7,041 matches
-
că „Aceasta-i întrebarea” și „Rock'n Roll”, completate de hituri AC/DC, trupa foarte populară în epoca. Adrian Ilie, care între timp își depusese actele solicitând emigrarea în Statele Unite, susține că trupa a fost apoi șantajata să intre în Cenaclul lui Adrian Păunescu. În Cenaclu, formația Voltaj câștiga în profesionalism prin venirea chitaristului Gabriel Nacu, fost component al trupelor Harap-Alb și Roșu și Negru. Dan Cimpoieru pleacă, fiind înlocuit cu Horațiu Râd, însă nici componentă Horațiu Râd — baș, Nikki Dinescu
Voltaj () [Corola-website/Science/303874_a_305203]
-
Rock'n Roll”, completate de hituri AC/DC, trupa foarte populară în epoca. Adrian Ilie, care între timp își depusese actele solicitând emigrarea în Statele Unite, susține că trupa a fost apoi șantajata să intre în Cenaclul lui Adrian Păunescu. În Cenaclu, formația Voltaj câștiga în profesionalism prin venirea chitaristului Gabriel Nacu, fost component al trupelor Harap-Alb și Roșu și Negru. Dan Cimpoieru pleacă, fiind înlocuit cu Horațiu Râd, însă nici componentă Horațiu Râd — baș, Nikki Dinescu — tobe, Gabi Nacu — chitară, Criști
Voltaj () [Corola-website/Science/303874_a_305203]
-
Ilie — chitară, nu rezistă. În ultimul concert avut la Arenele Române, Minculescu pleacă din nou la formația IRIS. În locul lui Criști Minculescu a fost adusă că solist vocal Sanda „Zizi” Lăcătușu, cu care trupa a continuat să cânte în turneele Cenaclului Flacăra. Între timp, Horațiu Râd este înlocuit la baș de Doru Borobeică. La terminarea turneului însă, Gabriel Nacu, Doru Borobeică și Sanda Lăcătușu nu au mai continuat cu Voltaj. Adrian Ilie crede că: „S-ar putea să fi fost obosiți
Voltaj () [Corola-website/Science/303874_a_305203]
-
1959 Horia Bernea a urmat cursurile Facultății de Matematică și Fizică a Universității București, între anii 1959 și 1965 - Școala Tehnică de Arhitectură și între anii 1962-1965 Institutul Pedagogic (secția Desen). A debutat public ca pictor în anul 1965 la Cenaclul Tineretului al Uniunii Artiștilor Plastici. A fost membru al grupului de la Poiana Mărului, membru al grupului "Prolog", a lucrat în taberele de creație de la Văratec și Tescani, apoi la Paris și în sudul Franței, în Provence. A avut numeroase expoziții
Horia Bernea () [Corola-website/Science/304207_a_305536]
-
anul 1984 albumul « Holograf 1 ». Pe vremea aceea în componența Holograf erau Gabriel Cotabiță - voce, Mihai Pocorschi - chitară/voce, Sorin Ciobanu - chitară, Antonio Furtună - clape, Nichi Temistocle - chitară bass, Edi Petroșel - percuție. Prezența trupei în același an pe scena de la Cenaclu Flacăra reprezintă rampa de lansare pentru băieți. Despărțirea de Holograf se face din cauza vizei care îi este refuzată de două ori lui Gabriel Cotabiță pentru o serie de turnee în străinătate motiv pentru care decide să părăsească trupa. Este momentul
Gabriel Cotabiță () [Corola-website/Science/303889_a_305218]
-
Tulcea. - Obține premiul I pe țară la expoziția de grafică organizată la București de Casa Centrală a Creației Populare, cu o lucrare cu subiectul “la treieriș”,executată în tuș. - Expoziția artiștilor plastici dobrogeni - Constanța. 1959 - Expoziția de artă plastică a Cenaclului U.A.P. Brăila -Galați, organizată la Galați. - Participă la expozițiile de artă plastică dedicate zilelor de 23 August si 30 Decembrie organizate de Filiala U.A.P. Constanța. - Expoziția artiștilor tulceni - Tulcea. 1960 - Expoziția interregională de artă plastică organizată la Galați
