10,570 matches
-
nu-și bat femeile deoarece sunt imediat condamnați la amendă."38 Cititorul de azi al unui asemenea text nu poate adopta decât o atitudine ironică. Catherine Kerbrat-Orecchioni a reafirmat caracterul constitutiv ambiguu al ironiei și rolul contextului în detectarea unor contradicții între enunț și ceea ce se știe despre referent și a unor contradicții între enunț și sistemele de evaluare proprii locutorului. Intonația în exprimarea orală, procedee tipografice (ghilimele, italice, puncte de suspensie, semnul exclamării) în scris, o formulare exagerată, adverbe și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de azi al unui asemenea text nu poate adopta decât o atitudine ironică. Catherine Kerbrat-Orecchioni a reafirmat caracterul constitutiv ambiguu al ironiei și rolul contextului în detectarea unor contradicții între enunț și ceea ce se știe despre referent și a unor contradicții între enunț și sistemele de evaluare proprii locutorului. Intonația în exprimarea orală, procedee tipografice (ghilimele, italice, puncte de suspensie, semnul exclamării) în scris, o formulare exagerată, adverbe și expresii (de tipul firește, desigur, după cum se știe) sunt indici facultativi ai
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
considerat "povestirea" ca un tip de enunțare fără deictice. Făcând acest lucru, ne lovim de o obiecție imediată: există numeroase texte narative la perfectul simplu asociate unui eu; or, eu a fost definit drept un deictic. În realitate, nu există contradicție; eul din "povestire" nu este un deictic adevărat (precum cel din "discurs", care este asociat lui tu și aici acum), el este doar desemnarea unui personaj care trimite întâmplător la același individ cu naratorul. Dacă eul eroului din În căutarea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
se face prin trăsături ce se sprijină pe un gen de discurs cunoscut, ci printr-o distanțare marcată cu ajutorul unei serii de tușe discrete. În acest extras, decalajul este produs în special de adăugarea după ce odinioară îl iubiseră vecinele, de contradicția din Părintele, om mai în vârstă, era un foarte bun preot și argumentele invocate pentru a apăra această contradicție. Evocarea vecinelor suprimă caracterul fix al expresiei pe care vecinii îl iubeau, afectând retroactiv o valoare erotică lui iubeau, valoare incompatibilă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
unei serii de tușe discrete. În acest extras, decalajul este produs în special de adăugarea după ce odinioară îl iubiseră vecinele, de contradicția din Părintele, om mai în vârstă, era un foarte bun preot și argumentele invocate pentru a apăra această contradicție. Evocarea vecinelor suprimă caracterul fix al expresiei pe care vecinii îl iubeau, afectând retroactiv o valoare erotică lui iubeau, valoare incompatibilă cu statutul ecleziastic. În privința argumentului referitor la sobrietatea Părintelui, el se află, la rândul lui, în contradicție cu purtarea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
apăra această contradicție. Evocarea vecinelor suprimă caracterul fix al expresiei pe care vecinii îl iubeau, afectând retroactiv o valoare erotică lui iubeau, valoare incompatibilă cu statutul ecleziastic. În privința argumentului referitor la sobrietatea Părintelui, el se află, la rândul lui, în contradicție cu purtarea la care ne așteptăm, în mod normal, de la un foarte bun preot. Într-un asemenea pasaj, putem vedea cât de puternic depinde percepția ironiei de sistemele de evaluare ideologică atribuite locutorului, în vigoare în epoca respectivă. Decodarea ironiei
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
imposibil să existe în teatru un cuvânt care să aibă un singur enunțător; se poate întâmpla să aibă eventual doar un destinatar (un singur receptor), spectatorul. Rezultă deci că teatrul transmite întotdeauna un cuvânt. Cuvânt periculos, ce-și transmite întotdeauna contradicția inerentă sau, cel puțin, întrebarea pe care o poartă în el: niciodată sigur de logica sa interioară, însă întotdeauna proiectându-se în celălalt, de la care primește un mesaj pe care îl trimite, la rândul lui, mai departe." (Anne Ubersfeld, Lire
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Esperey și H.M.Berthelot pentru depășirea de către forțele române a liniei Mureșului, linie de demarcație între forțele române și cele maghiare, fixate prin Convenția de la Belgrad, din 31 octombrie/13 noiembrie 1918. Nemulțumit, Prezan arăta că prevederile Convenției veneau în contradicție, nu numai cu prevederile Tratatului de alianță încheiat de România cu Antanta, în august 1916, ci și cu prevederile Rezoluției Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Generalul considera că i se făcea o mare nedreptate României și, în același timp
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
