6,725 matches
-
familia nu își mai dorește copii. Doar 1,1% din cei care au trei sau mai mulți copii și-ar mai dori un copil (Tabelul 23). Ne vom referi în cele ce urmează la persoanele fertile din punct de vedere demografic (nu și biologic): femei până în 44 de ani, bărbați până în 49 bărbați, iar dintre variabilele care influențează planificarea familială, vom analiza corelația cu sexul, vârsta și numărul de copii ai respondentului [2]. Prima sarcină A doua sarcină A treia sarcină
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
3-4, 2007, (ISI). 3. Root Wolpe P., The triumph of autonomy in American bioethics: a sociological view, în: De Vries R., Subedi J., (eds.), Bioethics and society, New Jersey, Prentice Hall, 1998. 4. Rotariu Traian, Demografie și sociologia populației. Fenomene demografice, Iași, Editura Polirom, 2003. 5. *Anuarul Statistic al României 2009, cap. 2, Populație, București, Institutul Național de Statistică, București, 2010. 6. *http://dictionar.romedic.ro Capitolul 6 MIJLOACE DE CONTRACEPȚIE 6.1. Cunoașterea mijloacelor de contracepție Subiecții au fost întrebați
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
contracepție 6.4. Serviciile medicale pentru contracepție Nu folosesc metode de contracepție femeile gravide sau lăuze, cele care doresc să rămână însărcinate și cele subfertile sau infertile (peste 44 ani sau peste 49 ani, așa cum sunt ele considerate în analizele demografice pentru femei, dar nu și din punct de vedere biologic). Cei rămași, adică cei activi sexual care pot, dar nu doresc în prezent să aibă copii, au nevoie potențială de serviciile de planificare familială. Întrebați de nevoia de servicii de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
nr. 3-4/2006, pp. 255-270. 3. Rada Cornelia, "Percepția tinerilor cu privire la unele abateri de la conduita de rol marital", Revista de Psihologie, nr. 3-4, tomul 50, Editura Academiei Române, 2004, pp. 203-217. 4. Rada Cornelia, "Tinerii și divorțul. Studiu de caz, Coordonate demografice și sociopsihologice", Revista de psihologie, tomul 51, nr. 3-4, Editura Academiei Române, 2005, pp. 243-252. 5. Willard E. Harley Jr., His Needs, Her Needs: Building an Affair-Proof Marriage, Fleming H. Revell a division of Baker Book House Company, 2001. Capitolul 9
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
convențional stabilit este 15-49 ani. La femei capacitatea reproductivă încetează la menopauză, la bărbați practic niciodată, însă stabilirea acestor limite convenționale se bazează pe faptul că după aceste vârste sterilitatea ajunge foarte mare (Rotariu Traian, Demografie și sociologia populației. Fenomene demografice, Iași, Editura Polirom, 2003). Bibliografie 1. Angelescu N., (coord.), Tratat de patologie chirurgicală, vol. I și II, București, Editura Medicală, 2001. 2. Beck W.W.Jr., Obstetrică și ginecologie, ediția în limba română sub red. Vlădăreanu R., București, Editura Medicală
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
P., Ginecologie. Curs de obstetrică ginecologie al spitalului Universitar București, Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila", București, 1994. 7. *http://viata-sanatoasa.blogspot.com/2007 8. *http://www.romedic.ro/stir. Capitolul 16 POPULAȚIA ȘI SĂNĂTATEA REPRODUCERII 16.1. Antropologie demografică O populație în care intrările sunt date de nașteri iar ieșirile de decese este o populație închisă. În cazul în care la intrări intervine imigrația iar la ieșiri emigrația, populația este deschisă. Gospodăria sau menajul este o unitate socioeconomică și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
O populație în care intrările sunt date de nașteri iar ieșirile de decese este o populație închisă. În cazul în care la intrări intervine imigrația iar la ieșiri emigrația, populația este deschisă. Gospodăria sau menajul este o unitate socioeconomică și demografică în definirea căreia, deși există unele diferențe metodologice de la o țară la alta, găsim trei elemente: locuința, bugetul comun și legătura de rudenie. Uneori sunt considerate gospodării și grupurile fără legături de rudenie, care prin înțelegere se gospodăresc împreună. În
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
prin pensionare, văduvia prin moartea unuia din parteneri (de obicei bărbatul). Două concepte importante cu care se operează în studiul evoluției familiei sunt cele de cohortă și generație. Totalitatea persoanelor dintr-un interval de timp care au trăit același eveniment demografic constituie o cohortă. O cohortă specială este generația, care cuprinde persoanele născute în același interval de timp. În sensul biologic, genealogic se ia în considerare descendența dintr-un ascendent comun. Distanța medie dintre două generații succesive este considerată de 30
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
considerată de 30 de ani. Vom putea astfel analiza generația masculină din perspectiva succesiunii tați-fii și generația feminină din perspectiva mame-fiice, importante pentru determinarea înlocuirii generațiilor [22, p. 54]. Se pot efectua analize transversale (de moment, sincronice) ale unor evenimente demografice pe parcursul unei perioade de timp în structură cum ar fi masa de născuți vii repartizată pe anii de vârstă ai femeilor din populația de vârstă fertilă (15-49) de ani, analiza masei de căsătorii repartizate pe ani de vârstă ai populației