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
A.P. Brăila -Galați, organizată la Galați. - Participă la expozițiile de artă plastică dedicate zilelor de 23 August si 30 Decembrie organizate de Filiala U.A.P. Constanța. - Expoziția artiștilor tulceni - Tulcea. 1960 - Expoziția interregională de artă plastică organizată la Galați. - Expoziția Cenaclului U.A.P. - Galați. - Expoziție de grup a artiștilor plastici tulceni - Tulcea. 1960-1962 - Pictează în ulei la secția de Științe ale Naturii a Muzeului “Delta Dunării” Tulcea, cinci diorame cu aspecte din Deltă. - Expoziția Filialei U.A.P. Constanța. 1961 - Expoziția interregioală
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
Tulcea. - Deschide cea de a patra expoziție personală la sala Amfora - București. - Expoziția interregională de artă plastică - Constanța. - Expoziția republicană de artă plastică dedicată semicentenarului P.C.R.- București. - Expoziția anuală de grafică - București. - Expoziția colectivă de artă plastică - Constanța. - Se inființează Cenaclul U.A.P. - Tulcea și este numit secretarul acestuia. 1972 - Prima expoziție județeană a Cenaclului U.A.P. Tulcea. - Inițiază și participă la expoziția “17 artiști tulceni” organizată cu ocazia inaugurării Galeriei de artă “Dacia” - Tulcea. - Expoziția de artă plastică românească organizată
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
de artă plastică - Constanța. - Expoziția republicană de artă plastică dedicată semicentenarului P.C.R.- București. - Expoziția anuală de grafică - București. - Expoziția colectivă de artă plastică - Constanța. - Se inființează Cenaclul U.A.P. - Tulcea și este numit secretarul acestuia. 1972 - Prima expoziție județeană a Cenaclului U.A.P. Tulcea. - Inițiază și participă la expoziția “17 artiști tulceni” organizată cu ocazia inaugurării Galeriei de artă “Dacia” - Tulcea. - Expoziția de artă plastică românească organizată în cadrul Târgului internațional de la Munchen - R. F. Germania. - Expoziția interjudețeana de artă plastică - Constanța
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
Ungară și R. S. Cehoslovacă. 1973 1974 1975 1976 - Expoziția anuală de grafică - București. - Expoziția “Omagiu patriei socialiste” - București. - Deschide cea de a opta expoziție personală la sala “Dacia” - Tulcea. - Expoziția colectivă de acuarele “Peisajul patriei” - București. - Expoziția județeană a Cenaclului U.A.P. - Tulcea. 1977 - Expoziția republicană de artă plastică organizată în cadrul Festivalului național “Cântarea României” - Cluj-Napoca. 1978 - Salonul național de grafică - București. - Expoziția județeană de artă plastică - Tulcea. 1979 - Expoziția republicană de artă plastică organizată în cadrul Festivalului național “Cântarea României
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
Expoziția de acuarelă, împreună cu Ștefan Găvenea (gravură) în sălile Muzelui județean Vaslui. - Deschide cea de a zecea expoziție personală cu 45 de acuarele la sala “Căminul artei” - București. - Expoziția județeană de artă plastică - Tulcea. - Expoziția de artă plastică organizată de Cenaclul U.A.P. Tulcea la Constanța si Brăila. - Expoziția taberelor de creație lazurile - Calica organizată la Tulcea - ediția a III-a. 1981 - Tulcea. Expoziție retrospectivă de acuarele și litografii, organizată de Comitetul județean de cultură și educație socialistă, Filiala U.A.P.
