9,274 matches
-
că nu stă în nici o legătură cu acel ministeriu și că notificarea în cestiune a fost reprodusă din "Turquie", organ semioficial al guvernului otoman. [8 septembrie 1876] {EminescuOpIX 203} O DIAGNOZĂ SUPERFICIALĂ Se zice că, sunt acum două săptămâni, o domnișoară din hotelul Rusia, simțindu - se în stare anormală, a chemat și consultat pe d. dr. Otremba, care a constatat o graviditate cam de trei luni; în urmă, consultând pe d. dr. Max, acesta fără a ține samă de împrejurări au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mol ); 2) Beethoven, Romanță; 3). Chopin, Nocturnă; 4). Beethoven, Adagio op. 30; 5). Alard, Fantazie de concert. [18 martie 1877] SERATĂ MUZICALĂ ["ASTĂZI LA OPT OARE... Astăzi la opt oare sara va avea loc serata muzicală în pensionatul normal de domnișoare al d-nei Emilia Humpel. Programul este cel următor: 1) Weber. Uvertura operei "Oberon " pentru 2 clavire cu 8 mâni. 2) Moschelles. "Grandes variations " op. 32, {EminescuOpIX 345} pentru 4 mâni. 3) Iensen. a) Studiu melodic pentru piano, b) "Dans la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
clavire de compozitorul. 9) *** "Santa Lucia", Cântec popular italian. Cor. 10). Raff. Capriciu asupra unor motive române. Piesă de piano. 11). Mendelssohn. "Hochzeitsmarch" pentru 2 clavire și 8 mâni. Am avut deja ocazia de-a spune că "pensionatul normal de domnișoare" e nu numai cel mai bun din România, dar că nici în străinătate nu se vor găsi multe cari să-l egaleze necum să-l întreacă. Instrucția solidă pe care o primesc copilele în toate ramurile învățămîntului primar și secundar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din urmă în Turcia o sileau a-și grăbi deciziunea. Generalul dealtmintrelea crede că interesele Austriei de asemenea cer o soluțiune promptă. " [20 martie 1877] ["SERATA MUZICALĂ CARE VINERI... Serata muzicală care vineri a avut loc în institutul normal de domnișoare al d-nei Emilia Humpel a ieșit foarte bine. Înaintea unui auditoriu numeros și ales, compus în mare parte din părinți și rude ale elevelor, acestea au executat piesele programei c-o îndemînare și c-un tact vrednice de mirare pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
șase zile de-a rândul pentru a face un drum de două ceasuri. Suleiman Pașa au pierdut într-aceste lupte 5000 de oameni, cam scump pentru plăcerea de a se primbla prin mijlocul Muntenegrului. [19 iunie 1877] PENSIONATUL NORMAL DE DOMNIȘOARE ["DUMINECA TRECUTĂ... "] Dumineca trecută spre sară s-au închiet esamenele publice de la pensionatul normal de domnișoare, prin o serie de producțiuni muzicale. Rezultatele instrucției, a creșterei, apoi îndeosebi a culturei muzicale din acest institut despre cari au dat dovadă aceste
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pierdut într-aceste lupte 5000 de oameni, cam scump pentru plăcerea de a se primbla prin mijlocul Muntenegrului. [19 iunie 1877] PENSIONATUL NORMAL DE DOMNIȘOARE ["DUMINECA TRECUTĂ... "] Dumineca trecută spre sară s-au închiet esamenele publice de la pensionatul normal de domnișoare, prin o serie de producțiuni muzicale. Rezultatele instrucției, a creșterei, apoi îndeosebi a culturei muzicale din acest institut despre cari au dat dovadă aceste esamene sunt vrednice de-o deosebită luare aminte. În privirea instrucției putem susține că în timpul nostru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
improvizările adevăratei petreceri comune. La sunetul armonios a unei escelente orchestre din Suceava în mai multe părți ale porticului se încinseră danțurile cele mai aprinse, atât naționale, cât și străine. Era frumos a privi hora jucată de juni și de domnișoare române din diferitele provincii. Pentru variație, în intervalele danțurilor câțiva tineri cu vocea melodioasă intonau solo cântece naționale, ce erau ascultate și aplăudate de publicul, obosit de danț, cu mare frenezie. Nu trebuie să uităm a mai aminti că luni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-ți arăt ca să primesc un cârnat numai pentru mine? JÜRGEN: Fotzi dragă, nu îți plătesc ca să-mi arăți intimitățile tale, intimitățile aparțin corpului tău și în rest nu sunt ale nimănui. Doamnă cârciumărească, vă rog un cârnat cu sos pentru domnișoara Fotzi. (Fotzi se așază. Cârciumăreasa îi aduce un cârnat rece și pocnește farfuria de masă. Fotzi se joacă obscen cu el. Schweindi și Hasi clatină din cap indignați) HASI: Scroafă împuțită. JÜRGEN: Fotzi, nu de asta ți-am plătit eu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
