29,392 matches
-
anul acesta, mult mai decente, doar cu mici îndrăzneli, nimic vulgar sau nepotrivit vârstei lor. Frezele tinerești, spre natural. Tocurile acelea imense, ale modei, supradimensioneaze media înălțimii generației lor. Băieții dansează elegant (se văd primele rezultate ale atâtor cluburi de dans de societate!), au o vestimentație elegant-tinerească și nu dansează cu țigara în mână sau, mai rău, cu sticla. Chiar și muzica e reușit selectată. Tot timpul ringul de dans e plin. Altădată, mai ieșeau masiv afară, mai consumau alcool în
COLECŢIA DE CEASURI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011[Corola-blog/BlogPost/344440_a_345769]
-
Băieții dansează elegant (se văd primele rezultate ale atâtor cluburi de dans de societate!), au o vestimentație elegant-tinerească și nu dansează cu țigara în mână sau, mai rău, cu sticla. Chiar și muzica e reușit selectată. Tot timpul ringul de dans e plin. Altădată, mai ieșeau masiv afară, mai consumau alcool în exces (deși nu aveau în meniu). Părinții din anul acesta le-au permis să-și comande la bar, ce vor ei. Timpul trece...în favoarea lor. Aceste generații, de după '89
COLECŢIA DE CEASURI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011[Corola-blog/BlogPost/344440_a_345769]
-
din toată inima la această întâlnire organizată fără cusur. Am trăit momente frumoase, așa cum era de așteptat la o astfel de ceremonie: imnul național al României dar și al Canadei, fiindcă așa se cuvine, cuvântări pline bine cumpănite, cântece și dansuri populare românești în frumoasele noastre costume... Am închinat un pahar de vin pentru prosperitatea țării și am apreciat gustoasele noastre bucate românești. Pe langă mesele cu bucate, se află și o masă cu ziarele în limba română, oglindă vieții românilor
ZIUA ROMANIEI LA TORONTO de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013[Corola-blog/BlogPost/344449_a_345778]
-
Dimitrie A. Sturdza, C. Golescu-Vartic, Acte și documente relative la istoria renașterii României, vol. I, 1391-1881, București, 1900, p. 13. [34] Jean Mousset, La Serbie et son Eglise (1830-1904), Paris, 1938, p. 47. [35] Michel Lascaris, Le role des Grecs dans l'instruction serbe sous Carageorges, Athenes, 1933, p. 6. [36] Jean Mousset, op. cit., p. 55. [37] Textul autentic al acestei legi a fost tipărit de Ced. Mitrovici, Prvi srpski zakon o crkverim vlastina, Belgrad, 1909. [38] Mansi, tom 40, 218B
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016[Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
136-138. [42] Idem, Omilia peri Ortodoxon QeologiaV, în “Episthmonikh EpethriV QeologikhV ScolhV ”, tomos 19, Qessalonikh, 1974, p. 15-38; Stefan Zankov, The Eastern Orthodox Church, trad. în engleză de Donald A. Lowrie, Edinburgh, 1929. [43] Cleobule Tsourkas, Les premieres influences occidentales dans l'Orient orthodoxe, în ,,Balcania" VI, București, 1943, p. 336. [44] Ibidem, p. 337. [45] Uygur Kocabașoglu, A preview of the British Consular establishment in the nineteenth century ottoman empire, în ,,Revue des études sud-est européennes", tom XXXIII nr. 3-4
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016[Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
fie resimțite și de Mitropolitul Sebastian Rusan al Moldovei, finul lui Petru Groza și, se pare, de Episcopul Andrei Magieru al Aradului, ori Nicolae Popoviciu al Oradiei. Bibliografie selectivă, străină R. Aubert, Nouvelle histoire de l'Église în L'Église dans le monde moderne (1940 ŕ nos jours), vol. V, Paris, Seuil, pp. 581-582; A. Riccardi Pio XII, Bari, Laterza, 1984, pp. 7-8. 2 Archives diplomatiques françaises (A.D.F.), Série Z, Europe 1944-1949, Italia, N 237, Folio 86-93, Raportul lui Jacques
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2208 din[Corola-blog/BlogPost/344370_a_345699]
-