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
Națională de Artă din București între 1898- 1900. Absolvă Academia de Arte din Paris în 1906. Opera sa artistică include lucrări de pictură, acuarelă, desen și ilustrație de carte. Împreună cu soția sa, Elena Alexandra Barabaș Bednarik, a participat la fondarea Cenaclului Idealist. A fost, printre altele, membru fondator al Sindicatului Artelor Frumoase din România, adept al curentului Art Nouveau și ilustrator al cărților Reginei Maria a României. s-a născut la 8 martie 1882 la Orșova, localitate aflată pe atunci în
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
direcția modernistă manifestată în perioada interbelică, în schimb mușamalizând creațiile autorilor interesați de o estetică nouă, de avangardă. De aceea, literatura postmodernă s-a desfășurat până la sfârșitul anilor optzeci în mod subteran, materializându-se în activitatea mai multor grupuri și cenacluri literare. Din 1990, s-au publicat multe dintre operele cenzurate în deceniile anterioare; noile creații reflectă direct schimbarea regimului politic în România către unul permisiv. Primele reacții împotriva poeticii moderniste „oficiale” a anilor șaizeci au venit de la „grupul oniric” (Leonid
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
Vintilă Ivănceanu, Dumitru Țepeneag). Lor li se vor adăuga, dar nu în mod necesar programatic, mai vechea Școală de la Târgoviște a prozatorilor Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu (pentru care o primă ocazie de manifestare se declanșează abia acum), Cenaclul de luni (condus de Nicolae Manolescu), Cenaclul Junimea (al criticului Ovid S. Crohmălniceanu) Cenaculul Universitas, condus de Mircea Martin. Este momentul în care se impune în literatură „Generația optzeci”, recunoscută drept cea mai orgolioasă dintre manifestările artistice din a doua
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
vor adăuga, dar nu în mod necesar programatic, mai vechea Școală de la Târgoviște a prozatorilor Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu (pentru care o primă ocazie de manifestare se declanșează abia acum), Cenaclul de luni (condus de Nicolae Manolescu), Cenaclul Junimea (al criticului Ovid S. Crohmălniceanu) Cenaculul Universitas, condus de Mircea Martin. Este momentul în care se impune în literatură „Generația optzeci”, recunoscută drept cea mai orgolioasă dintre manifestările artistice din a doua jumătate a secolului al XX-lea. După
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
Radu Petrescu, Costache Olăreanu, Tudor Țopa), cei din grupul oniric( Dumitru Țepeneag sau Leonid Dimov) sau marele poet Mircea Ivănescu. Prima izbucnire s-a produs în anii optzeci, când un grup de poeți, grupați în jurul profesorului Nicolae Manolescu au format Cenaclul de luni, în timp ce prozatorii, grupați în jurul profesorului Ovid S. Crohmălniceanu au continuat să frecventeze Cenaclul Junimea. Grupurile acestea au debutat în câteva volume colective, apoi s-au afirmat în volume colective. Între trăsăturile cele mai evidente s-ar putea aminti
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
sau marele poet Mircea Ivănescu. Prima izbucnire s-a produs în anii optzeci, când un grup de poeți, grupați în jurul profesorului Nicolae Manolescu au format Cenaclul de luni, în timp ce prozatorii, grupați în jurul profesorului Ovid S. Crohmălniceanu au continuat să frecventeze Cenaclul Junimea. Grupurile acestea au debutat în câteva volume colective, apoi s-au afirmat în volume colective. Între trăsăturile cele mai evidente s-ar putea aminti amestecul de narativitate și lirism în poezie, oralitatea expresiei, pastișa, parodia, colajul, jocurile de limbaj
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
proprii. În octombrie 1973 Zoia Alecu cântă la Club A, la invitația lui Doru Stănculescu. Este momentul în care își începe cariera în muzica folk. În ianuarie 1974, tot la invitația lui Doru Stănculescu, Zoia Alecu ajunge să cânte în Cenaclul Flacăra, chiar dacă nu rămâne decât până în primăvara aceluiași an. Trebuie menționat faptul că la Cenaclul Flacăra, Zoia debutează în aceeași seară cu Nicu Alifantis. Din primăvara anului 1974, Zoia Alecu începe să cânte la Cenaclul „Viața studențească și amfiteatrul artelor
