ar fi să li se lase decizia numai în materie clericală, după felul institutului Sf<ântului> Vasile. Deoarece însă religia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dăunătoare, iar în cazul acestor schimbări rapide prostimea ar putea ușor fi convertită la superstiția că, prin aplicarea acestor ordonanțe dintre cele mai binefăcătoare, s-ar urmări o prefacere a religiei și ar apărea prin urmare primejdia unei emigrări a călugărilor și, mai mult, chiar și a laicilor, mai întâi, în mod treptat ar trebui să se facă un uz folositor despre aceasta. E. Cheltuiala necesară consistoriului sus-amintit pentru salarizare ar putea fi acoperită fără îndoială din veniturile mănăstirilor, ce ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
posedă moșii și în Moldova și compatrioții mei ar întâmpina cu bucurie însuflețită această măsură, atât de convenabilă pentru stat, cu cât, în acest fel, s-ar folosi avantajos cea mai mare parte a moșiilor dăruite de ei înșiși acelor călugări. G. Celălalt avantaj al acestei măsuri salutare ar fi că s-ar restabili disciplina și ordinea clericilor în conformitate cu legile și obiceiurile ordinului lor, că biserica ar fi trecută în granițele religiei ei, după adevăratele principii ale creștinătății și că, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
interior între reciprocitate și ierarhie. Dintre aceste bipartiții în serie, cea dintre albi și indieni reține în special atenția. Dacă vom consulta primul mit brazilian care a fost cunoscut în Europa - marele mit despre origini al indienilor tupinamba, cules de călugărul cordelier francez André Thevet pe la 1550-1555 și publicat în 1575 în Cosmografia universală a acestuia -, vom vedea că în vremurile de început ale lumii demiurgul trăia printre creaturile sale și le copleșea cu binefaceri. Însă creaturile s-au arătat nerecunoscătoare
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
45. Guy Scarpetta - Elogiu cosmopolitismului 46. Dan Pavel - Cine, ce și de ce ? 47. Vladimir Jankélévitch - Iertarea 48. Andrei Cornea - Penumbra 49. Iosif Sava - Muzica și spectacolul lumii. 10 Serate TV 50. Pierre Hadot - Plotin sau simplitatea privirii 51. Cristian Bădiliță - Călugărul și moartea 52. * * * - Convorbiri cu Schopenhauer 53. Dan Pavel - Leviathanul bizantin 54. Sorin Antohi - Civitas imaginalis 55. Basarab Nicolescu - Transdisciplinaritatea. Manifest 56. Emanuel Swedenborg - Despre înțelepciunea iubirii conjugale 57. Jacques Derrida - Despre ospitalitate 58. Paul Barbăneagră - Arhitectură și geografie sacră
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Giordano Bruno, și iarăși mă opresc, din același invocat motiv. Dar “Între”, a deturnat grija Bizanțului de la frontiere la interminabilele concilii care trebuiau să hotărască câte cuie - 3 ori 4 - au fost Înfipte În vestita cruce... când 40.000 de călugări disputau astfel de subiecte În spatele zidurilor lungi dar vechi ale Constantinopolului pe care 5.000 de lefegii le apărau În fața a 250.000 de turci... Și Îmi exprim gândul că ceva de același fel ne deturnează atenția de la adevăratele probleme
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ce se folosește ca hrană nu trebuie să fie antitetic. Cât Îi privește pe ceilalți, ei au pătimit În acele vremuri tulburate când de ciumă, când de cruciadă, când de ceartă dogmatică - și spun unii că 40 de mii de călugări disputau interminabil numărul cuielor cu care a fost răstignit tizul meu divin, În Constantinopolul apărat de doar 5 mii de lefegii În fața celor 250 de mii ai lui Mahomed, care le-au răsplătit apoi „colaboraționismul“ cu ceea ce numim sodomie -, ceilalți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dezghețare, așa cum face orice legumă; de unde și vorba cu ceapa degerată