Toate Articolele Autorului țara mea, e țărâna neamului meu și al tău e cuibul casei în care ne-am născut, e credința sădită mereu prin anotimpuri purtate de vânt. e ziua, din care ne știm prin cuvântul rostit tăcerea, din dans și din port - e roșul mac dintre spicul de grâu valsând sub lumină zâmbind. e lumina codrilor verzi și apele ce spală imensele doruri; sunt rugile de la pământ la cer prin șoaptele mele, spuse-n fioruri Referință Bibliografică: Țara mea
ŢARA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013[Corola-blog/BlogPost/344506_a_345835]
-
plutitor.. Mii de gâze zboară in râuri fluide Către locu-n care cerul se deschide Dezlegând în arc a stelelor maramă Astfel să se-arate luna mai cu seamă : Își coboară blonda razelor cunună Care-n străluciri peste flori se-adună Dansuri de lumini multe-mpodobind Și-a râului unde blând învăluind. După ierburi nalte stă râul ascuns Iară al lui susur toate le-a pătruns. Altuia se-arata codrii cei inalți Falnici de milenii,te fac să tresalți. Că atât de pură
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013[Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
vestind plăcerea împreunării. Din nou, la fel ca în barcă, am fost detronat de la funcția de conducător al “ostilităților”, la cea de serv. Un corp suplu și cu mișcări unduitoare a urcat deasupra mea, cu pletele legănându-se într-un dans necunoscut mie, însă adorabil. Mâinile îmi alergau pe corpul ei pe toată întinderea lui, căutându-i sânii, pe când ale ei se sprijineau cu încredere pe gleznele mele, iar trupul își concentra atenția asupra baghetei mele magice, pe care o frământa
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015[Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
până la o nouă deșteptare, de aceea am încercat să adormim cât mai repede. Am stins lumina lampadarului și, cu iubita mea ghemuită la piept, care deja zâmbea în lumea viselor ei, am adormit și eu rapid. Efortul de pe ringul de dans combinat cu cel de pe canapea m-au trimis și pe mine în lumea viselor. Doar țârâitul strident al soneriei ceasului deșteptător ne-a tulburat somnul reconfortant, la cinci dimineața. Am plecat amândoi cu noaptea „în cap”, la pescuit pe baltă
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015[Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
oile pe timpul nopții, sau pentru muls. Câinii lătrau de zor, numai ei știau motivul. Era singura activitate care tulbura liniștea monumentală a dimineții de mai, pe balta încremenită. Deodată, parcă una dintre bambine a început să danseze ușor. Era un dans firav, nu unul hotărât al vreunui pește mare, care să muște din momeală. Cred că era ori un rac ce-mi controla momelile, ori vreun ghiborț ce cocheta cu râma. Nu i-am dat importanță și-mi savuram cafeaua în
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015[Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
bine te apuci sa pregătești grătarul și să cureți peștele pentru fript. Astăzi la prânz vreau să servesc o masă pescărească din pește proaspăt. Cel puțin să am o amintire frumoasă de pe litoral. - Cum adică, celelalte nu au fost frumoase? Dansul, pescuitul la mare, plimbarea nocturnă pe faleza din Saturn și.... restul activităților colaterale... - Mai ales despre cele colaterale te intereseaza pe tine să afli părerea mea! Mai pune-ți pofta în cui! Totuși, ca să nu mori de curiozitate, sau să
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015[Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
eu așa i-am perceput și pe ei). Cu părere de rău ne-am despărțit de „raiul în miniatură”, pentru că aveam de mers în cu totul altă parte: pe Drumul Crucii. Evenimentul a debutat cu un spectacol al formatiei de dansuri și fluierași de la Școala din Țepești, care s-a desfășurat în „stradă”, în fața Galeriei. Copiii s-au bucurat de aplauze din partea spectatorilor prezenți la eveniment, dar și a trecătorilor ocazionali. Se pare că există o intenție de viitor, aceea de