Zoia Alecu () [Corola-website/Science/312258_a_313587]
-
Este momentul în care își începe cariera în muzica folk. În ianuarie 1974, tot la invitația lui Doru Stănculescu, Zoia Alecu ajunge să cânte în Cenaclul Flacăra, chiar dacă nu rămâne decât până în primăvara aceluiași an. Trebuie menționat faptul că la Cenaclul Flacăra, Zoia debutează în aceeași seară cu Nicu Alifantis. Din primăvara anului 1974, Zoia Alecu începe să cânte la Cenaclul „Viața studențească și amfiteatrul artelor”. Vreme de trei ani compune muzică de scenă pentru Teatrul „Nottara” din București. Devine o
Zoia Alecu () [Corola-website/Science/312258_a_313587]
-
Alecu ajunge să cânte în Cenaclul Flacăra, chiar dacă nu rămâne decât până în primăvara aceluiași an. Trebuie menționat faptul că la Cenaclul Flacăra, Zoia debutează în aceeași seară cu Nicu Alifantis. Din primăvara anului 1974, Zoia Alecu începe să cânte la Cenaclul „Viața studențească și amfiteatrul artelor”. Vreme de trei ani compune muzică de scenă pentru Teatrul „Nottara” din București. Devine o prezență obișnuită la Club A, Club Z și în alte locații de concert din Capitală, cântând de regulă în deschiderea
Zoia Alecu () [Corola-website/Science/312258_a_313587]
-
acordînd prioritate culturii franceze și filozofiei. Fratele lui mai mare, Constantin Casso, conducătorul spiritual al tineretului basarabean și "doctor în legi", s-a stins din viață la nici 25 de ani împliniți, în 1862. Un alt frate, membru activ al cenaclul literar "Junimea", viitorul tată al ilustrului savant și ministru, Leon Casso, și-a trecut viața mai mult în călătorii și petreceri, cedîndu-și rolul și funcția de conducător al cenaclului tinerilor fruntași basarabeni lui Nicolae și verilor săi, Pavel și Petre
Nicolae Casso () [Corola-website/Science/311703_a_313032]
-
de ani împliniți, în 1862. Un alt frate, membru activ al cenaclul literar "Junimea", viitorul tată al ilustrului savant și ministru, Leon Casso, și-a trecut viața mai mult în călătorii și petreceri, cedîndu-și rolul și funcția de conducător al cenaclului tinerilor fruntași basarabeni lui Nicolae și verilor săi, Pavel și Petre Leonardi. , numit și "filozoful din Chișcăreni", a ales să se stabilească în satul Chișcăreni, județul Bălți, într-un palat impunător. După cum susținea E.S. Kenigschatz (prieten al familiei Casso), castelul
Nicolae Casso () [Corola-website/Science/311703_a_313032]
-
vezi „Referințe critice”). -"Ploieștii dinspre Caragiale−" Editura Ploiești-Mileniul III, 2010 (vezi "Referințe critice"). -"Semne 4. Literatură și arte plastice. Editura Premier, Ploiești, 2010 (vezi "Referințe critice"). - "natură în mișcare cu infantă flamingo și fără măr" - Editura Premier, 2012, Ploiești - Antologia cenaclului ATITUDINI al Casei de Cultură „I.L.Caragiale” a Municipiului Ploiești; antologator și prefață de ; redactor de carte Marian Dragomir; Coordonator proiect Gelu Nicolae Ionescu. Titlul de profesor evidențiat, titlul de Membru de Onoare al SSF din Romania, oferit pentru „contribuția
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
în 18 ianuarie 1953, în localitatea Ciacova, județul Timiș, decedat la 2 decembrie 1993. În 1971 a fost exmatriculat pentru încercarea de trecere frauduloasă a frontierei, absolvind liceul de Filologie-Istorie din Timișoara abia în 1978. A fost membru activ al Cenaclului literar "Pavel Dan" al Casei de Cultură a Studenților din Timișoara și fondator al Cotidianului Timișoara și al Societății Timișoara, totodată participant, ca lider, la Revoluția din Decembrie 1989. Debutează în literatură în 1976, cu versuri, în revista "Forum studențesc
Ion Monoran () [Corola-website/Science/311126_a_312455]
-
gruparea intelectuală liberală "Păreri Libere" dintre membrii fondatori făcând parte Mihail Romniceanu, Aurelian Bentoiu, Hurmuz Aznavorian, Costel Țăranu, Dumitru Alimănișteanu, Ion Floroiu și Ionel Alimăneșteanu. Ulterior au mai fost cooptați Mihail Fărcășanu, Paul Zotta și Ion Zurăscu. Gruparea era un cenaclu în care se discutau atât probleme politice, cât și probleme de cultură, în special de literatură. Imediat după 23 august 1944 este reînființat cotidianul "Viitorul", organul Partidului Național Liberal (interzis din 1938, mai întâi de Carol al II-lea, apoi
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]