care nu mai face un ban... Și ați văzut carne dezghețată care să se chifligească? Argumente mai am, dar vreau să mă Întorc la post. S’au găsit și călugări mai inventivi; Apusul profita de credința medievală În „generația spontanee“, tot de la Aristotel citire: cică, din ghinda căzută În apă din stejarii de pe mal, apar rațe și gâște. Plante deci, și să tot postești... Ca și cu ciupercile, În care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai multe din istoria acestui sat. Pentru început, am aflat că denumirea satului provine din slavonescul „pobrata”, cuvânt care semnifică „frăție”. În aceste locuri, cândva împădurite, între văile a două pâraie, Șomuzul și Probota, a fost ridicată o mănăstire de călugări, frați creștini. Treptat, în jurul bisericii din lemn s-au construit case țărănești, astfel luând ființă satul. Deși mic între satele bucovinene, Probota ocupă un loc important în comuna Dolhasca, județul Suceava, prin suprafața mare de teren (90 ha) - care-l
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
fi desființată iobăgia. Întreaga pleiadă de preoți cu numele de familie Banciu, pe carei regăsim în istoria bisericească a satului Streza au fost la origine țărani iobagi care au avut norocul să descopere buchea de ceaslov, mai întâi de la oarece călugări din multele mânăstiri din zonă, mai apoi urmând cursuri, destul de elementare e drept, la care deprindeau tipicul coordonării slujbei religioase, au fost apoi, odată cu mersul vremii, obligați de mai marii bisericii să știe să citească, dacă țin să se dedice
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
terestru cu prăpăstiile adânci și cu stâncile înalte, că te cuprindea teama admirându-le. Cât de mici suntem în fața naturii!exclamă fiică- mea. ─ Și cât de neputincioși! Dar omul nu și-a neglijat inventivitatea, uite, ce grădină frumoasă au realizat călugării pe acest colțișor de stâncă. Chiar la intrarea în mănăstire, pe un spațiu foarte îngust, între zidul mănăstirii și prăpastia adâncă era o grădină de toată frumusețea. Nu era mare că nu permitea spațiul, dar era minunată. Am zăbovit pe
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
mai adăuga, o convingeam pe fiică-mea. După o pauză scurtă ne-am urcat în autocar ca să mergem la mănăstirea Megalu Meteoru-Marele Meteor, numită și Metamorfosis-Schimbarea la față. Această mănăstire este cea mai mare dintre toate. Siguranța ce-o aveau călugării așezați pe aceste culmi abrupte și stâncoase a făcut imposibilă invazia cotropitorilor, a hoților și răuvoitorilor. În felul acesta s-a putut crea în timp o mare și bine organizată așezare mănăstirească. Mănăstirile de aici s-au dezvoltat prin donațiile
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
mic tunel care traversa muntele, după care am urcat până la intrarea în mănăstire. Dacă erau scările de frânghie, cele dinainte, ai fi avut curajul să urci pe ele? Nu, sub nicio formă! Tu ai fi urcat? Nici poveste. Dar bieții călugări care trebuiau, poate zilnic, să urce și să coboare, cum s-or fi simțind? Am auzit că pe cei care nu aveau curajul să urce pe scările de funie, îi trăgea în sus cu plasa. Cel care se afla în
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
care se afla în plasă trăia emoții cumplite când plasa se învârtea de jur-împrejur în aer, în timp de funia trasă de troliu scârția amenințând din clipă în clipă să-l trimită în abis. Îmi închipui prin ce treceau bieții călugări. ─ Simțeau acea transpirație rece dinaintea morții. Am văzut parcă agățate pe stâncă asemenea plase. Nu se mai folosesc decât pentru transportul proviziilor și a altor lucruri care sunt necesare pentru mănăstire. La intrarea în mănăstire ne-am îndreptat spre grota
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]