asta o să trebuiască să uite oamenii mei. (strigă) Finalul... finalul în film pe patul de moarte arată curul meu personal, curul meu mare și singur. IMPRESARUL (îngenunchează în fața cântăreței): Dă-mi-l mie.. mie. Iubind... vreau să-l organizez. PIANISTA: Domnișoară, prin curul d-voastră a trecut tramvaiul de a lăsat o cută atât de adâncă în grăsime. Curul dumitale a sosit. (Cântăreața o lovește pe pianistă. Pianista râde tare) MECENA: Hai să ne gândim la tejgheaua din natură, prieteni. Nimeni
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
meu a fost acela de a „traduce” limbajul specific folosit de aceste două profesii și de a-l face mai accesibil. Cifrele și numerele își au frumusețea lor, dar sunt, dacă vrei, asemănătoare unui tablou de Pablo Picasso. Privind tabloul Domnișoarele din Avignon vei fi mișcat într-un mod unic și diferit față de modul în care este mișcată persoana de lângă tine, fie că răspunsul pe care îl provoacă din partea ta este unul pozitiv sau unul negativ. Același lucru este valabil și
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
dă coada deoparte”. La Mircea Eliade, cadrul indian justifică senzualitatea excesivă a tinerei Maitreyi și a surorii sale mai mici care, geloasă, trădează iubirea acesteia cu europeanul. Ca maestru al fantasticului, Eliade imaginează și iubirea unui pictor cu un strigoi, Domnișoara Christina. Stafia e și ea geloasă pe nepoata ei vie și o torturează. Punctul cel mai înalt al jocului erotic magic e atins în bordelul metafizic de la Țigănci. Și în Groapa lui E. Barbu sunt câteva scene puternice, credibile. Un
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
în general ele își găsesc locuri. Rareori călătoresc agățați pe scări ca Ștefan al lui Parizianu, care se întoarce astfel de pe Frontul de Est în Gara de Nord. Trecerea unui tren e un spectacol în sine, dar și o ispită. De aceea domnișoara Cucu, profesoara din Steaua fără nume, pedepsește aspru elevele care vin la gară să se uite la trenul ce simbolizează infinitul lumii și aventura. Ce mai! Trenul are mister! Cel de noapte, al lui Ioan Groșan, este o garnitură fantomatică
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Caragiale sunt dornice așadar de muzică sentimentală precum citatul menuet, romanța Portretul pe versuri de Sion, pe care Veta coase mondirul lui Chiriac, sau (Alla) Stella confindente. Această romanță de Vincenzo Robaudi (1819-1882) e cântată la pian și vocal de domnișoara Pavugadi logodnicului său Mache Preotescu în prezența cumnatului ei, Lache. Ștefan Cazimir o trece în rândul kitschului care ar caracteriza personajele caragialești. Totuși opul se mai cântă și azi, iar în comuna San Benigno Canavese de lângă Torino funcționează chiar o
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Pavugadi? O dată că Santa Cecilia e protectoarea cântăreților, apoi că pa vu ga di sunt patru note muzicale din notația bizantină unde lui do re mi fa sol la si îi corespund ni ke zo pa vu ga di.” Deci domnișoara Fasolasi! Încă și mai bizar, sau poate semnificativ, e faptul că numele polițistului care, la finalul Scrisorii pierdute, solicită să înceapă Muzica! Muzica! vine de la un cântec și un joc populare. Pristandaua este un dans tradițional asemănător cu „Brâulețul”, un
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
care, la finalul Scrisorii pierdute, solicită să înceapă Muzica! Muzica! vine de la un cântec și un joc populare. Pristandaua este un dans tradițional asemănător cu „Brâulețul”, un fel de bătută pe loc, jucat de bărbați prinși în șir. Revenind la domnișoara Pavugadi, să notăm că ea este o amatoare, poate cu talent. Există însă și personaje foarte bune interprete precum enigmatica Otilia a lui G. Călinescu; aceasta cântă la pian Corelli și alte lucruri pretențioase cu dexteritate, fiind școlită anume. Medicinistul
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Revista era mică, urâțică și alb-negru. Acum, mai ales după anul 2000, când luminița a început să crească în tunel, aceste reviste au explodat și la noi. Sunt însă mari, colorate, fățoase. Zeci de titluri atentează la bugetul doamnelor și domnișoarelor. În timp ce revistele pentru bărbați, care porniseră atât de bine la începutul anilor ’90, abia se mai văd. Ce conțin revistele pentru femei? Curiozitatea masculină nu mi-a dat pace până nu am aflat, printr-o documentare serioasă. Precizez de la început
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
am convins răsfoindu-le pe toate, că sunt absolut la fel. Nu poți ghici, dacă nu privești colon-pagina, pe care dintre ele o citești. Poți să-ți dai seama doar dacă ai în față una pentru doamne sau una pentru domnișoare (teenagers) după un singur criteriu: ultimele recomandă mult mai insistent autoerotismul. Astfel, fetele sunt pregătite din fragedă tinerețe să se dispenseze de acea categorie inutilă de necititori ai revistei numită cu oroare „bărbați”. Atunci însă articolul „Află ce efect ai