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
vii repartizată pe anii de vârstă ai femeilor din populația de vârstă fertilă (15-49) de ani, analiza masei de căsătorii repartizate pe ani de vârstă ai populației nupțiabile. De asemenea, se pot efectua analize longitudinale (pe cohorte, diacronice) ale evenimentelor demografice care au loc într-o generație, evidențiindu-se influența factorilor istorici asupra evenimentelor demografice așa cum se lucrează cu etiologia în medicină. O astfel de analiză a evidențiat că generația feminină din 1958 (rată de fertilitate 81,9) ajunsă fertilă în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de ani, analiza masei de căsătorii repartizate pe ani de vârstă ai populației nupțiabile. De asemenea, se pot efectua analize longitudinale (pe cohorte, diacronice) ale evenimentelor demografice care au loc într-o generație, evidențiindu-se influența factorilor istorici asupra evenimentelor demografice așa cum se lucrează cu etiologia în medicină. O astfel de analiză a evidențiat că generația feminină din 1958 (rată de fertilitate 81,9) ajunsă fertilă în 1973 (15 ani) a avut o anumită fertilitate făcând parte dintr-o perioadă de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
se lucrează cu etiologia în medicină. O astfel de analiză a evidențiat că generația feminină din 1958 (rată de fertilitate 81,9) ajunsă fertilă în 1973 (15 ani) a avut o anumită fertilitate făcând parte dintr-o perioadă de avânt demografic (în 1970 au fost 81,2 născuți vii la 1000 de femei; în 1980 au fost 74,8 născuți vii la 1000 de femei). Generația din 1946, în condițiile celui de-al Doilea Război Mondial, a căpătat o anumită specificitate
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
a ieșirii, în medie, a unei generații prin deces. Natalitatea și mortalitatea sunt cele două componente ale reproducerii populației, însă în sens restrâns, prin reproducerea unei populații se înțelege natalitatea și fertilitatea. Fertilitatea este multifactorial determinată, și anume: 1. Factorii demografici: distribuția pe sexe, structura populației, în special a populației feminine, pe grupe de vârstă, nupțialitatea și divorțialitatea. 2. Factorii medico-biologici: sterilitatea feminină și masculină, patologia genitală, consecințele medicale ale avorturilor, igiena sexuală. 3. Factorii sociali: prelungirea școlarizării, gradul de angajare
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și al treilea precum și dintre al treilea și al patrulea născut viu [39]. Vârsta minimă legală la căsătorie (vârsta nubilă), fiind de obicei diferită pe gen și variind de la o țară la alta, are importanță pentru fertilitate și pentru politica demografică. În general, în țările dezvoltate aceasta este mai mare, indicele de nupțialitate precoce fiind scăzut (Tabelul 111) Pentru România, se observă că în perioada 2000-2005 se amână vârsta căsătoriei atât pentru fete, cât și pentru băieți, în raport cu modelul cultural tradițional
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
aplică. Demografia, știința care se ocupă de studiul populațiilor umane, presupune colectarea și analiza statistică a informațiilor despre populații. Demografia a ajuns la un nivel foarte ridicat de precizie matematică în ceea ce privește analiza datelor recensămintelor extrase din cadrul societăților mari, moderne. Antropologia demografică folosește metodele demografiei pentru a studia populația, însă se axează mai mult pe societățile mici ca dimensiune, cele studiate în mod normal de antropologi. Aceste comunități se găsesc deseori în regiuni foarte izolate (primitive ca dezvoltare atunci când sunt studiate de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
China 2,3 Statele Unite 1,9 Japonia 1,8 Canada 1,7 Germania, Republica Federală 1,4 Tabelul 112. Rata de fertilitate [Sursa: 43, 189-193] 16.2. Populația în lume evoluții, tendințe Frank Notenstein a lansat în 1904 teoria tranziției demografice, arătând relația dintre modificările demografice și schimbările sociale. În evoluția temporală a fenomenelor demografice, s-au stabilit trei etape (44, pp.211-235; 45). 1. Natalitate și mortalitate ridicată, populație în stare de echilibru relativ care a caracterizat societățile premoderne, dar
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
9 Japonia 1,8 Canada 1,7 Germania, Republica Federală 1,4 Tabelul 112. Rata de fertilitate [Sursa: 43, 189-193] 16.2. Populația în lume evoluții, tendințe Frank Notenstein a lansat în 1904 teoria tranziției demografice, arătând relația dintre modificările demografice și schimbările sociale. În evoluția temporală a fenomenelor demografice, s-au stabilit trei etape (44, pp.211-235; 45). 1. Natalitate și mortalitate ridicată, populație în stare de echilibru relativ care a caracterizat societățile premoderne, dar care se întâlnește și azi