„DRUMUL CRUCII” LA RÂMNICU VÂLCEA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013[Corola-blog/BlogPost/344561_a_345890]
-
pe care-l păcălea zilnic, pentru atitudinea lui fariseică. În disputa dintre un ovrei și un oltean câștigă întotdeauna românul. După horă, urma un film artistic, unde ne înghesuiam mai mult pe afară, perechi, perechi și apoi celebrul bal, cu dansuri diverse populare sau ușoare și nelipsita periniță. Tata și mama deschideau Balul cu celebrul vals: Dunărea albastră. Erau magnifici. Tata la un 1,90 m, mama la 1,45 m. O purta val vârtej mai mult pe sus sau chiar
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014[Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
În mână, dansatoarea agita o basma din purpura cea mai fină prevestind parcă prin aceasta vărsarea de sânge care avea să urmeze. Desigur, tetrarhul își dădu seama de frivolitatea dorințelor sale și păru să nu dea atenție prea multă acelui dans al unei copile aproape, mai ales că toții ochii se îndreptau când spre Salomeea când spre el. Aceasta se unduise însă în mișcări atât de provocatoare încât Irod chiar se întreba câteodată dacă frumoasa fată nu devenise o persoană adultă
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014[Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
provocatoare încât Irod chiar se întreba câteodată dacă frumoasa fată nu devenise o persoană adultă în adevăratul sens al cuvântului. Savura în schimb frumoasele momente care îi desfătau privirea. Se lăsase în cele din urmă pradă ritmului instrumentelor, tobelor și dansului amețitor iar ceea ce urmă i se păru de-a dreptul un vis halucinant dublat de aromele vinurilor care mai de care mai îmbietoare și de miresmele parfumate arse din abundență în candele. Era atât de extaziat încât la sfârșit se
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014[Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
cât și din alte zone ale țării. Localitatea Ibănești a fost reprezentată de Ansamblul „Ibășteana” și de soliștii vocali: Florina Oprea și Marin Budilcă. Ansamblul de copii „Ibășteana,” înființat de 3 ani, format din douăsprezece perechi, instructor Marius Pop, execută dansuri din localitate: „De-a lungul”, „Bătuta” și din Maramureș. Florina Oprea, în vârstă de 20 de ani, de mică a cântat cu Formația „Ruguțu” din Gurghiu, a studiat vioară la Școala de Muzică timp de trei ani, a urmat Liceul
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014[Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
puternic reprezentată la Festivalul Văii Gurghiului de Ansamblul „Hodăceana”, Formația „Fuierașii”, solistul instrumental Doru Pop și soliștii vocali: Marioara Man Gheorghe și Leontina Pop. Ansamblul „Hodăceana,” înființat în 2005, are membri aparținând mai multor generații și un repertoriu foarte bogat: dansuri tradiționale din zona Mureș, Dans de bota (bâtă), Dans bătrânesc, Dans bărbunc (fecioresc), Dans de fete (Căpâlna), Dans de Maramureș, Dans de codru. A participat la festivaluri în țară și în străinătate. Formația „Fluierașii” înființată în 1955, inițial a avut
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014[Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Gurghiului de Ansamblul „Hodăceana”, Formația „Fuierașii”, solistul instrumental Doru Pop și soliștii vocali: Marioara Man Gheorghe și Leontina Pop. Ansamblul „Hodăceana,” înființat în 2005, are membri aparținând mai multor generații și un repertoriu foarte bogat: dansuri tradiționale din zona Mureș, Dans de bota (bâtă), Dans bătrânesc, Dans bărbunc (fecioresc), Dans de fete (Căpâlna), Dans de Maramureș, Dans de codru. A participat la festivaluri în țară și în străinătate. Formația „Fluierașii” înființată în 1955, inițial a avut 35 de membri care cântau