creștini ai secolului al XX-lea e un lucru paradoxal. Însă pentru aceste personalități paradoxul pare doar o altă denumire a normalității. Steinhardt însuși mărturisește: "Creștinismul e cel mai aproape de legea fundamentală a universului: lege care poate fi denumită a contradicției (coincidentia oppositorum), a paradoxului, a dialecticii, a bipolarității simultane. Cred, ajută necredinței mele"1. Alte teme, locuri comune, pentru toți cei trei, dincolo de statutul de evreu convertit (la ortodoxie Steinhardt, la catolicism Frossard, respectiv la luteranism Wurmbrand), de încarcerare și
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
fată? Cătălina, măcar, își caută fericirea însoțindu-se cu unul de seama și (mai mult sau mai puțin) teapa ei. Dar Hyperion trădează sferele curăției și neîntinării de dragul unei foarte lumești făpturi în construcția psihosomatică a căreia sunt vii toate contradicțiile dintre suflet și trup, iar din gâlceava și tumultul încăierării duhului cu materia e limpede că va ieși învingătoare aceasta din urmă (...) Interpretarea Luceafărului se cade să fie făcută mai cu nepărtinire și părăsind teza sumară și greșită, cum că
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
nu și de necrezut pentru cei ce l-au citit pe Steinhardt, pentru cei ce au citit Jurnalul; Steinhardt ne lămurește și de această dată: "Creștinismul e cel mai aproape de legea fundamentală a universului: Lege care poate fi denumită a contradicției (coincidentia oppositorum), a paradoxului, a dialecticii, a bipolarității simultane. Cred, ajută necredinței mele"11. Steinhard a avut curajul (al cărui elogiu îl face în nenumărate rânduri: Nu există în lume decât un singur lucru, decât unul: curajul"12) uitării și
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
în care se merge pe identificarea dintre grotescul lumii caragialiene și grotescul lumii comuniste. Nu întâmplător și filmul lui Pintilie și eseul lui Iorgulescu au fost interzise. E o viziune de identificare. Ei bine, Steinhardt e pe o viziune de contradicție, dar o viziune în care lumea lui Caragiale, așa cum este ea, este mult superioară celei comuniste. Evident că în eseul despre lumea lui Caragiale se vorbește de fenomenul românesc, care, în opinia lui Steinhardt, s-ar situa în mod fericit
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
cer și nu coboară când vreau eu. Păi nu înțelegeam fiindcă mi se citea din Biblie că îngerul te păzește de când te-ai născut și până mori. Că sunt oameni ce se chinuiesc singuri, formându-și mii de cercuri de contradicții în jurul lor, am înțeles, dar de ce încearcă să-i convingă și pe alții de contrazicerile lor? După moartea mamei am primit sfaturi de la mulți. Le-am ascultat pe toate: fă așa, fii așa, dă-mi aia. Cât a fost mama
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
stilul celui francez ci, dimpotrivă, sudat printr-un sistem de di-nastii înrudite, de guvernări descentralizate ce recunoșteau un centru spaniol în Regatul Castiliei și al Leonului. După triumful militar de la Las Navas de Tolosa, din 1212, se șterge din ce în ce mai mult contradicția dintre sentimentul apartenenței la o anume comunitate istorică, pe de-o parte, și existența a cinci regate recunoscute drept spaniole, pe de altă parte: Casti-lia-Leon, Aragon, Catalania, Navarra și Portugalia, cărora era sortită să li se adauge, în cele din
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
încercarea de a-și convinge concetățenii că erau în primul rînd italieni și abia după aceea catolici. Cît despre Spania, este notoriu faptul că războiul civil din anii 1936-1939 a fost un război religios tardiv. Țările scandinave au ignorat această contradicție dintre identitatea lor politică și religioasă în măsura în care acestea erau atît de amestecate, încît se întreceau una pe alta. La rîndul său, chiar dacă n-a beneficiat de aceeași omogenitate culturală, socială și religioasă, Marea Britanie și-a manifestat totuși adeziunea față de anglicanism
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
nu poate fi în prezent decît un pact de cetățenie republican, care asociază indivizii nu și comunitățile, ceva în genul identității comunitare în stil german, mai tolerantă față de atașamentul comunitar. Defectul este însă că acest mod de a gîndi ignoră contradicția ce apare între diversele experiențe umane. Legătura națională a furnizat întotdeauna și continuă să furnizeze cadrul indispensabil abordării sistemelor de guvernare bazate pe consimțămîntul explicit al celor guvernați, adică al democrației. Tocmai de aceea se manifestă o interpertare diferită a
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
era în deplin consens cu atitudinea presei culturale și de specialitate față de sociologia apuseană. Însă tot atunci se manifesta și un timid efort de revalorificare a ceea ce era denumit "moștenire culturală progresistă". Astfel, în acest subcapitol consacrat lui Gusti - în contradicție flagrantă cu afirmațiile anterioare - Bădina evocă și anumite merite ale Profesorului, și este formulată și invitația de valorificare critică a celui care după 1945 ar fi dorit să integreze sociologia în noul context social-politic al unei democrații limitate. "Cercetarea monografică