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Federală 1,4 Tabelul 112. Rata de fertilitate [Sursa: 43, 189-193] 16.2. Populația în lume evoluții, tendințe Frank Notenstein a lansat în 1904 teoria tranziției demografice, arătând relația dintre modificările demografice și schimbările sociale. În evoluția temporală a fenomenelor demografice, s-au stabilit trei etape (44, pp.211-235; 45). 1. Natalitate și mortalitate ridicată, populație în stare de echilibru relativ care a caracterizat societățile premoderne, dar care se întâlnește și azi în zonele sărace ale lumii. Studiul evoluției indicelui brut
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
arabile, cu implicații asupra stării de sănătate a populației și implicații ecologice. Dinamica natalității în România a urmat tendințe similare celor descrise pentru țările avansate ale Europei, dar cu o întârziere, în virtutea dezvoltării economice și industrializării tardive [39]. Prima tranziție demografică s-a caracterizat prin reducerea natalității, care nu asigura pragul de înlocuire a generațiilor. A doua tranziție demografică se caracterizează printr-o relativă creștere a natalității (de exemplu, în Suedia se înregistrează tendința de creștere a familiilor cu 2-3 copii
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
tendințe similare celor descrise pentru țările avansate ale Europei, dar cu o întârziere, în virtutea dezvoltării economice și industrializării tardive [39]. Prima tranziție demografică s-a caracterizat prin reducerea natalității, care nu asigura pragul de înlocuire a generațiilor. A doua tranziție demografică se caracterizează printr-o relativă creștere a natalității (de exemplu, în Suedia se înregistrează tendința de creștere a familiilor cu 2-3 copii). Actualmente țările dezvoltate traversează ,,a doua tranziție demografică". Numărul mediu de copii pe femeie din 2004 identifică unele
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
nu asigura pragul de înlocuire a generațiilor. A doua tranziție demografică se caracterizează printr-o relativă creștere a natalității (de exemplu, în Suedia se înregistrează tendința de creștere a familiilor cu 2-3 copii). Actualmente țările dezvoltate traversează ,,a doua tranziție demografică". Numărul mediu de copii pe femeie din 2004 identifică unele modele: * Model nordic Danemarca, Suedia, Finlanda 1,8; * Irlanda, cu media cea mai ridicată 2; Marea Britanie, vecină cu ea, doar 1,7; * Belgia, Olanda și Luxemburg 1,7; * Sudul Portugalia
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexe. Totuși legea ar putea avea și consecințe nedorite pentru că nu se potrivește actualului model predominant al familiei din România, iar răsturnarea aceasta de distribuție a rolurilor în familie găsește niște tați nepregătiți pentru înlocuirea mamei în creșterea copilului. Evoluții demografice, starea civilă Analizând datele recensămintelor din anii 1930, 1948, 1956 și 2002, se constată o scădere a greutății specifice a numărului de necăsătoriți. Creșterea ponderii văduvilor a avut loc pe seama femeilor între 1930-1948, mai ales la sfârșitul perioadei ca urmare
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
7 ori decât a bărbaților [34]. Scăderea dramatică a căsătoriilor s-a făcut simțită în Occident în a doua jumătate a anilor 1960, începând cu țările scandinave și coborând apoi în vestul și sudul Europei, constatându-se o adevărată explozie demografică a celibatarilor deși ponderile sunt destul de diferite. Fondul de locuințe reprezintă un parametru cert și sensibil al condițiilor de viață. Locuința este cadrul care permite satisfacerea unui complex de nevoi de natură biologică, psihologică și socială, influențând nupțialitatea, natalitatea, morbiditatea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
St. Martin's Press, New York, 1996. 10. Georgescu Adrian, Hrana și calitatea nutriției, în Politici sociale România în context european, coordonatori Zamfir Elena, Zamfir Cătălin, București, Editura Alternative, 1995. 11. Ghețău Vasile, Populație și societate, Periodic al Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, 2, martie-aprilie 1997. 12. Glavce Cristiana, Șerbănescu Laura, Rada Cornelia, Iancu Emilia, Influența sentimentului de însingurare asupra corpolenței persoanelor de vârsta a III-a, Ploiești, Editura Bioedit, 2006, pp.109-116. 13. Hatfield Elaine, Cacioppo John, Rapson Richard, Emotional
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
nivelului PIB asupra speranței de viață și a mortalității infantile în România, Revista medico-chirurgicală a Societății de Medici Naturaliști, Iași, Medicină preventivă, articole originale, Iași, vol. 110, nr. 3, 2006, pp.711-717. 19. Rotariu Traian, Demografie și sociologia populație. Fenomene demografice, Iași, Editura Polirom, 2003. 20. Toffler Alvin, Familiile viitorului, în Al treilea val, București, Editura Politică, 1983. 21. Toffler Alvin, Șocul viitorului, București, Editura Antet și Lucman [1972], 2000. 22. Trebici Vladimir, Mică enciclopedie de demografie, București, Editura Științifică și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]