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014[Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Formația „Fuierașii”, solistul instrumental Doru Pop și soliștii vocali: Marioara Man Gheorghe și Leontina Pop. Ansamblul „Hodăceana,” înființat în 2005, are membri aparținând mai multor generații și un repertoriu foarte bogat: dansuri tradiționale din zona Mureș, Dans de bota (bâtă), Dans bătrânesc, Dans bărbunc (fecioresc), Dans de fete (Căpâlna), Dans de Maramureș, Dans de codru. A participat la festivaluri în țară și în străinătate. Formația „Fluierașii” înființată în 1955, inițial a avut 35 de membri care cântau la fluiere mari și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014[Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
solistul instrumental Doru Pop și soliștii vocali: Marioara Man Gheorghe și Leontina Pop. Ansamblul „Hodăceana,” înființat în 2005, are membri aparținând mai multor generații și un repertoriu foarte bogat: dansuri tradiționale din zona Mureș, Dans de bota (bâtă), Dans bătrânesc, Dans bărbunc (fecioresc), Dans de fete (Căpâlna), Dans de Maramureș, Dans de codru. A participat la festivaluri în țară și în străinătate. Formația „Fluierașii” înființată în 1955, inițial a avut 35 de membri care cântau la fluiere mari și mici și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014[Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Pop și soliștii vocali: Marioara Man Gheorghe și Leontina Pop. Ansamblul „Hodăceana,” înființat în 2005, are membri aparținând mai multor generații și un repertoriu foarte bogat: dansuri tradiționale din zona Mureș, Dans de bota (bâtă), Dans bătrânesc, Dans bărbunc (fecioresc), Dans de fete (Căpâlna), Dans de Maramureș, Dans de codru. A participat la festivaluri în țară și în străinătate. Formația „Fluierașii” înființată în 1955, inițial a avut 35 de membri care cântau la fluiere mari și mici și au învățat cântecul
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014[Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Marioara Man Gheorghe și Leontina Pop. Ansamblul „Hodăceana,” înființat în 2005, are membri aparținând mai multor generații și un repertoriu foarte bogat: dansuri tradiționale din zona Mureș, Dans de bota (bâtă), Dans bătrânesc, Dans bărbunc (fecioresc), Dans de fete (Căpâlna), Dans de Maramureș, Dans de codru. A participat la festivaluri în țară și în străinătate. Formația „Fluierașii” înființată în 1955, inițial a avut 35 de membri care cântau la fluiere mari și mici și au învățat cântecul pe munte, mergând cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014[Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
și Leontina Pop. Ansamblul „Hodăceana,” înființat în 2005, are membri aparținând mai multor generații și un repertoriu foarte bogat: dansuri tradiționale din zona Mureș, Dans de bota (bâtă), Dans bătrânesc, Dans bărbunc (fecioresc), Dans de fete (Căpâlna), Dans de Maramureș, Dans de codru. A participat la festivaluri în țară și în străinătate. Formația „Fluierașii” înființată în 1955, inițial a avut 35 de membri care cântau la fluiere mari și mici și au învățat cântecul pe munte, mergând cu oile la păscut
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014[Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
o chică ca un fachir oriental, corp atletic, bine legat, cu elasticitate în mișcări, îmbrăcat simplu, dar ireproșabil, elegant până-n vârful pantofilor, întrecând până și pe prințișorii aulicei împărății... După ce schimbară câteva amabilități cu logodnica, trecură la masă și la dans. Lui Mihai tânăra mireasă i se păru o figură lascivă, o femeie diabolic de indolentă care, și când vorbea, făcea efort. Vorbea peltic și asta îi plăcu poetului, îi simțea limba cum se împiedică de smalțul dinților în efortul ei
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014[Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]