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Întrebarea trezea câteva zâmbete adolescentine, care dispăreau În momentul În care realizau ce greu e să răspunzi la așa ceva. Primul răspuns - „asta se simte” - devenea imediat ținta celor mai elementare critici. Fugara, de Marcel Proust, debutează cu o propoziție bubuitoare: „Domnișoara Albertine a plecat!”. În sutele de pagini care urmează, eroul ne povestește că nu o mai iubește pe Albertine, că o suportă doar pentru a evita problemele despărțirii. „Cu o clipă În urmă, analizându-mă, crezusem că această despărțire fără
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
cumpănă mediocritatea plăcerilor pe care mi le oferea Albertine cu bogăția dorințelor pe care mă Împiedica să le realizez ș...ț mă socotisem subtil, trăsesem concluzia că nu mai voiam să o văd, că nu o mai iubeam. Însă cuvintele «Domnișoara Albertine a plecat» stârneau În inima mea o asemenea suferință, Încât simțeam că nu voi putea s-o mai rabd.” Eroul recunoaște că, până să afle vestea, „crezusem că nu o mai iubeam pe Albertine și că, În calitate de analist exact
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
1915 a avut loc la Bârlad o șezătoare literară a Scriitorilor români în cadrul căreia „concitadinul nostru, domnul George Tutoveanu, a prezentat publicului participanții, și au citit pe rând domnii G. Galaction, C. Mironescu, N. Beldiceanu, I. Rotică, G. Topârceanu și domnișoara Ana Cârjă, artistă a Teatrului Național din Iași.” De la 24 aprilie 1915, ziarul s‐a folosit de Tipografia Toricel C. Slobozeanu. Ziarul a apărut cu întreruperi de activitate. Numărul 1, anul II de apariție, poartă data de 1 iunie 1916
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Foița progresului”‐ „Fântâna Blanduziei, piesă în 3 acte de Vasile Alecsandri, de exempl u - „Știri locale”, „Revistă exterioară” etc. Există și publicitate: „Pastile pentru recâștig area sănătății bărbaților” (erau cam ceea ce este „Viagra” astăzi). Se făcea reclamă și Institutului de domnișoare de sub conducerea doamnei N. Drouhet. Dar cine era familia Drouhe t și Institutul ce‐ i purta numele? Criticul literar Șerban Cioculescu, în volumul „Amintiri”, Editura Eminescu, 1981, vorbește în detaliu despre... un pension de fete întemeiat în 1857 la Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cicero și Quintilian încoace. Dizertația scrisă și mai apoi orală, cum se cuvenea, etimologicește, făcea din cei mai buni elevi vorbitori ex cathedra sau la bară, iar în vârful piramidei, de la tribuna parlamentară...” spune Șerban Cioculescu. * După modelul „pensioanelor” de domnișoare de pe vremuri există înființată din 2001 în București, din inițiativa unor părinți, Școala europeană particulară menită să ofere copiilor o educație mai temeinică. Este o școal ă a computerelor, a englezei, germanei și spaniolei, școală a educației fizice și cercurilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
XI al apariției; anul XII începe cu numărul 1 din 5 martie 1906. Vocea Tutovei Din octombrie 1906, preotul econom I. Antonovici publică în Vocea Tutovei documentele de arhivă ale bisericii Vovidenia din Bârlad. In același ziar, spune Gr. Crețu, domnișoara Nina Codreanu, fiica vitregă a căpitanului N.V.Piperescu, a publicat un număr de poezii, începând de la 15 august 1898, dar continuă a publica și în Ramuri de la Craiova, traduceri în Floarea darurilor, proză în Universul. Sub pseudonimul SAghin, Samuel Ghinsberg
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
an și jumătate apar numai 23 de numere, în loc de 37 cât trebuiau să apară.” 228 După retragerea lui Tutoveanu de la conducerea „revistei” „tot greul ei l-a dus Emil Gârleanu”, pe atunci, cum spunea Iorga. Un ofițer sfios ca o domnișoară și însuflețit ca un apostol, dar retras din armată și plecat la București, Gârleanu, după cum subliniază G. Ursu: „a încercat să continue acolo cu apariția revistei, împreună cu tovarășii săi, dar n-a reușit să scoată decât trei numere.” În „Scrisul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cunoaștem de mult. La fel pe harnicul și talentatul prim redactor Pr. I. Gh Chirvasie; le-am urmărit cuvântul în „Păstorul Tutovei". Mai colaborează în același număr: I. Gr, Oprișan căruia i-am urmărit activitatea de când scotea revista : „Orizontul", pe domnișoara Mariette Creangă, întindem mâna cu frăție vechii publicații bârlădene, și-i urăm deplin succes. C-tin Nic. Bratu * Vocea Tutovei reapare în campania electorală din 1992 și reprezintă poziția Frontului Salvării Naționale în cadrul alegerilor locale. A publicat listele cu candidații
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]