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
schemă de control asigurată de partid, au legitimat ordinea politică. Imaginea acelei realități sociale este similară, prin imitație, cu aceea la care trimite Alain Besançon atunci când descrie totalitarismul sovietic: "Cenzura și poliția veghează ca nimic să nu intre public în contradicție cu ea [cu ideologia, n.m. D.Ș.]. Ideologia se confundă cu totalitatea cărților de filozofie, istorie, economie. Ea controlează, indirect, totalitatea literaturii și a artelor frumoase. Are dreptul să supravegheze totalitate celorlalte științe sociale sau naturale, ale căror rezultate nu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a mitului osirian este cea transmisă de Plutarh (secolul al Il-lea, d. Hr.) în tratatul său De Iside et Osiride. Căci, așa cum am remarcat cu privire la cosmogonie (§ 26), textele egiptene se referă numai la episoade izolate, în ciuda anumitor incoerențe și contradicții, explicabile prin tensiunile și sincretismele care au precedat victoria finală a lui Osiris, mitul său central se lasă cu ușurință reconstituit. După toate tradițiile, el era un Rege legendar, celebru prin vigoarea și dreptatea cu care guverna Egiptul. Seth, fratele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
va urma sfaturile. Totuși, deși suveran, Baal nu are nici palat nici capelă, în timp ce alți zei au. Altfel zis, Baal nu dispune de un templu suficient de grandios pentru a-și proclama suveranitatea. O serie de episoade relatează construcția palatului. Contradicțiile nu lipsesc, într-adevăr, deși îl detronase pe El, Baal are nevoie de autorizația sa: el o trimite pe Așerat să-i pledeze cauza și "Mama zeilor" exaltă faptul că de acum înainte Baal "va dărui belșugul ploii" și "va
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cer", s-a năpustit "cu iuțeala gândului și a intrat în fortăreața de bronz" (RV, VIII, 100, 8). Pasărea înșfacă planta și o aduce pe pământ. Dar soma este socotită a fi crescând pe munți 41; ceea ce nu constituie o contradicție decât în aparență, căci piscurile aparțin lumii transcendentale, ele sunt asimilate cerului. De altfel, alte texte precizează că soma crește "în buricul pământului, pe munți" (RV, X, 82, 3), adică în Centrul Lumii, acolo unde Cerul poate comunica cu Pământul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
tradițiile indo-europene. Structura sa arhaică este evidentă. Mai mult decât un zeu al focului, el a trebuit să fie un zeu patron al muncilor care presupuneau "stăpânirea focului", altfel spus, o formă specifică și mai rară, de magie. 89. Apollon: contradicțiile reîmpăcate Poate părea paradoxal faptul că zeul considerat drept cea mai perfectă încarnare a geniului elenic nu are o etimologie grecească. Paradoxal este și faptul că cele mai celebre isprăvi mitice ale sale nu arată virtuți care au sfârșit prin
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
fi considerat drept responsabil de apariția Răului. Pe de altă parte, Ahurâ Măzdă, în atotștiința sa, știa de la început care va fi alegerea Spiritului Distrugător, și totuși nu 1-a împiedicat; ceea ce poate să însemne fie că Dumnezeu transcende toate contradicțiile, fie că existența Răului constituie condiția prealabilă a libertății umane. Se știe unde se poate căuta preistoria unei teologii asemănătoare: în diferitele sisteme mitico-rituale de bipartiții și polarități, de alternanțe și dualități, diade antitetice și coincidentia oppositorum, sisteme care exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
varietate uimitoare de contexte - și accentuând suferința tocmai prin sublinierea neputinței de exteriorizare: "Luna cât un jnep, cât o femeie,/ atârna la geamuri - buruiană,/ inimă plângea pe zid: virană/ pasăre tăiată-n curcubeie." (Pacienți). Vidul interior pare a intra în contradicție cu simbolul ascensional al păsării, dar posibilitatea acesteia de a accede la spațiul cosmic este negată. Deși curcubeul este un simbol sacru, răsfrângerea sufletului în semicercurile acestuia, violența pe care o implică adjectivul participial "tăiată" sunt expresia unui zbor ratat
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
reacționeze la astfel de impuneri mai mult decât în altă epocă. Se poate astfel sublinia faptul că, deși uneori au făcut concesii regimului totalitar, au meritul de a scrie o poezie autentică, de a reflecta spiritul vremii lor, plină de contradicții, de a susține și prin poezie și prin articolele teoretice primatul esteticului în raport cu alte aspecte pe care le poate reliefa o operă artistică. Deliricizarea poeziei nu este o caracteristică strict a generației amintite, dar reprezentanții ei o fac programatic, textele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]